„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 28 noiembrie la 4 decembrie…
de Nicolae Uszkai, Brașov

Motto: „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.”– Miron Costin, cronicar

Stimați și dragi amici, astăzi voi continua obiceiul de fiecare sâmbătă, de trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Prin urmare, să vedem, pentru început, ce s-a întâmplat într-o zi de 28 noiembrie de-a lungul timpului…În 1520, Magellan descoperă Oceanul Pacific, după ce a trecut prin strâmtoarea de la sudul Americii de Sud, care-i poartă numele. În 1680, a murit Gian Lorenzo Bernini, arhitect, sculptor si pictor italian (n. 1598).Gian Lorenzo Bernini a fost printre cei mai mari artişti ai barocului, cunoscut mai ales ca sculptor, deşi a avut lucrări semnificative şi în domeniul architecturii, picturii şi poeziei. În 1789, doctorul Joseph Guillotin prezintă deputaţilor Adunării Constituante din Franţa o noua maşină care va fi folosită la executarea condamnatilor la moarte: ghilotina.Ghilotina (Guillotine) este un mecanism gravitaţional prevăzut cu un cuţit masiv, mobil, de formă trapezoidală, care alunecă ghidat, construit în scopul decapitării rapide a condamnatului la moarte. Adunarea Naţională franceză a însărcinat pe medicul regelui, Antoine Louis, să cerceteze situaţia. Ca urmare, la 17 martie 1792, acesta a prezentat Adunării o schiţă a ghilotinei, care a fost aprobată aprobată imediat, la 20 martie 1792.Guillotin a suferit sufleteşte din cauză că instrumentul de execuţie purta şi a continuat să poarte numele lui. Ideea şi scopul declarat al creerii mecanismului era de a ameliora suferinţele osânditului la moarte, lucru care, din păcate, a fost interpretat altfel de către posteritate.În popor, ghilotina era numită „le rasoir national” (briciul naţional) sau „la raccourcisseuse” (cea care scurtează). În 1812, s-a născut Iacob Mureşianu, poet, publicist (a contribuit la apariţia „Gazetei de Transilvania” şi a „Foii pentru minte, inimă şi literatură”) şi om politic (susţinută activitate în vederea emancipării naţionale a românilor transilvăneni); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1877 (m. 1887). În 1863, s-a născut Eremia Grigorescu (n. Golăşei, lângă Târgu Bujor- d. 21 iulie 1919 Bucureşti), general de artilerie, comandantul trupelor române în bătălia de la Mărăşeşti, ministru de răzoi (d. 1919). În 1870, s-a născut inginerul Nicolae Vasilescu-Karpen; importante lucrări în domeniul electrotehnicii, hidromecanicii şi al construcţiilor; membru al Academiei Române, vicepreşedinte al acestui for (1929-1932; 1942-1944) (m. 1964). În1874, s-a născut prozatorul Jean Bart (pseudonimul lui Eugeniu P. Botez); ofiţerul de marină Botez şi-a luat pseudonimul literar după numele unui celebru marinar francez corsar din secolul al XVII-lea; fondator al „Revistei maritime” şi al Ligii Navale Române (1900); membru corespondent al Academiei Române (m. 1933). În 1876, a murit Gheorghe Costa-Foru, om politic, jurist şi profesor; primul rector al Universităţii Bucureşti (1864-1872) (n. 1820). În 1877, 28.XI / 10.XII, după încercarea nereuşită de a sparge încercuirea de la Plevna printr-un atac masiv, generalul Osman Paşa se predă generalului român Mihail Cerchez şi semnează capitularea armatei turce; căderea Plevnei, la care contribuţia Armatei române a fost de prim ordin, a avut urmări decisive asupra desfăşurării ulterioare a războiului. În 1880, 28.XI / 9.XII, a murit Iosif Hodoş, istoric şi om politic; unul dintre fruntaşii mişcării naţionale a românilor transilvăneni; a militat pentru promovarea în şcoli şi în administraţie a limbii române; s-a numărat printre fondatorii ASTREI; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866) (n. 1829).  În 1893, s-a născut Nicolae Colan, mitropolit ortodox al Ardealului, membru al Academiei Române. Nicolae Colan (n.Arpătac, azi Araci, Covasna – d. 15 aprilie 1967, Sibiu) a fost un mitropolit român, membru (1942) al Academiei Române.Între anii 1936-1957 a fost episcop al Episcopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.În data de 23 mai 1957 a fost ales arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului.A păstorit Mitropolia Ardealului până la sfârşitul vieţii. În 1912, s-a născut actorul Colea Răutu (Colea Rutkovschi) (m. 2008). În 1915, a murit Neculai Culianu, matematician şi astronom; s-a numărat printre membrii fondatori ai revistei „Recreaţii ştiinţifice”, prima revistă românească ce s-a preocupat în principal cu răspândirea cunoştinţelor de matematică; membru corespondent al Academiei Române (n. 1832). În1918, la Cernăuţi, Congresul General al Bucovinei, constituit din reprezentanţi ai românilor, polonezilor, germanilor, rutenilor, a votat cu majoritate zdrobitoare „unirea necondiţionată, pentru vecie. a Bucovinei în vechile ei hotare cu regatul României”. În 1919, a fost aleasă prima femeie în Parlamentul englez (Lady Astor). În 1919, România semnează la Washington o serie de acorduri internaţionale cu privire la stabilirea zilei de lucru de 8 ore şi a săptămânii de lucru de 48 de ore în stabilimentele industriale, vârsta minima de admitere a copiilor în muncile industriale, lucrul de noapte al femeilor şi copiilor, munca femeilor înainte şi după naştere.  