Liviu Harbuz:„Pesta porcină africană este o boală care, trebuie subliniat de la început, nu afectează sănătatea omului”

Alături de Dan Apetrei și Ciprian Solomon, în cadrul matinalului „Dimineața între prieteni” de la Jurnal FM, a fost prezent domnul doctor Liviu Harbuz.

Liviu Harbuz a fost consilier municipal, consilier guvernamental, subsecretar de stat, secretar de stat, redactor șef la Revistele Dog Fancy. Este inițiatorul legii privind organizarea și exercitarea profesiei de medic veterinar din România, a înființat Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, o instituție modernă, utilă, bazată pe principii europene și este Prim Vicepreședinte al Colegiului Medicilor Veterinari din România.

Domnul Harbuz a făcut distincția între siguranța alimentelor și siguranța alimentară, detaliind cele două concepte atât de uțor de confundat: „Nu, nu este același lucru, mai ales atunci când vorbim de zona militară, de zona alimentară și o să ne oprim aici, la zona alimentară, siguranța alimentară se referă la calitatea alimentelor, se referă la acel proces prin care noi ne asigurăm că alimentele sunt sigure, sănătoase pentru sănătatea omului. Când vorbim despre securitatea alimentară, vorbim despre cantitatea de alimente pe care trebuie să o asigurăm unei populații și bineînțeles, extrapolând, vorbim despre populația globului. FAO, care este organismul internațional care se ocupă de securitatea alimentară, este obligat să facă studii, să elaboreze proiecte pentru a se asigura că nimeni nu va suferi de malnutriție și nu va muri de foame pe glob.”

Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

În România, în 2004 a apărut ANSVSA, Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, care are ca misiune protejarea sănătății de-a lungul întregului lanț alimentar, de la fermă la consumator, prevenind contaminarea alimentelor și promovând igiena alimentară.

„Până la urmă, securitatea are consecință, valoarea nutrițională a alimentelor, dar și absența unor reziduuri sau a unor substanțe care pot face rău sănătății omului. Avem, de exemplu, o problemă majoră în Europa și este un subiect dezbătut larg, mai ales în cadrul Parlamentului European și la nivelul Comisiei Europene, mă refer aici la ceea ce înseamnă antibiorezistență. Totul pleacă de la administrarea haotică a antibioticelor animalelor, căpătăm o ezistență, germenii care ne pot infesta pe noi, mă refer aici la bacterii foarte periculoase, capătă o rezistență la antibiotice și astfel antibioticele, chiar de ultimă generație, nu mai sunt eficiente în afecțiuni banale, pentru că în următorii 5 ani s-ar putea să nu mai răspundă la tratament tuberculoza, ceea ce este foarte grav, adică ne întoarcem în 1926, sper să nu greșesc, sau 27, când Fleming a descoperit penicilina și a rezolvat problema tuberculozei”, a perecizat domnul doctor Harbuz.

Hormonii dețin funcții majore în procesele de creștere

Utilizarea hormonilor în industria cărnii reprezintă un subiect controversat în privința posibilelor efecte asupra sănăntății. Hormonii dețin funcții majore în procesele de creștere, dezvoltare și reproducere, fapt care poate explica utilizarea lor în industria alimentară.

„Din fericire, în Uniunea Europeană hormonii nu sunt folosiți, într-adevăr aici,  cu toți știm despre tratatul de liber schimb cu Statele Unite al Uniunii Europene, care, bineînțeles, ne include și pe noi, nu a fost încheiat acest tratat, o să vedeți, tocmai pe zona alimentară, de ce? Pentru că americanii folosesc hormoni încreșterea animalelor, mai ales pentru bovină, pe când în Uniunea Europeană acești hormoni sunt total interziși. Bine,desigur că sunt unii care găsesc portițe pentru a folosi, dar într-o proporție insignifiantă. Deci nu vorbim de un pericol al hormonilor, atunci când vorbim despre alimentația în Uniunea Europeană, mai ales că există instituții foarte puternice, unele cu caracter consultativ, cum este European Food Safety Authority, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, care în permanență asistă Comisia Europeană în zona de siguranță alimentară. Dar, dacă tot am deschi sdiscuția asta, apropo de tratatul de liber schimb cu Statele Unite, gândiți-vă că în Statele Unite se folosesc organismele modificate genetic, pe când în Uniunea Europeană ele sunt interzise, cu toate că noi nu avem voie să le cultivăm în UE și în România, desigur, doar câteva tipuri de cereale, dar în același timp, aici mă refer la soia, în același timp importăm cantități foarte mari de soia modificată genetic, cu care ne hrănim porcii.”

Pesta porcină africană este o boală a porcinelor domestice și sălbatice

Pesta porcină africană este o boală a porcinelor domestice și sălbatice, mortală pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală nu există vaccin, singura cale de a feri animalele sănătoase fiind respectarea unor măsuri de protecție pentru a preveni venirea în contact a acestora cu cele bolnave sau cu purtători ai virusului pestei porcine africane.

„Pesta porcină africană este o boală care, trebuie subliniat de la început, nu afectează sănătatea omului, nu este transmisibilă la om, dar are un impact economic și social foarte puternic, lucruri care până la urmă ne afectează direct și indirect. Ea a apărut în România în anul 2017, deși era previzibil pentru că începând din 2016 a reapărut în Giurgiu. Este o boală care a apărut în anii șaizeci în Europa, o boală care a ucis foarte mulți porci, pentru că este o boală specifică a porcului. În România, impactul economic a fost deosebit de puternic și repet, social, pentru că noi încă creștem porcii în sistem intensiv, dar în și în sistemul gospodăresc tradițional, având, practic, o populație de aproape 3 milioane și jumătate de porci în gospodăriile populației. Boala se răspândește foarte repede, nu afectează omul, repet, pentru că este foarte important, dar, tocmai pentru a opri răspândirea ei se impun măsuri drastice, adică uciderea animalelor și desigur,  conform manualului european pentru combaterea bolii, procedura ar fi de incinerare a cadavrelor, dar din păcate, în România, neavând un sistem pus la punct pentru incinerare fost nevoie să îi înropăm sau să îi ardem, am văzut în câteva județe, au folosit cauciucuri de mașini pentru a arde porcii,  în acest mod producând un nivel de poluare foarte ridicat și foarte, mult mai periculos decât carnea de porc.”

Securitatea alimentară este un concept relativ recent, care s-a impus începând din anii 1970. Conceptul a evoluat de la considerații mai degrabă cantitative și economice, spre o definiție care ține cont de calitatea alimentelor și de dimensiunea umană.

Jurnal de Neamț