Jurnal FM 
„Moara cu povești”. Librăria cu „L mare de tipar” de la Libris…
de Nicolae Uszkai, Brașov
#Postat de Carmen Vintu on mai 3, 2024
Motto: „Citind, înțelegi și înveți să gândești. Fără a citi, rămâi prost.”- Octavian Paler
Astăzi, mi-am propus să „măcinăm” împreună la „moara cu povești” o revenire la normalitatea din „urbea de la poalele Tâmpei” referitoare la lumea cărții. De ce spun normalitate? Pentru simplul fapt că, vreo câteva luni, „lumea cărții” din Brașov a funcționat „cu hopuri” în perioada în care vestita librărie „Șt.O Iosif” din „buricul târgului” brașovean a fost în renovare. Săptămâna trecută în Brașov a fost marcată, în acest context, de redeschiderea pentru marele public, vineri, 26 aprilie, după o „cosmetizare” operată vreme de mai multe luni de muncă asiduă, a spațiului acestei faine librării de care mie mi-a fost dor. Nu c-ar fi dispărut alte librării de prin urbe și că n-ar fi de unde să-și ia brașovenii cărți, dar aici, oamenii faini de la Libris au „un ceva” mai aparte! Fără supărare pentru alți „oameni ai cărții” din Brașov, dar librăria aceasta se „confundă” cu Brașovul, comparativ cu alte librării „filiale” ale lanțurilor mai mari provenite, majoritar, de pe Cheiul Dâmboviței! Îmi amintesc că Virgina Woolf scria mai demult pentru posteritate celebra sa zicere: „Cărțile sunt oglinda sufletului”, iar eu cred că, în continuarea „zicerii” sale ar fi potrivit să spunem că librăriile faine sunt „camerele cu oglinzi” în care ne putem găsi reflexiile toți cei care am trecut de fraza celebră a educației noastre care ne spunea că „Ana are mere”!
Aș începe prin a vă spune că, doar cu vreo două zile înainte de redeschiderea efectivă a Librăriei, cea care conduce destinele business-ului Libris, directoarea Laura Țeposu (nu prea-mi place termenul de CEO, dar să zicem și așa dacă trebuie…) a primit, conform site-ului grupului și paginii de Facebook a libris.ro, un premiu de excelență menit să certifice faptul că această afacere funcționează „ca la carte” și „cu cartea” așa cum ar trebui să meargă multe trebușoare prin țara noastră: adică bine și nu cu oiștea-n gardul lui „las’ că merge și așa”! Aș dori să nu vă pun răbdarea la încercare, dar cred c-ar trebui să citiți dvs acest anunț despre care aminteam anterior și am să-l citez integral, pentru că nu am cum să spun mai bine ceva despre subiect decât cele scrise aici:„Laura Țeposu, CEO Libris, a fost premiată (…) în cadrul Galei Capital Excelența în Management, ediţia 2024 pentru încurajarea lecturii la nivel național. Gala Excelența în Management reprezintă unul dintre numeroasele evenimente de tradiție organizate de revista Capital și este dedicată prezentării și premierii managerilor din România cu rezultate remarcabile și care reușesc să facă performanță, indiferent din industria din care fac parte sau de departamentul pe care îl conduc. Mulțumim, Capital, pentru acest premiu acordat Libris! Mulțumim domnului Virgil Oniță, co-fondator Libris, pentru că ne-a reprezentat în cadrul Galei Capital și a adus premiul acasă. De peste 33 de ani, activitatea noastră înseamnă, fără întrerupere, promovarea cititului, a cărților, a autorilor români și străini, a lecturii ca formă a respectului față de propria persoană. Toate lansările, toate târgurile de carte pe care le-am organizat atât în spațiul fizic, la Brașov, dar și online, toate campaniile de responsabilitate socială pe care le-am derulat (Respect Yourself, oferă-ți timp pentru lectura și CarteTeca), lansarea libris.ro acum 15 ani sunt toate acțiuni menite să apropie oamenii de lectură, de la prichindeii de școală, cărora le facilităm accesul la carte nouă, prin dotarea bibliotecilor școlare cu volume actuale, până la generațiile mature cărora le furnizăm, de pildă, cărți cu autograf, înterviuri cu autorii momentului, titluri în engleză cu livrare rapidă. Ne bucurăm să vedem în fiecare an interesul în creștere al românilor față de carte, de la literatura pentru copii, ca instrument folosit în educație, la beletristică și dezvoltare personală și profesională. Acest premiu acordat Libris ne onorează și ne dă un plus de energie să facem în continuare proiecte frumoase care să aducă lectura în rutina noastră de zi cu zi, pentru a ne cunoaște mai bine pe noi, pe cei de lângă noi și lumea în care trăim.” Revin la redeschiderea librăriei și am să repet că, după circa șase luni de lucrări de la începerea reamenajării, Librăria „Șt. O. Iosif” (îmi place s-o scriu cu L mare), „vatra” grupului brașovean Libris, și-a redeschis ușa pentru toți iubitorii de carte la Brașov vinerea trecută, pe 26 aprilie.