În 1920, a apărut la Bucureşti săptămânalul „Adevărul literar şi artistic”, continuator al „Adevărului ilustrat”, fondat de Al. V. Beldiman, C. Mille, Emil Fagure (1920-28.05.1939). În 1922, a murit Vasile Lucaciu, preot greco-catolic, scriitor şi om politic; unul dintre conducătorii luptei de eliberare naţională a românilor transilvăneni (ca secretar general al Partidului Naţional Român a fost unul dintre iniţiatorii şi redactorii „Memorandumului” din 1892); membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (n.22.I.1852). În 1943, premierul britanic Winston Churchill, preşedintele american Franklin Delano Roosevelt şi dictatorul sovietic Stalin s-au întrunit la Teheran (Iran), unde s-au adoptat hotărâri importante privind cursul celui de-al doilea război mondial. În 1947, Adunarea Naţională a votat Legea pentru organizarea judecătorească (prezentată de Lucreţiu Pătrăşcanu), care suprima inamovibilitatea magistraţilor şi instituia sistemul asesorilor populari (iniţial aceştia au funcţionat numai în instanţele penale, din 1948 extinzându-se şi la instanţele civile); Legea a intrat în vigoare la 1.III.1948; justiţia era astfel supusă complet controlului PCR.  În 1949, s-a născut Corneliu Vadim Tudor, scriitor şi publicist; om politic, fondator şi preşedinte al Partidului România Mare (1991); reales în funcţie în data de 30 octombrie 2010, în cadrul celui de-al V-lea Congres al partidului; senator din 1992 până în 2008; europarlamentar după alegerile din iunie 2009. În 1954, 28/29, a murit Enrico Fermi, fizician american de origine italiană; unul dintre pionierii fizicii atomice, descoperitorul fisiunii nucleare; în 1939 se stabileşte în SUA, fiind cooptat în Proiectul Manhattan, care a condus la construirea primei bombe nucleare; contribuţii şi în domeniul radioactivităţii şi în mecanica cuantică; în 1942 a condus lucrările de construcţie a primului reactor nuclear (la Universitatea din Chicago) şi a realizat, împreună cu fizicianul ungar Leo Szilard, prime reacţie nucleară în lanţ controlată (2.XII.1942); Premiul Nobel pentru Fizică pe 1938 (n. 1901). În 1973, a murit Martha Bibescu, scriitoare de limbă franceză de origine română. opera sa, însumând memorii, însemnări de călătorie, romane, se constituie într-o mărturie a societății românesti și europene din perioada interbelica; s-a impus în lumea intelectualitatii europene, întretinând corespondenta cu P. Valery, P. Claudel, M. Proust (romanul ce a consacrat-o „Izvor.Ţara Sălciilor”) (n. 28.01.1889). În 1989, a murit ieromonahul Arsenie Boca (prenumele la naştere: Zian), renumit duhovnic, pictor bisericesc; în 1939 intră în viaţa monahală (până în 1948 la Mănăstirea Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop, până în 1959); din 1945 intră în vizorul Securităţii, fiind arestat prima oară în 1948, acuzat că i-a ajutat pe luptătorii anticomunişti din Munţii Făgăraşului (invocându-se pretinse legături ale acestuia cu mişcarea legionară, nesusţinute de nicio dovadă); în 1952 a fost dus un an la Canal; în 1959 i se stabileşte domiciliu forţat la Bucureştri şi din 1969 la aşezământul mănăstiresc de la Sinaia, unde şi moare. În 2010, site-ul WikiLeaks a început publicarea a 251.287 de telegrame diplomatice americane, punând într-o situaţie incomodă numeroase ţări. Deşi majoritatea telegramelor se referă la relaţiile diplomatice dintre SUA şi ţările din Orientul Mijlociu, aproape nici un stat nu a scăpat fără să fie pomenit în aceste documente, inclusiv România

Urmează să vedem ce s-a întâmplat în 29 noiembrie…Aceasta este „Ziua Naţională a Luptei împotriva Infertilităţii”; se organizează, cu acest prilej, dezbateri între pacienţi şi medici; printre iniţiatori, „Asociaţia Embriologilor/AER” şi „Asociaţia SOS Infertilitatea”. În 1474, Ştefan cel Mare, domn al Moldovei (1457-1504), trimitea un mesaj Papei Sixtus al IV-lea prin care îl ruga să stăruie pe lângă regii şi principii creştini să-l ajute în lupta împotriva turcilor; Ştefan arăta că „este gata cu tot sufletul şi toată puterea…să luptăm pentru creştinătate cu toate forţele noastre” . În 1516, a murit pictorul veneţian Giovanni Bellini (numit Giambellino). Giovanni Bellini zis şi Giambellino (n.cca. 1430) a fost pictor italian renascentist, reprezentant al şcolii veneţiene. În 1780, a murit Maria Tereza, împărăteasă habsburgică (1740-1780), regină a Ungariei (1741-1780) şi Boemiei (1743-1780) (n. 1717). În 1784, la Bucureşti, se dă un pitac domnesc prin care toţi egumenii erau obligaţi ca în cazul în care vor găsi copii cu glas frumos să-i aducă la Sfântul Sava, la dascălul Mihalache (unde cu un an în urmă Vodă Mihai Suţu înfiinţase o clasă de muzică). În 1803, s-a născut Christian Doppler, fizician austriac, descoperitorul efectului care îi poartă numele. Efectul Doppler constă în variaţia frecvenţei unei unde emise de o sursă de oscilaţii, dacă aceasta se