Georges Boulanger, violonist, dirijor și compozitor român

Georges Boulanger, (n. 18 aprilie 1893, Tulcea – d. 3 iunie 1958, Olivos, Buenos Aires), a fost un violonist, dirijor și compozitor român, figură marcantă a muzicii de café-concert.

Mai multe detalii

Original image description from the Deutsche FotothekPorträt: Dirigent Boulanger

Deutsche Fotothek‎

• CC BY-SA 3.0 de
• Fișier:Fotothek df pk 0000196 002 Porträt, Dirigent Boulanger.jpg
• Creată: 17 mai 1946
• Încărcată: 16 aprilie 2009

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Georges_Boulanger#/media/Fișier:Fotothek_df_pk_0000196_002_Porträt,_Dirigent_Boulanger.jpg

Născut în Tulcea, într-o familie veche de lăutari, Georges Boulanger – pe numele său real George Pantazi – s-a remarcat pe scena muzicii internaționale ca violonist, dirijor și compozitor de excepție. De etnie romă, el a devenit un simbol al genului café-concert-chantant, dezvoltând un stil inconfundabil ce îmbina lirismul muzicii țigănești cu rafinamentul valsurilor vieneze și cu influențe balcanice.

Georges Boulanger s-a născut la 18 aprilie 1893. Tatăl său, Vasile Pantazi – poreclit „Boulanger” din cauza asemănării cu generalul francez omonim – era un cunoscut lăutar. Înconjurat de muzică încă din copilărie, George a învățat să cânte la vioară, bas și chitară alături de tatăl său.

În 1905 obține o bursă pentru a studia la Conservatorul din București, iar între 1908–1910 este elevul celebrului violonist Leopold Auer la Dresda. Auer, impresionat de talentul său, îi oferă la final o vioară pe care Boulanger o va păstra toată viața.

După terminarea studiilor, debutează împreună cu tatăl său la „Café Chantant” din Sankt Petersburg, un local de elită al aristocrației ruse. Aici își conturează stilul propriu, intens sentimental și spectaculos. Tot în Rusia o cunoaște pe Ellionorr Paulson, tânără estoniană, studentă la medicină, care îi va deveni soție.

După Revoluția din 1917, revine în România, activează în cadrul armatei și cântă în restaurante din diverse orașe: Tulcea, Sulina, Brăila, Cernăuți, Chișinău și București. În paralel, oferă lecții de vioară și compoziție.

În 1923 se stabilește la Berlin, unde atrage rapid atenția foștilor aristocrați ruși și publicului larg. În 1926 cântă pentru prima oară la radio și semnează un contract cu casa de discuri Bote & Bock. În aceeași perioadă compune piesa „Avant de mourir”, care va deveni celebră sub titlul „My Prayer”, ajungând în 1958 pe primul loc în topurile muzicale americane timp de 21 de săptămâni.

În 1928 susține concerte la hotelurile Savoy și Claridge’s din Londra, iar în 1931 pornește într-un turneu european împreună cu orchestra sa formată din 11 muzicieni.

Rămas în Germania în timpul regimului nazist, este suspectat de origine „neariană” și este nevoit să obțină acte oficiale din România pentru a-și dovedi originea creștin-ortodoxă. După încheierea războiului, este eliberat de soldații americani în zona Mecklenburg, ocupată de sovietici.

În 1948 emigrează în America de Sud, unde semnează un contract cu Hotelul Copacabana Palace din Rio de Janeiro. Se stabilește ulterior în Argentina, obținând un post la Radio Belgrano din Buenos Aires, unde continuă să compună și să concerteze.

Georges Boulanger moare la data de 3 iunie 1958, în Olivos, o suburbie a capitalei argentiniene. A lăsat în urmă o operă muzicală vastă și un stil interpretativ care i-a influențat pe mulți artiști din muzica ușoară și instrumentală.

Piesa sa „My Prayer” a fost interpretată de numeroși artiști și inclusă în coloanele sonore ale multor filme. Discografia sa, care cuprinde valsuri, tangouri, romanțe și piese de concert, este și astăzi redescoperită și reinterpretată.