La conferința de presă ținută în această zi, oamenii faini de la Libris spuneau că investiția în proiectul de reamenajare a spațiului (proiect care a inclus și reabilitarea clădirii-monument istoric în care funcționează librăria încă de dinainte de anul 1918), se ridică la circa jumătate de milion de euro. Această sumă a inclus și consolidarea integrală a clădirii. Reiterez ceea ce am mai scris și eu undeva pe la începutul anului trecut și anume că, fondată în anul 1991 de către Ana și Virgil Oniță, Libris este una dintre primele companii post-decembriste dedicate exclusiv cărții și culturii. Și așa cum le place oamenilor faini despre care vorbeam anterior,„vatra” Libris este Librăria „Șt. O. Iosif” din Brașov, un spațiu care există de dinainte de1918 și în care, pe parcursul a mai bine de un secol, a funcționat întotdeauna o librărie. Din orice unghi am privi „problema”, odată cu redeschiderea „casei de carte care este Librăria, „Șt. O. Iosif”, aceasta re-devine o destinație importantă pe harta Brașovului și nu numai, aceasta găzduind peste 15.000 de titluri, ceea ce nu este puțin lucru. Spațiul de 200 metri pătrați a fost împărțit în trei zone mari a fost regândit ca funcționalitate și reamenajat ca atare. Astfel, merită spus că salonul principal găzduiește cărțile de „beletristică” în română și engleză, titlurile de „dezvoltare personală”,„spiritualitate”,„parenting”, „young adult” și accesoriile. Atelierul de povești, respectiv zona pentru copii între 0-8+ ani, este dedicată volumelor pentru de orice fel pentru cei mici.
În același timp, „Laboratorul de idei”, adică salonul de la subsol, este destinat, în principal, evenimentelor, dar găzduiește și titlurile de specialitate („drept”, „medicină”, „carte școlară”) precum și alte titluri. Practic, subsolul a fost transformat într-un veritabil centru cultural multifuncțional, menit să găzduiască lansări de carte și multe alte evenimente culturale care „se potrivesc” ambientului respectiv. Augusta Oniță-Bagoly, managerul Librăriei „Șt. O. Iosif” spunea, totodată, la respectiva conferință de presă, că:„De-a lungul celor șase luni de lucru la renovarea librăriei „Șt.O.Iosif”, filosofia și ADN-ul Libris s-au manifestat mai mult ca niciodată. De la respectul pentru carte și experiența cititorilor, care sunt centrale în toate proiectele noastre, la agilitate, adaptare și deschidere la schimbare, toate sunt reflectate astăzi în spațiul fizic al librăriei. Fiind un spațiu istoric, în care de 105 ani a funcționat întotdeauna o librărie, am avut parte de multe provocări în acest proiect de amenajare. Dar asemenea unui personaj dintr-o carte, care se dezvoltă cu fiecare pagină parcursă, și noi și proiectul nostru am depășit provocările și am ajuns într-un punct culminant. Iar din acest punct, sunt convinsă că librăria „Șt. O. Iosif” va deveni deopotrivă o destinație culturală și turistică, fiind probabil și cea mai veche librărie din țară”.