află în mişcare faţă de receptor.Efectul Doppler poate fi constatat atât în cazul undelor electromagnetice (inclusiv lumina), cât şi în cazul undelor elastice (inclusiv sunetul). În1849, s-a născut Sir John Fleming, fizician şi inginer britanic; în 1904 a brevetat lampa cu doi electrozi (numită iniţial „valva lui Fleming”), primul model de diodă; numită şi lampa cu tub cu vid sau lampa lui Fleming, această invenţie este considerată adesea ca fiind începutul electronicii (m. 1945). În 1852, a murit, la Palermo/Italia, Nicolae Bălcescu, istoric şi prozator, editor al revistei „Magazin istoric pentru Dacia” („Românii supt Mihai Voievod Viteazul”, „Puterea armata şi arta militară la români”); unul dintre reprezentanţii cei mai de seamă ai mişcării naţional-democratice paşoptiste române (n. 29.06.1819).Ca istoric, marea sa operă a fost „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul”, pe care a scris-o în exil, începând cu 1849, rămasă în manuscris şi publicată de Alexandru Odobescu, în 1861 – 1863. În1880, s-a născut Nicolae Dimitrie Cocea, prozator, ziarist, dramaturg şi traducător (m. 1949) Este fratele lui Alice Cocea şi tatăl Dinei Cocea, două actriţe de succes în Franţa şi respectiv în România.A fost ginerele lui Constantin Mille.Ataşat încă din tinereţe mişcării socialiste, a fost membru activ al cercului România muncitoare. De asemenea a condus numeroase publicaţii legate de aceasta sau a colaborat la ele: Viaţa socială, Viitorul social, Facla,Chemarea. A fost director al unor publicaţii aflate sub îndrumarea PCR: Era nouă, Reporter. Având orientare de stânga, critică monarhia, oligarhia şi susţine cauza Răscoalei din 1907. În 1917, la Petrograd, îl cunoaşte pe Lenin, pentru care resimte o simpatie deosebită şi pe care îl evocă în mod elogios, doi ani mai târziu, într-un articol din ziarul Chemarea. În 1888,  a murit (la Aschaffenburg/Germania) Iacob Cihac, medic şi naturalist de origine cehă; stabilit la Iaşi (1825), a organizat serviciul medical al armatei din Moldova, creând două spitale militare la Iaşi şi la Galaţi; a înfiinţat, împreună cu dr. Mihai Zotta, „Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi” (1833); în anul 1834 a fondat primul muzeu de istorie naturală, la Iaşi; a publicat primul manual de „Istorie Naturală” în limba română (1837); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1872 (n. 1800, Aschaffenburg). În 1922, a murit Vasile Lucaciu, preot greco-catolic, scriitor şi om politic; unul dintre conducătorii luptei de eliberare naţională a românilor transilvăneni (ca secretar general al Partidului Naţional Român a fost unul dintre iniţiatorii şi redactorii „Memorandumului” din 1892); membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (n. 1852). În 1945, în urma falsificării rezultatelor plebiscitului organizat la comanda lui Iosip Broz Tito, Regatul Iugoslav, datând din 1918, a fost transformat în stat socialist sub denumirea de Republica Populară Federativă Iugoslavia.  În 1947, Adunarea Generală a ONU hotărăşte împărţirea Palestinei în două state (israelit şi arab); Ierusalimul este proclamat oraş liber, sub administraţia ONU. În1974, a murit Ion Nestor, arheolog şi istoric al antichităţii; în paralel cu activitatea în domeniul arheologiei, s-a ocupat şi de problemele fundamentale ale procesului de formare a poporului român, întregind rezultatele săpăturilor arheologice cu interpretarea informaţiilor transmise de istoricii bizantini; membru corespondent al Academiei Române (n. 1905).

În 1989, a murit Ion Popescu-Gopo, regizor, scenarist, desenator; autor de filme de animaţie. În 1990, Consiliul de Securitate al ONU, în încercarea de a aplana pe cale diplomatică criza din Golf, declanşată prin invadarea, la 2.08.1990, a Kuweitului de către Irak, a adoptat o rezoluţie care autoriza folosirea forţei împotriva Irakului, în cazul în care acesta nu va înceta ocupaţia militară până la 15.01.1991; Saddam Hussein a sfidat Occidentul, astfel încât, la 17.01.1991, a fost declanştă operaţiunea „Furtună în deşert” sub comanda generalilor americani; la 28.02.1991, „Războiul din Golf” s–a încheiat prin capitularea trupelor irakiene. În 1993, a murit (a fost ucis) Ioan Luchian Mihalea, fondatorul şi dirijorul grupului vocal studenţesc Song. În 1996, noul preşedinte al României, Emil Constantinescu depune jurământul constituţional în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului. În 2012, Palestina a devenit stat observator ne-membru la ONU, în urma unui vot istoric al Adunării Generale a ONU, în pofida opoziţiei Statelor Unite ale Americii şi Israelului; statutul obţinut de teritoriile palestiniene conferă acces la agenţiile ONU şi la tratatele internaţionale

