Ziua Mondială a Libertății Presei, 3 mai

Conștientizarea tuturor aspectelor crizei globale de mediu și a consecințelor acesteia este esențială pentru construirea unor societăți democratice, iar activitatea jurnalistică este esențială în acest scop.

Prin urmare, jurnaliștii se confruntă cu provocări semnificative atunci când cercetează și raportează probleme actuale, cum ar fi problemele legate de lanțul de aprovizionare, migrația climatică, industriile extractive, exploatarea ilegală, poluarea, braconajul, traficul de animale, defrișările sau schimbările climatice. Asigurarea vizibilității acestor probleme este crucială pentru promovarea păcii și a valorilor democratice la nivel mondial.

În contextul triplei crize planetare, campaniile de dezinformare testează cunoștințele și metodele de cercetare științifică. Atacurile la adresa validității științei reprezintă o amenințare serioasă la adresa dezbaterii publice pluraliste și informate. Într-adevăr, informațiile înșelătoare și false despre schimbările climatice pot, în unele cazuri, să creeze îndoieli și neîncredere cu privire la problemele de mediu, impactul și urgența lor, subminând astfel eforturile internaționale de a le soluționa.

Dezinformarea cu privire la problemele de mediu poate duce la o lipsă de sprijin public și politic pentru acțiunile climatice, precum și la lipsa unor politici eficiente de protejare a comunităților vulnerabile afectate de schimbările climatice, inclusiv femeile și fetele, deoarece acestea din urmă tinde să exacerbeze inegalitățile existente.

În acest context, pentru a realiza o dezvoltare durabilă, este imperativ ca jurnaliștii și oamenii de știință să acopere problemele de mediu și consecințele acestora în mod corect, în timp util și cuprinzător, subliniind în același timp posibilele soluții.

Acest lucru necesită o strategie cuprinzătoare care să includă:

• Prevenirea și protecția împotriva infracțiunilor comise împotriva jurnaliștilor.
• Garantarea drepturilor la libertatea de exprimare, libertatea cercetării științifice și accesul la sursele cheie de informații, pe lângă combaterea dezinformarii și dezinformării prin jurnalism.
• Promovarea pluralității, diversității și viabilității mass-media, în special media regională, locală, indigenă și/sau comunitară.
• Asigurarea faptului că guvernanța platformei digitale promovează transparența companiei tehnologice, responsabilitatea, diligența necesară, împuternicirea utilizatorilor și moderarea și gestionarea conținutului pe baza standardelor internaționale privind drepturile omului, așa cum este subliniat în Principiile UNESCO pentru guvernarea platformelor digitale.

Consultați nota conceptuală UNESCO cu privire la Ziua Mondială a Libertății Presei 2024.

Istorie și obiective

Ziua de 3 mai a fost proclamată Ziua Mondială a Libertății Presei de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 1993, ca urmare a recomandării adoptate la cea de-a douăzeci și șasea sesiune a Conferinței Generale a UNESCO din 1991. A fost și un răspuns la apelul jurnaliştilor africani care, în 1991, a proclamat Declarația de la Windhoek privind pluralismul și independența mass-media.

Trei decenii mai târziu, legătura istorică dintre libertatea de a căuta, comunica și primi informații și binele public rămâne la fel de relevantă ca și când a fost semnată.

3 mai reamintește guvernelor nevoia de a-și respecta angajamentul față de libertatea presei. Este, de asemenea, o zi de reflecție între profesioniștii din mass-media pe probleme de libertate a presei și etica profesională. Și este, de asemenea, o oportunitate de a:

• să celebreze principiile fundamentale ale libertății presei,
• pentru a evalua libertatea presei în întreaga lume,
• să apere independenţa presei şi
• pentru a aduce un omagiu jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa în exercitarea profesiei.