Duminica trecută am avut niște treabă prin „buricul târgului” brașovean și am intrat un pic, din nou, prin librărie să-i simt pulsul și m-am întâlnit „la locul faptei” cu Augusta Oniță-Bagoly, de care mă leagă o amiciție „condimentată” de o reală prețuire, și care îmi spunea că sâmbătă, pe 27 aprilie, a fost extrem de aglomerat la librărie (au fost mai mult de o mie de vizitatori) și librarii de aici au lucrat din greu. Ceea ce este bine pentru afacere și pentru sufletul oamenilor care caută Cartea! După spusele celor de la Libris, de-a lungul timpului, librăria a avut diverse denumiri, dar numele inițial a fost cel de „Șt. O. Iosif”, iar Libris îl păstrează în continuare, ca pe un brand de renume, librăria fiind o veritabilă „ancoră” a culturii brașovene și, cel mai probabil, cea mai veche librărie din țară. Cine a auzit de vreuna mai veche care să fi funcționat neîntrerupt până azi în aceeași localizare, vă rog să mi-o aducă la cunoștință! Observați că n-am folosit termenul „locație” atât de (prost) răspândit în spațiul public, în opinia mea! La aceeași conferință de presă de care aminteam, doamna Ana Oniță, fondatoare a librăriei și cea care a pornit pe drumul iubirii cărții de la prima sa carte primită în dar „Alice în Țara minunilor”, la vârsta de șapte ani spunea (și printre niște lacrimi de bucurie și alte emoții pozitive): „Am intrat în lumea comerțului de carte înainte de anii ‘80, iar în urmă cu 33 de ani am preluat librăria. Imediat după ‘89, librăria „Șt. O. Iosif”, unde lucram ca librar, era în mare pericol să fie transformată în orice altceva. În anul ‘91, am demarat proiectul Libris cu gândul și viziunea ca această librărie să rămână o Casă a Cărții și așa a devenit prima librărie privatizată din România și sediul Libris. „Cât despre Șt. O Iosif”, această denumire există încă din 1918. Chiar dacă pe parcursul anilor librăria a avut și alte denumiri, aceasta era deja cunoscută de către publicul larg, nu doar cel brașovean, așa că nu i-am schimbat niciodată numele”. În aceeași conferință de presă, s-au menționat și alte detalii referitoare la reamenajările din clădire. Astfel, designul și amenajarea au fost realizate de către arhitectul Ștefan Vlad de la Singleart Design & Architecture, „a cărui viziune s-a aliniat obiectivului de a transforma spațiul librăriei într-o destinație asociată cu lectura, cartea și cultura în toate formele sale”. Totodată, s-a mai spus că „proiectul a fost ghidat de dorința de a transforma complet spațiul existent, folosind paleta de culori specifică Libris: verde pal, albastru marin și lila, pentru a crea un mediu vibrant și primitor.Acest amestec de culori a fost esențial pentru a atrage o gamă largă de vârste, dorind să transformăm Libris într-un punct de întâlnire cultural pentru toți iubitorii de cărți.”
Desigur, au fost menționați toți cei din echipa lărgită care au contribuit la „noua față” a librăriei, oameni care s-au aliniat viziunii mărturisite de către arhitect, care spunea despre munca lor că: „Acest proiect nu a fost doar o reamenajare, ci o reimaginare a modului în care spațiul fizic al Libris poate amplifica și completa prezența din online”. În același context, merită amintit că o schimbare majoră a fost redeschiderea fațadei, care acum oferă lumină naturală și vizibilitate pentru trecători. De asemenea, un punct important îl constituie și zona de relaxare, dotată cu fotolii confortabile și o canapea, accentuată de un perete verde impresionant, cu plante naturale stabilizate, creând un colț de lectură intim și inspirațional. Am să reiterez în continuare, în „moara” mea de azi câteva considerente pe care le-am mai menționat tot aici pe jurnalfm.ro cu mai mult de un an în urmă, dar și prin alți vectori media unde am mai avut ocazia s-o fac. Astfel, întâmplarea face ca, de-a lungul ultimelor decenii trăite în urbea brașoveană, să mă fi intersectat, periodic, cu oamenii faini de la Libris în felurite și diverse contexte, eu fiind un „musafir” destul de frecvent în Librăria de pe Mureșenilor numărul 14, dar și un participant (la fel de frecvent) la fainele târguri de carte și muzică organizate de Libris în urbe (anuale ori bi-anuale, după cum au fost anii).