Urmează ultima zi a lunii și vom vedea ce s-a întâmplat în 30 noiembrie…În această zi este sărbătorit Sf.Apostol Andrei cel Întâi chemat-Ocrotitorul României.Ziua aceasta este și „Ziua Mondială de luptă împotriva pedepsei cu moartea”; a fost aleasă această dată, deoarece la 30.XI.1786 ducatul Toscanei (azi în Italia) a abolit, în premieră, pedeapsa cu moartea; marcată pentru prima oară în anul 2002, la iniţiativa Coaliţiei Mondiale împotriva Pedepsei cu Moartea (World Coalition Against Death Penalty – WCADP a fost constituită în luna mai 2002, la sediul comunităţii catolice italiene Sant’Egidio). În 1224, prima menţiune documentară a Orăştiei, într-un document semnat de regele Andrei al II-lea al Ungariei (1205-1235), care confirma înnoirea privilegiilor acordate saşilor stabiliţi în zonă, privilegii acordate de înaintaşul său, Geza al II-lea (1141-1162); documentul recunoştea prezenţa aici a unei populaţii autohtone româneşti. Acest act, azi pierdut, este cunoscut sub numele de Andreanum. Regiunea colonizată de aceştia, cuprinsă între Orăştie şi Baraolt, inclusiv ţinutul locuit de secui, se organizează ca un teritoriu autonom cu numeroase privilegii, în schimbul unor obligaţii financiare şi militare faţă de regele ungar; cu acest prilej li s-a asigurat dreptul de a folosi, liberi de orice obligaţie, „pădurea românilor şi a pecenegilor”. În 1667, s-a născut scriitorul irlandez Jonathan Swift, celebru prin satira virulentă a lumii engleze contemporane lui (romanul–parabolă „Călătoriile lui Lemuel Gulliver în mai multe ţări ale lumii”) (d.19.10.1745).În 1835, s-a născut scriitorul american Mark Twain. Samuel Langhorne Clemens (d.21 aprilie 1910), cunoscut sub pseudonimul literar Mark Twain, a fost un scriitor, satirist şi umorist american, autorul popularelor romane „Aventurile lui Tom Sawyer”, „Prinţ şi cerşetor”, „Aventurile lui Huckleberry Finn” etc. În 1909, a murit Augustin Bunea, istoric şi academician, apărător al acuzaţilor în procesul intentat memorandiştilor (n.04.08.1857).Nicolae Iorga, a spus, la moartea lui Augustin Bunea, în şedinţa Camerei Deputaţilor: „Augustin Bunea a fost o glorie a culturii româneşti de dincolo. Istoric desăvârşit, care a pus bazele studiilor critice privitoare la istoria Românilor din Ardeal, orator fără păreche, scriitor din aceia cu care Românii de dincolo îşi fac cinste, Augustin Bunea a ţinut strânse, în toată activitatea sa literară, legăturile culturale ale Românilor din Ardeal cu Românii de aici”. În 1928, compozitorul Mihail Jora a inaugurat şi dirijat, la numai o lună de la înfiinţarea postului naţional de radio din România, prima stagiune radio-live pentru concerte simfonice din ţara noastră; astăzi sala de concerte a Societăţii Române de Radiodifuziune îi poartă numele. În 1934, a murit Cincinat Pavelescu, epigramist, publicist şi dramaturg; primul preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români (SSR), ales la 28.IV.1908 (n. 1872).Cincinat Pavelescu (n. 20 octombrie 1872, Milcovul-Vrancea; d. Braşov) a fost un poet şi epigramist român, autor de romanţe, lieduri, cantilene, serenade şi madrigaluri.Şi-a făcut studiile la Liceul Sf. Sava din Bucureşti.Licenţiat în drept la Bucureşti (1897). A debutat şi a făcut parte din cenaclul Literatorului lui Macedonski. Cincinat Pavelescu a fost director la publicaţia Braşovul literar şi artistic în perioada 1931 – 1935.În 1940, s-a născut Ion Monea, unul dintre cei mai mari pugilişti din istoria boxului românesc; a participat la trei ediţii consecutive ale Jocurilor Olimpice de Vară, 1960, 1964 şi 1968; la ediţia din 1960, găzduită de Roma, Ion Monea a cucerit pentru boxul românesc medalia de bronz la 75 de kilograme, iar opt ani mai târziu, în Mexic, Monea cucerea „argintul” la 85 de kilograme (m. 2011). În 1963, se semnează, la Belgrad, Acordul româno-iugoslav privind construirea şi exploatarea sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier. În 1974, sunt descoperite în Etiopia fosilele unei femei preistorice, botezate Lucy, despre care se crede că face parte dintre strămoşii omului

Iar acum trecem să ne amintim ce s-a întâmplat în 1 decembrie…Ziua aceasta este Ziua naţională a României. În același timp, este și „Ziua mondială de luptă împotriva SIDA”; se marchează la iniţiativa participanţilor la Conferinţa mondială privind SIDA, desfăşurată la Londra, în 1988. În 1783, are loc primul zbor al unui balon umplut cu hidrogen.Francezul Jacques Charles este primul care utilizează hidrogenul pentru umflarea balonului. În 1800, Washington-ul devine capitala Statelor Unite ale Americii; pe baza unei Legi adoptate de Congresul SUA la 16.VII.1790, începe construcţia unui oraş menit să devină capitală a SUA (este pentru prima dată în istorie când un oraş este înălţat cu destinaţia expresă de a fi capitală); în 1800, instituţiile guvernamentale sunt mutate de la Philadelphia (capitală a SUA între anii 1790 şi 1800) în noul oraş, care primeşte numele primului preşedinte al SUA, Washington. În 1912, 1/14, are loc Adunarea de constituire a Federaţiei Societăţilor Sportive din România/FSSR (din 1929, Uniunea Federaţiilor de Sport din România/UFSR), primul organ central de conducere şi îndrumare a întregii mişcări sportive; preşedinte, regele Ferdinand I (membru-fondator). În 1919, are loc deschiderea primei stagiuni a Teatrului Naţional din Cluj, cu spectacolul „coupe” „Se face ziuă” şi „Poemul Unirii”, semnat de