Jurnal FM 
24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române!
#Postat de Carmen Vintu on ianuarie 24, 2024
24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române! În istoria României, ziua de 24 ianuarie, mai exact, unirea Principatelor are o însemnătate crucială. Început în anul 1848, procesul de unire a celor două principate s-a bazat pe apropierea puternică economică și culturală între cele două țări. Țara Românească s-a unit cu Moldova sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza.
Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Unirea_Principatelor_Rom%C3%A2ne#/media/Fi%C8%99ier:Romania_1859-1878.png
Mica Unire din 24 ianuarie 1859 a fost primul și cel mai important pas pe calea înfăptuirii statului unitar național, care a deschis calea spre Marea Unire sărbătorită pe 1 decembrie 1918.
24 ianuarie 1859 este ziua în care colonelul moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitorul Țării Românești, devenind primul lider al Principatelor Unite și, după câțiva ani, al statului unitar România.
Solemnitatea deschiderii Adunării ad-hoc din Țara Românească, litografie de Carol Popp de Szathmáry
Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Unirea_Principatelor_Rom%C3%A2ne#/media/Fi%C8%99ier:Divanul_Ad-Hoc,_1857.jpg
Theodor Aman: Unirea Principatelor
Procesul a început odată cu adoptarea Regulamentelor Organice între 1831–1832 în Muntenia și Moldova, care stipulau necesitatea unificării politice, urmate de acorduri vamale între 1833 și 1835 și lichidarea posturilor vamale între cele două țări începând cu 1 ianuarie 1848, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a stăvilit pentru un timp ambițiile geopolitice ale imperiului rus la Dunărea de jos, fără a consolida efectiv imperiul Otoman de care depindeau principatele, ceea ce a creat un context favorabil realizării unirii.Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri, prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune. La începutul anului 1859 liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, act care a adus cele două state într-o uniune personală.
Alegerea lui Cuza a fost un pas decisiv spre unire, deoarece el era un susținător ferm al acestei idei.
Procesul de unificare a continuat cu sprijinul unor personalități marcante ale vremii, precum Mihail Kogălniceanu și Ion Brătianu. La 24 ianuarie 1859, într-o ceremonie solemnă desfășurată la București, a fost proclamată Unirea Principatelor Române.
Unirea Principatelor a avut o importanță deosebită pentru dezvoltarea României. Ea a pus bazele statului național român modern și a contribuit la consolidarea identității naționale românești.
În perioada următoare, Unirea a fost consolidată prin reforme importante, cum ar fi abolirea iobăgiei și introducerea unui sistem modern de învățământ. Aceste reforme au avut un impact semnificativ asupra societății românești și au contribuit la dezvoltarea economică și socială a țării.
În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată de succesorul său, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România.
La 165 de ani de la Unirea Principatelor, această zi rămâne un simbol al perseverenței și aspirațiilor naționale. Este o ocazie de a reflecta asupra trecutului nostru și de a celebra unitatea și solidaritatea care au stat la baza formării statului român modern.