O spun cu mâna pe inimă, aceste târguri au fost, încă de la început, de mai mult de două decenii încoace, organizate și desfășurate exemplar, la un nivel profesionist și care te făcea/ te face să-ți pară rău că se termină. Nu v-ascund faptul că-i cunosc personal, de ceva vreme, pe cei doi fondatori ai brandului Libris, Ana și Virgil Oniță, doi oameni faini, pricepuți și dedicați domeniului din care și-au făcut un adevărat crez. Un crez „cuplat” cu multă muncă, migală, riscuri, renunțări personale, capete de drum, noi începuturi, succese și tot ceea ce presupune un traiect profesional al unei veritabile afaceri culturale de succes! Libris este, astăzi, o afacere de succes, bine ancorată în piața cărților, a muzicii și a diverselor activități cu impact cultural național! Și a devenit dintr-o „vedetă” locală, un „actor” puternic pe plan național. Printre altele, Libris a participat la diverse și numeroase activități culturale, târguri și întâlniri în mediu internațional, pe îndepărtate și diverse meridiane și paralele de pe mapamond. Vă spuneam că-i cunosc și respect pe soții Oniță, dar cunosc și mulți dintre cei care fac parte din echipa („familia”, de fapt) dumnealor și care conduc, sprijină ori muncesc direct în succesul acestui „livrator” dedicat al cărții de calitate pe piața românească. „Livrator” de top, care merită să fie consemnat în topul recordurilor naționale. La propriu!
Anul trecut, am avut onoarea de a fi invitat de domnul Oniță să vizitez relativ noul „cartier general” al firmei, aflat în cartierul Coresi din Brașov, locul pe lângă care am trecut de câteva ori în ultimii patru ani, dar în care nu reușisem să fiu prezent vreodată până la această vizită. De atunci, am mai fost de câteva ori acolo cu diverse trebușoare. Îmi aduc aminte că atunci am dorit și să ajut la aducerea pe undele de emisie radio a „Jurnal FM” a unui concurs fain de carte și care a început să funcționeze de mai mult de un an, concurs susținut de Libris, într-un parteneriat care și-a dorit să pe aceeași lungime de undă cu programul echilibrat și ofertant, în același timp, al acestui post de radio. Desigur, eu sunt subiectiv în a-i prezenta pe oamenii faini de la Libris și afacerea lor de succes, poate și pentru că aici am editat și lansat, acum câțiva ani, o revistă denumită „Brașovul și eroii neamului românesc” apărută sub egida Filialei Brașov a Asociației Cultul Eroilor „Regina Maria” (care-și va continua apariția și în acest an), alte publicații aniversare, dar și o carte de-a mea, „Jurnal cu oameni și povești”, apărută la Editura Creator a grupului Libris la finele anului trecut. Dar cine n-ar fi subiectiv în locul meu? Asta ca să n-o dăm în „fariseism”! Apropo, cine dorește să aibă cartea mea, o poate afla pe rafturile librăriei despre care „măcinăm” azi, dar și la acest link dedicat https://www.libris.ro/jurnal-cu-oameni-si-povesti-nicolae-uszkai-LIB978-606-029-727-7–p35885213.html?afid=uszkai&utm_source=afiliere_interna&utm_medium=uszkai&utm_campaign=afiint