dramaturgul Zaharia Bârsan, primul director al teatrului (Teatrul a luat fiinţă la 18 august 1919, în urma unei hotărâri a Consiliului Dirigent Român de la Sibiu; la 1 decembrie, la un an de la înfăptuirea Marii Uniri, pe scena Teatrului Naţional din Cluj are loc primul spectacol în limba română). În 1922, îşi începe activitatea Uniunea Internaţională a Căilor Ferate, cu sediul la Paris; printre membrii fondatori se numără şi România. În 1931, s-a născut Johnny Răducanu, contrabasist, pianist, compozitor şi aranjor de muzică de jazz (supranumit „Mr. Jazz of Romania”) (d. 19 septembrie 2011). În 1936, este inaugurat Arcul de Triumf, după renovare, în prezenţa regelui Carol al II–lea şi a reginei Maria; operă a arhitectului Petre Antonescu, monumentul are înălţimea de 27 de m şi a fost redeschis pentru publicul vizitator în 2002, după 55 de ani de absenţă din circuitul monumentelor oraşului. În 1948, prin Decretul nr. 358, publicat în Monitorul Oficial 281/1.XII.1948, se dispunea „revenirea comunităţilor locale (parohii) ale cultului greco-catolic la cultul ortodox român”; în fapt era vorba de desfiinţarea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice (decretul a fost abrogat la 31.XII.1989). În 1959, are loc semnarea Tratatului Antarctic; documentul reprezintă o înţelegere internaţională care stabileşte drepturi şi obligaţii juridice privind cooperarea paşnică în zonă (a intrat în vigoare la 23.VI.1961; România a aderat la Tratatul Antarctic în anul 1971). În 1995, începe să emită postul privat de televiziune PRO TV. În 1998, a murit părintele arhimandrit Ilie Cleopa, de la Mănăstirea Sihăstria/Neamţ, considerat unul dintre cei mai apreciaţi duhovnici din întreaga lume ortodoxă (n. 1912). În 2009, a intrat în vigoare Tratatul de la Lisabona (document menit să reformeze instituţiile Uniunii Europene); cunoscut în faza de proiect ca Tratatul de Reformă, acesta înlocuieşte proiectul de Constituţie Europeană (respins prin referendumuri, în 2005, de electoratele francez şi olandez); textul Tratatului s-a finalizat pe 19 octombrie 2007, în urma unui summit neoficial desfăşurat la Lisabona (de unde şi numele), şi a fost semnat de către reprezentanţii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene la 13 decembrie acelaşi an; Tratatul a fost ratificat de Parlamentele statelor membre ale UE (ultima ţară care a ratificat Tratatul a fost Cehia, la 3 noiemrie 2009); printre cele mai importante prevederi ale Tratatului se numără: UE are responsabilitate juridică; funcţia de preşedinte al Consiliului European devine una permanentă (nu rotativă); acesta (numit preşedinte al Uniunii) are un mandat de doi ani şi jumătate; este înfiinţată funcţia de ministru de externe al Uniunii, dotat cu un aparat diplomatic propriu. În 2011, Societatea Română de Radiodifuziune a relansat oficial Radio Chişinău în Republica Moldova, de Ziua Naţională a României; SRR a preluat pachetul majoritar de acţiuni al postului Arena FM din Republica Moldova. Postul „Radio Basarabia” de la Chişinău (primul studio regional al Societăţii Române de Radiodifuziune) a fost inaugurat oficial la 8.X.1939, prin transmiterea Sf. Liturghii de la Catedrala Mitropoliei din Iaşi, şi a emis până în iunie 1940, când a venit ocupaţia sovietică

Trecem la următoarea zi să vedem ce s-a întâmplat în 2 decembrie…Aceasta este „Ziua internaţională pentru abolirea sclaviei”; marchează adoptarea de către Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 317/8 din 2.XII.1949, a Convenţiei internaţionale pentru suprimarea traficului de persoane şi a exploatării omului de către om. În 514 î.Hr., este atestată, de catre istoricul antic grec Herodot, existenţa geto-dacilor. Acesta relatează campania din 514-512 î.Ch. a lui Darius împotriva sciţilor la nord de Marea Neagră, şi arată că „înainte de a ajunge la Istru, biruie mai întâi pe geţi care s-au crezut nemuritori”, iar despre faptul că au pierdut lupta spune: „ei (geţii) au fost cei mai viteji şi cei mai neînfricaţi dintre traci”. În 1594, a murit (în Duisburg, Germania) Gerardus Mercator (numele latinizat al lui Gerhard Kremer) (1512-1594), geograf flamand. A realizat hărţile Palestinei (1537), a Lumii (1538), Flandrei (1540), precum şi globurile terestru (1541) şi ceresc (1551). Unul dintre fondatorii geografiei matematice moderne. În 1805, are loc bătălia de la Austerlitz (localitate în Cehia, azi Slavkov u Brna); înfrângerea decisivă a armatei ruso-austriece de către armata franceză comandată de Napoleon Bonaparte; considerată drept una dintre cele mai răsunătoare victorii din istoria militară a omenirii. În 1845, 2/14, s-a înfiinţat, la Paris, Societatea Studenţilor Români, în frunte cu Ion Ghica (preşedinte), C. A. Rosetti (secretar) şi Scarlat Vârnav (casier); Societatea a ţinut legătura cu cercurile revoluţionare franceze, a organizat în capitala Franţei o Bibliotecă română (la 8/20.XII.1846) şi a militat pentru unitatea naţională şi politică a Ţărilor Române. În 1849, este constituită, la Paris, „Asociaţia română pentru emigraţie”, condusă de Ion Ghica şi Nicolae Bălcescu. În1901, a apărut, la Bucureşti, revista literară săptămânală „Sămănătorul” sub conducerea lui George Coşbuc şi Al. Vlahuţă.În1901, King Camp Gillette a inventat primul aparat de ras, care îi poartă numele. În 1915, Albert Einstein publică teoria relativităţii generalizată. În 1923, s-a născut Maria Callas, soprană americană de origine greacă. Maria Callas (n. New York, SUA–d. 16 septembrie 1977, Paris, Franţa) este numele de artistă al Ceciliei Sophia Anna Maria Kalogeropoulos, renumită soprană, considerată de unii drept cea mai mare cântăreaţă de muzică de operă din a doua jumătate a secolului al XX-lea, denumită „La Divina” sau „Regina della lirica”. În1935, s-a născut Nicolae Labiş, poet–simbol al anilor 50, numit de criticul Eugen Simion, „buzduganul unei generaţii” („Primele iubiri”, „Moartea căprioarei”, „Mama”) (n. satul Satul Mălini, Poiana Mărului, jud. Suceava; d. 1956 Bucureşti, în urma unui accident de tramvai suferit în noaptea de 9/10 decembrie).  În 1936, s-a născut actorul de teatru şi film Mitică Popescu, un adevărat maestru al comediei româneşti. În 1940, s-a născut Cornel Fugaru, compozitor de muzică uşoară, solist vocal şi instrumentist, lider al formatiei Sincron.Fugaru a participat la numeroase turnee în străinătate, a făcut parte din jurii naţionale de concursuri de muzică uşoară, a susţinut numeroase concerte şi recitaluri la televiziune, a apărut ca interpret în filme şi a compus muzică de film pentru pelicule precum Brezaia, Cici, Cei 4 M, Oacă şi Boacă etc. Printre cele mai cunoscute piese compuse de el se numără „Dau viaţa mea pentru o iubire”, „Nu sunt sclavul tău”, „Eu nu mai sunt cel de ieri”. Cornel Fugaru colaborează foarte mult cu soţia sa, Mirela Fugaru.În 1950, a murit (la Geneva) Dinu Lipatti, pianist şi compozitor; ultimii ani din viaţă şi i-a petrecut în Elveţia; membru post-mortem al Academiei Române (1997) (n. 1917). În 1989, încheierea „războiului rece”. Întâlnirea la nivel înalt de la Malta dintre George Bush, preşedintele SUA, şi Mihail Gorbaciov, preşedinte URSS, consacrată „noii ordini mondiale”; cei doi lideri declară că „războiul rece” s–a încheiat (2-4) .

Urmează să vedem ce s-a întâmplat în 3 decembrie…Este „Ziua Internaţională a persoanelor cu dizabilităţi”; instituită de Adunarea Generală a ONU, la 13.X.1992, prin Rezoluţia 47/3, la încheierea Deceniului Naţiunilor Unite pentru Persoanele cu Dizabilităţi (1983-1992); este un apel din partea forului mondial către statele membre pentru ca persoanele cu dizabilităţi să fie integrate tot mai mult în societate. În 1596, s-a născut italianul Niccolo Amati, cel mai cunoscut membru al celebrei familii de lutieri Amati din Cremona; a fost maestrul lui Antonio Stradivari şi al lui Giuseppe Guarneri. A construit mai mult de 1000 de instrumente din care au rămas circa 650 (m. 12.04.1684). În 1857, s-a născut scriitorul Joseph Conrad, maestru al prozei scurte („Taifun”). Joseph Conrad (născut Józef Teodor Konrad Korzeniowski, la Berdîciv, Imperiul Rus (acum Ucraina) – d. 3 august 1924, Bishopsbourne, Anglia a fost un romancier englez, la origine polonez din Ucraina. În 1860, 3/15, se încheie Convenţia telegrafică cu Rusia, prima convenţie internaţională a Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei (va intra în vigoare la 1 februarie 1862). În 1861, 3/15, în mesajul rostit cu ocazia deschiderii lucrărilor Corpurilor Legiuitoare, domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) anunţa că „Înalta Poartă, precum şi toate Puterile Garante” au recunoscut Unirea Principatelor, care va fi aşa cum „România o va simţi şi o va dori”.  În 1864, 3/15, apare Decretul organic pentru înfiinţarea unei autorităţi sinodale centrale pentru afacerile religiei române; prevedea autocefalia Bisericii Române, legătura cu Patriarhia ecumenică de la Constantinopol păstrându-se doar sub raportul dogmei (aplicat, în fapt, abia în 1872, ca urmare a Legii din 19/31.XII.1872; Patriarhia din Constantinopol va recunoaşte oficial autocefalia BOR abia în 1885). În 1865, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza promulgă legea de organizare a serviciului de poştă şi telegraf (3/15). În 1879, s-a născut matematicianul Alexandru Myller, iniţiatorul şi îndrumătorul şcolii de geometrie diferenţială de la Iaşi; membru al Academiei Române din 1938 (m. 1965). În 1888, a murit Carl Zeiss, optician german, inventatorul renumitului tip de sticlă ce-i poartă numele; a întemeiat, în 1846, cunoscuta firmă de instrumente optice din Jena (n. 1816). În1894, a murit scriitorul scoţian Robert Louis Stevenson (n. 1850). Renumele mondial i l-a adus romanul „Insula comorilor”, care reprezinta un model clasic al literaturii de aventuri (n. 13.11.1850). În 1901, s-a înfiinţat societatea „Tinerimea artistică”, de către pictorii Ştefan Luchian, Nicolae Vermont, Constantin Artachino, Gheorghe Petraşcu ş.a.; gruparea milita pentru o artă realistă, pentru subiecte luate din viaţa ţăranilor, a oamenilor de rând. În 1905, a fost fondată, de catre boierii moldoveni, în frunte