Acum revin, preț de „câteva gânduri în câteva rânduri”, la Libris și oamenii săi. Fondată în 1991 de cei doi soți despre care aminteam la început, Ana și Virgil Oniță, Libris este una dintre primele firme de după decembrie ‘89 dedicate exclusiv cărții și culturii. Locul din care a pornit Libris este, firește, Librăria „Șt. O. Iosif” din Brașov, loc binecunoscut de mulți ani brașovenilor și turiștilor veniți prin oraș, loc în care funcționează, mai bine ca niciodată, librăria, cu tot ce înseamnă acest lucru. Cert este faptul că sarcina acestei faine entități culturale, aceea de a oferi iubitorilor de carte cele mai căutate, interesante și actuale volume din cărțile apărute în spațiul românesc, este amplificată și continuată cu succes și în mediul online, cu începere din anul 2009, prin „Libris.ro”, librăria online fondată de Laura Țeposu, CEO și „pilon” important al firmei. De-a lungul celor peste trei decenii de existență a acestei „fortărețe” a cărții, peste două milioane de cititori au cumpărat volume din orice domeniu de apariție al cărții, iar recordurile de vânzări în online și-n librărie depășesc anual noi praguri. Nu degeaba am menționat anterior faptul că grupului Libris merită a i se recunoaște recorduri naționale în domeniu! Sigur că v-aș putea cita diverse cifre ale acestor recorduri, dar vă las plăcerea de a explora dumneavoastră site-ul „libris.ro” și a vă documenta direct de la sursă despre cum „merge” povestea despre care „macin” eu azi, aici, câteva cuvinte…
„Moara cu povești”. Librăria cu „L mare de tipar” de la Libris…
Mai spuneam anul trecut că Libris este, practic, una dintre cele mai longevive afaceri sută la sută românești, iar în domeniul pieței de carte este, probabil, una dintre cele mai „tari” de pe piața românească, chiar dacă „se luptă” în domeniu cu edituri și entități renumite, bine înfipte-n afaceri cu capital românesc ori „adăugit” de pe alte coodonate geografice, cu rădăcini eminamente bucureștene. Vreau să spun că „din provincie” fiind, Libris chiar se luptă de la egal la egal cu „coloșii” domeniului din Capitală…Vorbind despre începuturile afacerii ce datează din 1991, doamna Ana Oniță, având curajul omului priceput în a fi librar a luat „în locație de gestiune” (expresie specifică anilor ‘90) stocul librăriei „Șt. O. Iosif” din Brașov, situată pe strada Mureșenilor, la numărul 14. Doamna Oniță gestiona această librărie încă din anul1984, dânsa fiind, de atunci, director al acesteia. Preluarea „în locație de gestiune” a însemnat achitarea integrală a stocului de carte existent (chiar dacă valoare comercială de re-vandabilitate a majorității acestui stoc tindea către o valoare minimală) și care a fost evaluat, la acea vreme, de către „proprietar”, la echivalentul de atunci a circa 100.000 dolari americani. Încercând să plece pe un nou și incert drum, cel al „afacerilor de carte” și existând și un interes destul de crescut pentru noi titluri de carte, fie aceasta românească ori străină, cei doi soți au hotărât să riște și să achite această foarte importantă sumă (la acea vreme) către „proprietar”, adică „Centrul de librării” Brașov. Imediat după aceasta, au decis să cumpere sediul de la RIAL Brașov, întreprinderea locativă subordonată Primăriei Brașov, au renovat acel sediu și i-au dat „o față nouă”. Virgil Oniță, care era, înainte de a porni „pe drumul Libris”, inginer la Întreprinderea de Construcții Aeronautice de la Ghimbav și-a dat demisia și s-a apucat de carte! Și au început să crească această afacere, pe un drum presărat și cu multe asperități, firește, dar și cu multe succese. Cert este că Libris-ul a început, puternic și „apăsat”, să promoveze Cultura, Cartea (din orice domeniu de apariție) și Muzica. Adiacent, aș mai aminti că foarte mulți interpreți de folclor și folk (în special din Ardeal, dar nu numai de aici) își datorează ascensiunea profesională artistică familiei Oniță și familiei Libris. Nu voi da nume aici, dar am ferma convingere că unii dintre aceștia se vor recunoaște, fără dubiu, în aceste rânduri!