cu Pavel Dicescu, „Societatea culturala moldovenească” din Basarabia. Cel mai important punct din programul societăţii constituia cerinţa de a introduce limba română în şcolile basarabene. În 1919, a murit Pierre-Auguste Renoir, pictor şi grafician francez, reprezentant de seamă al impresionismului. Pierre-Auguste Renoir (n.25 februarie 1841, Limoges –  d. Cagnes-sur-Mer) a fost unul din cei mai importanţi pictori francezi, creator – împreună cu Claude Monet, Alfred Sisley, Paul Cézanne – al curentului impresionist. În 1920, Geneva: Este semnat Protocolul privind constituirea Curţii Permanente de Justiţie Internaţională cu sediul la Haga. În 1938, s-a născut pictorul Florin Mitroi (m. 2002).A predat la secţia de muzeologie (istoria artei) a Institutului „Nicolae Grigorescu“, tehnici ale artelor plastice. După 1990 a început să predea la secţia de pictură a Universităţii de Arte Bucureşti, printre absolvenţii săi numarându-se tineri excepţional înzestraţi. Florin Mitroi expunea foarte rar. S-au putut vedea lucrările sale câte o dată la Salonul Naţional (după ’90), în expoziţia personală de la „Catacomba“ şi la Muzeul Naţional de Artă al României în Transitionland. Dintre participările sale în străinătate amintim expoziţia de artă românească de la Târgul de carte de la Leipzig, 1998, şi Artişti din Bucureşti la La Louvière, Belgia, 1999. Pasionat de fotografie, artistul a dedicat ani întregi fotografiilor cu Muzeul Satului, pe care îl preţuia aşa cum era înainte de „aleile şi construcţiile de beton“, cu Bucureştiul vechi – Calea Moşilor, cu vechi sate şi icoane din Oltenia natală. În 1954, a murit (la Paris) Maria Ventura, actriţă de renume european (societară a Comediei Franceze, din 1922); directoare (1929-1934) a unui teatru bucureştean ce i-a purtat multă vreme numele; stabilită în Franţa (n. 1886). În 1967, realizarea primului transplant reuşit al unei inimi umane, de către medicul sud-african Christian Barnard, la spitalul Grote Schuur din Cape Town (Republica Africa de Sud). În 1968, a intrat în vigoare Acordul internaţional cu privire la salvarea cosmonauţilor, reîntoarcerea lor şi restituirea obiectelor lansate în spaţiul cosmic (a fost semnat la 22.IV.1968). În 1973, sonda spaţială americană Pioneer 10, lansată la 2 martie 1972, aflată la 113 000 de kilometri de Jupiter, transmite prima fotografie a planetei. În 1977, au fost inaugurate lucrările de construcţie a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie „Porţile de Fier II”, în zona Ostrovu Mare-Gruiu. În 1990, a murit (la Paris) George Tomaziu, pictor, desenator şi ilustrator de carte; antifascist convins, este arestat în iunie 1944 şi ameninţat să fie executat; este eliberat după actul de la 23 august; după instalarea comuniştilor la putere în România este din nou arestat şi condamnat, în noiembrie 1950, la 15 ani de muncă forţată; graţiat în 1963; în 1969 părăseşte România, stă un an la Londra şi apoi se stabileşte la Paris. În 1991, a murit Petre Ţuţea, gânditor creştin, specialist în drept administrativ; fost înalt funcţionar în Ministerul Economiei Naţionale şi memorialist a fost unul dintre colaboratorii apropiaţi ai lui Nae Ionescu la revista „Cuvântul”; deţinut politic, timp de 13 ani, în temniţele comuniste (n. 1902)

Ultima zi din acest „răboj săptămânal” este cea de 4 decembrie…În 1131, a murit Omar Khayyam, poet, persan (n. 1048), cunoscut mai ales pentru catrenele sale: „Rubayyatele lui Omar Khayyam”; a fost şi un filozof, matematician şi astronom celebru care a contribuit la reforma calendarului musulman (n. 18.05.1048). În 1642, a murit cardinalul Richelieu (Armand Jean du Plessis), prelat şi om politic francez; ca prim-ministru (1624-1642) în timpul domniei lui Ludovic al XIII-lea a fost conducătorul de facto al Franţei. Armand-Jean I. du Plessis de Richelieu, intrat în istorie cu numele de Cardinalul Richelieu, (n. 9 septembrie 1585 în palatul Richelieu, departamentul Indre-et-Loire; d. 4 decembrie 1642 în Paris) a fost un cleric, nobil şi om politic francez.A avut titlurile de Marquis du Chillou, episcop de Luçon (1608), cardinal (1622), prim duce de Richelieu (1631) şi prim duce de Fronsac (1634), abate de Cluny, Cîteaux şi Prémontré. De asemenea numit „Eminenţa roşie”, a fost cel mai apropiat consilier al lui Ludovic al XIII-lea, ţelul său fiind schimbarea structurii statului francez într-o monarhie absolută şi slăbirea hegemoniei habsburgice în Europa. În 1679, a murit filosoful englez Thomas Hobbes, iniţiatorul teoriei contractului social. Thomas Hobbes (n. 5 aprilie 1588) a fost un filozof englez, cel mai cunoscut pentru tratatul său Leviatanul (1651).A fost contemporan cu Francis Bacon şi cu René Descartes şi a scris un răspuns la Meditaţiile lui René Descartes.Hobbes este unul dintre cei mai mari sistematicieni ai raţionalismului şi un bun cunoscător al filosofiei lui Descartes. Filosofia lui Hobbes este strict nominalistă şi mecanicistă, excluzând teologia. Ea nu se preocupă decât de soarta obiectelor, naturale şi artificiale, create de om, cu alte cuvinte, acelea care pot fi „calculate” raţional. Teoria sa cea mai de succes a fost cea despre starea naturală si contractul social (dreptul natural).Prin opera sa principală, „Leviathan” (1651), Hobbes a devenit fondatorul filosofiei statale moderne. În 1798, a murit Luigi Galvani, medic şi fizician italian, unul dintre fondatorii electricităţii ca ştiinţă (n. 1737).Galvani a studiat la început teologia, ulterior medicina, între anii 1762-1775 fiind profesor de medicină la catedra de anatomie din Bologna. Succesul operei sale „De renibus atque urethris volatilium” l-a determinat să se ocupe cu studiul fiziologiei păsărilor şi a instrumentelor pentru auz.Printr-o întâmplare a descoperit la 6 noiembrie 1780 procedeul de galvanizare, procedeu care îi va purta mai târziu numele.Galvani a observat fenomenul de contracţie a muşchilor scheletici de la piciorul de broască la o excitare cu un curent electric. Prin această descoperire, el a pus bazele pentru cercetările ulterioare ale electrochimismului celular.De asemenea după Galvani sunt numite elementele galvanice care produc curentul electrostatic din baterii, cercetate de Alessandro Volta. În 1799, s-a născut Giovenale Vegezzi-Ruscalla, publicist şi om politic italian; în 1830 a întreprins o călătorie de studii în Transilvania şi Banat, după care, la întoarcerea în Italia, a învăţat limba română şi a declanşat o vastă campanie de apărare a drepturilor românilor; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1869 (m. 1885). În 1848, a murit preotul romano-catolic si scriitorul austriac Joseph Mohr, autorul versurilor celebrului colind „Stille Nacht, heillige Nacht” („Silent Night”) (n.11.XII.1792). În 1855, 4/16, are loc inaugurarea Şcolii de Mică Chirurgie de pe lângă Spitalul Oştirii de la Mihai Vodă din Bucureşti; fondator, dr. Carol Davila. În 1864, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a promulgat Codul Penal, alcătuit după modelul Codului Penal francez şi al Codului Penal prusac, având la bază şi unele legi penale autohtone.  În1883, s-a născut istoricul literar Nicolae Cartojan; a fost primul profesor de literatură română veche al Universităţii din Bucureşti, creatorul acestei specialităţi; membru titular al Academiei Române din 1941 (m. 1944). În 1888, a apărut la Bucureşti „Fântâna Blanduziei”, foaie literară, politică şi săptămânală sub direcţia lui Mihai Eminescu. Motto–ul revistei este versul eminescian „Unde vei găsi cuvântul ce exprimă adevărul”. În 1902, a murit Ioan Raţiu, avocat şi om politic transilvănean, unul dintre întemeietorii Partidului Naţional Român, al cărui preşedinte a fost între anii 1892 şi 1902; militant pentru cauza românilor ardeleni, unul dintre liderii mişcării de emancipare naţională (s-a numărat printre iniţiatorii „Memorandumului” din 1892, adresat Curţii de la Viena în numele naţiunii române din Transilvania; întemniţat de autorităţile maghiare în urma procesului intentat „memorandiştilor”) (n. 1828). În 1907, s-a născut episcopul greco-catolic Ioan Suciu; renumit predicator şi autor de lucrări pentru tineret; arestat de autorităţile comuniste instalate în România, la sfârşitul anilor ’40 ai secolului XX (m. 1953, în închisoarea de la Sighet). În 1910, s-a născut George Togan, istoric (cercetător al valorilor istorico-culturale de pe meleagurile Târnavelor, a probat primele atestări documentare ale unor aşezări: Mediaş, Luduş, Târnăveni, Sighişoara), traducător (a reactualizat opera umanistului sas din secolul al XVI-lea Christian Schesäus), poet (antologator), editor de reviste (m. 2004). În 1940, se semnează, la Berlin, un acord româno-german privind „colaborarea economică” pe zece ani, prin care economia României era complet subordonată cerinţelor „noii ordini” economice europene instituite de nazişti. În 1984, a murit actorul american Jack Mercer; şi-a împrumutat „vocea” unor cunoscute personaje din desene animate (Popeye marinarul sau motanul Felix); a fost înscris în „Cartea Recordurilor” pentru perioada cea mai lungă în care vocea sa a interpretat personaje din desene animate (n. 1910). În 1987, a murit Constantin Noica, filosof şi eseist; mentor spiritual în cadrul aşa-numitei „Şcoli de la Păltiniş”; deţinut politic între anii 1958 şi 1964; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (n. 1909). În 2000, a murit artistul plastic Horia Bernea. Horia Bernea (n. 14 septembrie 1938, Bucureşti; d. Paris) a fost un pictor român, fiul sociologului şi etnologului Ernest Bernea. El a deţinut între anii 1990-2000 funcţia de director general al Muzeului Ţăranului Român. În 2004, a murit, într-un accident de maşină, basistul trupei Compact, Teo Peter (taxiul în care se afla Teo Peter a fost lovit în intersecţia dintre Strada Polonă şi Bulevardul Dacia de un autoturism aparţinând ambasadei SUA, condus de puşcaşul marin Christopher Van Goethem) (n. 1954).

Pentru astăzi voi încheia cele câteva momente de istorie din mașina timpului. Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!

Al dumneavoastră,

Nicolae Uszkai

Surse foto:

Wagon Wheels Decorative Wooden