„Moara cu povești”. Librăria cu „L mare de tipar” de la Libris…
Apropo de greutățile inerente începutului unei astfel de afaceri, Virgil mi-a zis, de mai multe ori, de-a lungul timpului, cum atunci, în anii de început, pleca noaptea ori la primele ore ale dimineții, din Brașov la București, la Piața Presei Libere, pentru a „apuca” primele apariții de carte și a le aduce în Brașov cu autoturismul personal. Poate părea neverosimil azi, dar, de multe ori, cu portbagajul mașinii plin cu cărțile achiziționate din capitală, nici nu apuca întotdeauna să așeze cărțile în rafturile librăriei, ci le vindea și direct din portbagaj cititorilor care-l așteptau, cuminți, la rândul tip „coadă” format în fața librăriei. Cert este că „familia Libris” a transformat spațiul cumpărat într-una dintre cele mai faine librării din oraș și accentul deosebit și constant al acestei „familii” pe „Cartea” de calitate și pe apropierea de cititori, manifestată atât în „spațiul real”, dar și în cel virtual din online, a avut un rol esențial în rezistența, existența și dezvoltarea afacerii de azi. Știm cu toții că, pe la început de mileniu al doilea, au început să apară librării diverse prin diverse centre comerciale ori prin mall-uri, unde chiriile erau și continuă a fi destul de „pipărate”, iar cartea nefiind chiar atât de vandabilă, s-a „marșat” și pe vânzarea de alte produse prin acele librării pentru a supraviețui financiar ca afaceri. La finele primului deceniu din actualul mileniu, odată cu criza economică ce-și arăta binișor și tăios colții și pe la noi, a-nceput să apară conceptul de librărie online, avându-se în vedere și explozia utilizării internetului la scară largă de către „marele public”, care începea să utilizeze comerțul online. Astfel că au apărut spații virtuale bogate în multe sute de mii de titluri la dispoziția cititorilor, lucru cvasi-imposibil în librăriile „normale”, așa că mediul online a revoluționat, practic, comerțul cu carte și muzică. Lucru care a captat, firește, și atenția oamenilor de la Libris și care s-au pus pe treabă în această direcție încă din anul 2009.
„Moara cu povești”. Librăria cu „L mare de tipar” de la Libris…
La una dintre întâlnirile noastre, Virgil Oniță îmi zicea că, astăzi, Libris-ul are multe zeci de mii de titluri de carte în „portofoliul” virtual, fie în limba română, firește dar foarte multe și-n limba engleză ori în alte limbi de circulație internațională. V-aș spune și cifrele, dar le puteți găsi accesând site-ul libris.ro! Adevărul este c-am intrat anul trecut în depozitul lor „fizic” de cărți, locul unde m-a „lovit” plăcut mirosul de carte „proaspătă”, așteptând a fi trimisă cititorului care a comandat-o online și unde am văzut un veritabil furnicar bine organizat de oameni implicați în sortarea, pregătirea și expedierea comenzilor către cei „agățați” online de mediul oferit de Libris. Acum, prin online, pot fi comandate de la Libris cărți oriunde în România, acestea ajungând repede, în siguranță și la un preț cinstit la cititori. Libris e prezent și peste hotare „des și apăsat”, ceea ce nu e puțin lucru! Virgil Oniță îmi mai spunea, totodată, că, privind retrospectiv, nu a fost totul chiar așa de ușor și au fost „și bune și rele” în evoluția Libris. Cert este că s-a investit mult și în oamenii din „familia Libris”, crescând următoarele generații pas cu pas.
„Moara cu povești”. Librăria cu „L mare de tipar” de la Libris…
Aș putea să înșir aici multe câteva nume de oameni, pe lângă Laura Țeposu despre care vă aminteam anterior, care au intrat în această familie încă de pe băncile „școlilor” ori imediat după absolvire, dar cred că i-aș nedreptăți pe cei pe care nu-i amintesc așa că n-am s-o fac, cu riscul de a fi „beștelit” de câțiva amici și amice din această „familie”! Mai ales de oamenii faini de la Editura Creator aflați sub „bagheta” molcomă dar fermă a lui Petru-Irinel Merlușcă!Pentru a fi corect cu activitatea Libris de-a lungul deceniilor sale de existență, am să reamintesc că această veritabilă „cetate” a cărții, pe lângă vânzarea/difuzarea de carte, dezvoltă, în fiecare an, foarte multe proiecte prin care ajută direct în susținerea culturii naționale și în atragerea oamenilor către citit, activități materializate în numeroase evenimente editoriale, în festivaluri culturale naționale și internaționale, târguri de carte și muzică, donații consistente către multe biblioteci școlare și multe, foarte multe altele. Nu pot uita cum, cu vreo două decenii în urmă, fiiind eu însărcinat cu organizarea și cerându-i sprijinul într-o serie de activități aniversare de factură instituțională (era ziua aniversară a vânătorilor de munte trăitori în urbea brașoveană și nu numai) „familia Libris”, prin Virgil Oniță, n-a pregetat în a ne acorda sprijinul total dezinteresat și deloc ieftin, dacă era să fie „pe bani”! Mi-a organizat un veritabil și inedit spectacol folcloric, printre alte activități specifice, și mi-a adus la „locul faptei” interpreți de certă valoare artistică și care nu aveau decât cuvinte „de bine” despre Libris și familia sa. I-am rămas dator de atunci încoace, dar datoria mea s-a amplificat și m-a mai ajutat similar de câteva ori și trebuie să vă zic că „datoria-i mare” și n-am să reușesc s-o „spăl” cu doar câteva rânduri, fapt pentru care, voi mai reveni și în viitor pe aceeași temă. Aș dori să reiterez doar o frază dintr-una dintre poveștile istorisite de Laura Țeposu, CEO Libris, una dintre persoanele ce reprezintă „pilonii” Libris, într-un interviu anterior dintr-un vector media, apropo de momentele evoluției vânzărilor din online ale Libris.
„Moara cu povești”. Librăria cu „L mare de tipar” de la Libris…
Astfel, aceasta spunea atunci că: „Un moment copleșitor a fost prin 2013, de BlackFriday, când au intrat de pe eMAG și Libris peste 20.000 de comenzi într-un weekend, mult peste capacitatea noastră de procesare de atunci. Am ajuns la zi cu comenzile abia în ianuarie, oamenii erau epuizați, clienții nu înțelegeau ce se întâmplă și evident erau foarte nemulțumiți, a fost unul dintre acei ani cu probleme mari de Black Friday în toată piața. Puterea de cumpărare începuse să-și revină după criza financiară, însă retailul online nu era pregătit să fie luat cu asalt. Am muncit mult ulterior să recâștigăm încrederea clienților și am învățat o lecție bună de aici, că ce e prea mult poate deveni prea puțin.” Tot doamna Țeposu adăuga atunci că un alt „moment de cumpănă a fost chiar recent, când am construit depozitul și bugetul inițial a fost depășit cu peste 30% (adică cu cca. un milion de euro). Nu mai puteam da nici înapoi, au fost necesare finanțări suplimentare, dar din fericire au urmat doi ani foarte buni pentru carte și e-commerce și ne-am echilibrat.”
Că veni vorba despre depozitul Libris pe care l-am vizitat anul trecut, vă mărturisesc c-am rămas profund impresionat de cele văzute, de construcția în sine, făcută cu mult profesionalism și eficiență, de spațiile de lucru, de fluxurile de lucru, de activitatea din birouri, de organizarea vieții din firmă etc. Zic „etc” pentru c-ar fi prea multe de zis și mi-e că vă pierd „de clienți” în a-mi citi rândurile de față! Și așa-s „acuzat” că mă „lungesc” prea mult în articolele mele! Investițiile făcute de Libris în ultimii patru-cinci ani în depozitul de carte de la Brașov, cel din cartierul Coresi, care are o suprafață totală de cinci mii de metri pătrați, se ridica la circa cinci milioane de euro și asigură un stoc permanent de un peste un milion de volume, având o capacitate de a crește undeva până la trei milioane de volume. Sunt niște cifre care spun aproape totul despre această veritabilă „cetate” a cărții!
„Moara cu povești”. Librăria cu „L mare de tipar” de la Libris…
Nu este mai puțin adevărat că tendința manifestată dintotdeauna a Libris, aceea de a „exista” în comunitate și de a o „marca” cultural, va fi păstrată și dezvoltată proporțional cu „puterea” și priceperea acumulate-n timp. Nu pot să nu amintesc că revista Libris, ce poartă amprenta unor „condeie” faine „trăitoare” în urbe (și nu numai), are o ținută literară deosebită și a ajuns să fie, de ani buni, o adevărată tribună a culturii scrisului brașovean și regional. Asta fără a spune cuvinte prea mari, iar cine o va cumpăra va vedea că nu exagerez nici cu o iotă! În final, aș mai dori să inserez o „bucată” consistentă dintr-un articol apărut în toamna anului 2022 în Ziarul Financiar și care m-a frapat pozitiv, firește, apropo de marea doză de modernitate și adaptare la prezent și viitor a Libris. În linii mari, articolul spunea:„Libris.ro, una dintre cele mai mari librării online de pe piaţa locală, face pasul spre producţia de energie verde odată cu instalarea a 835 de panouri fotovoltaice pe acoperişul depozitului de carte din Braşov, investiţie care a atins 300.000 de euro. “Având în vedere volatilitatea ridicată a pieţei energiei clasice, unde costurile de tranzacţionare au o creştere accelerata, panourile fotovoltaice ne ofera stabilitate şi predictibilitate”, spune Laura Ţeposu, CEO Libris.ro.Proiectul a fost implementat de Promelek, furnizor în domeniul instalaţiilor şi echipamentelor electrice, şi va asigura o producţie de 330.000 Kwh pe an. Astfel, peste 95% din nevoia anuală de consum va fi asigurata prin sistemul propriu de producţie a energiei, potrivit datelor furnizate de oficialii companiei.“Am ales să susţinem integral investiţia din resurse proprii şi estimăm că va fi amortizată în maximum cinci ani, având în vedere independenţa energetică pe care am câştigat-o. Am avut în vedere accesarea facilităţilor de finanţare, dar am preferat să ne mişcam mai agil şi să realizăm proiectul în aceasta vară, pentru ca sistemul să fie funcţional cât mai rapid ”, adaugă Laura Ţeposu.”
Prin rândurile de azi, am vrut să reiterez, încă o dată doar o mică „trecere-n revistă” a valorilor reprezentate de Libris și să semnalez celor care nu prea frecventează mediul librăriilor reale ori online că au de unde alege, iar Libris poate fi, pentru ei, un exemplu demn de urmat și „de folosit” în devenirea lor ca oameni gânditori, nu trestii în vântul vremurilor analfabetismului funcțional care ne roade la rădăcină! La rădăcina existenței spațiului de trăire românească!
„Moara cu povești”. Librăria cu „L mare de tipar” de la Libris…
Pentru mai multe detalii, fain scrise de „condeiele” ce scriu și-n revista Libris, accesați site-ul de bază al lor, acolo unde blogul Libris se explică singur! Acela și celelate linkuri pe care le inserez la finalul rândurilor de azi. Sigur c-ar mai fi multe de spus și de „măcinat”, dar, vorba ceea, n-or intrat zilele-n sac și, de-om fi sănătoși, ne-om mai întâlni aici la „moara cu povești”! Îi mulțumesc amicului Dan Străuți pentru imaginile faine de la redeschiderea Librăriei! Pentru astăzi, am terminat cu „măcinatul” la „moara cu povești” și vă aștept la următoarea întâlnire de săptămâna viitoare. Până atunci vă doresc să v-aducă Cel de Sus doar ceea ce nu ați avut bun până acum! Repet fix ca-n alte ocazii similare: e o urare de prin Maramureșul istoric de unde-mi trag eu rădăcinile! Și cred că poate fi valabilă peste tot unde se-nțelege vorba românească! Să vă fie bine!
Gânduri bune tuturor!
Al dumneavoastră, Nicolae Uszkai
Surse, surse foto și lecturi suplimentare:
https://ro-ro.facebook.com/libris.ro/
https://www.libris.ro/despre-noi.htm
https://www.youtube.com/channel/UCtM6LV7mlwMeshva74gd5mw
https://start-up.ro/libris-ro-rebranding-si-investitii-de-4-mil-euro-pentru-dezvoltare/
https://coverstories.ro/libris-trei-decenii-si-doua-generatii-de-librari-mai-tarziu/
Librarie online – Carti, Jocuri, Muzica (libris.ro)
Opiniile cititorului
Continue reading
