„Moara cu povești”. Prin „meandrele concretului” schimbării…
de Nicolae Uszkai, Brașov
#Postat de Carmen Vintu on februarie 3, 2023
Motto: „Măsura inteligenței noastre este abilitatea de a ne schimba” – Albert Einstein
Stimaţi cititori și dragi amici, astăzi vă propun, aici, la „Jurnal de Brașov”, la această „moară cu povești” de fiecare vineri, să „măcinăm” câte ceva, în căutare de povești faine și adevărate. Astăzi, aș vrea să vorbim un „piculeț” despre procesul numit schimbare, despre modul în care unii dintre noi reușesc să treacă dintr-un mod de viață într-altul, dintr-o stare existențială într-alta și cum găsesc puterea de a face cu totul altceva decât domeniul în care s-au pregătit în mulți ani de școală, cursuri ori antrenamente. În opinia psihologului Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică, citată acum trei ani de către RADOR: „Schimbarea este singurul lucru care este real în viața noastră și necesar pentru a ne ține în viață. Viața înseamnă mișcare și exact asta reprezintă și schimbarea: o mișcare continuă, permanentă și constantă, care ne îndrumă pașii înainte pe drumul vieții. Așadar, data viitoare când vedem că toate se reorganizează în viața noastră, trebuie să dăm drumul controlului și să adoptăm o atitudine de curiozitate față de ce urmează să ne apară în față”. Firește, știm cu toții (sau intuim, măcar) că orice om care trăiește într-o societate cât de cât normală are, în fiecare clipă, libertatea de a fi așa cum își dorește pentru el însuși, pentru cei dragi și apropiați lui, spre obținerea unei stări de bine. Pentru el, pentru cei dragi lui și pentru a „radia” împrejur acea stare de bine! Asta înseamnă că orice om are libertatea de a rămâne sau de a pleca dintr-o stare în alta, de a învăța sau de a nu învăța ceva din experiențele anterioare. Dar are și libertatea de a se schimba sau de a nu se schimba. În același timp, tot într-o lume normală, nu are libertatea de a impune cuiva, oricând, oricum, o schimbare. Majoritatea filosofilor lumii sunt de părere că schimbarea ar începe cu noi înșine. Mai ales filosoful familiei mele (adică fiul meu, cel cu „patalama” de filosof „pe bune”) și cei din cercul său de amici filosofi zic că acesta ar fi „trendul”! Adică schimbarea vine de la noi către ceilalți. Dacă ne-ntoarcem cu circa opt sute de ani în timp, am adăsta un pic să ne gândim la zisele/scrisele poetului persan Rumi și am vedea că nu prea ne-am schimbat ca specie…Mai concret, Rumi zicea că: „ieri eram inteligent și voiam să schimb lumea. Astăzi sunt înțelept și vreau doar să mă schimb pe mine”…
Ce vreau să subliniez prin rândurile anterioare? Că, în viață, e destul de greu de găsit lucruri eminamente certe, că nu există lucruri fixe, iar schimbarea este fundamentul existenței noastre. Ce pot zice din umilele-mi observații și experiențe de viață este că, în general, oamenii nu se schimbă pentru că schimbarea ar fi/este imposibilă, ci pentru că schimbarea, în sine, este dificilă. Dar, oare, de ce este dificilă schimbarea? Răspunsul ar trebui să fie destul de simplu: pentru că presupune depunerea de efort susținut pe termen lung și a face, în mod repetat, pe o perioadă lungă de timp, ceva care îți pate provoca disconfort. Așadar, efortul de a schimba/ de a te schimba constă în a suporta disconfortul în mod repetat. Cei mai fericiți oameni care au trecut prin schimbare sunt, în opinia mea, aceia care, trecând prin acest proces de durată, reușesc să nu găsească în acesta niciun fel de disconfort, ci doar satisfacție, atât mentală cât și materială! Despre un astfel de exemplu am de gând să „macin” câteva gânduri în câteva rânduri astăzi.
Acest exemplu se numește Florin Dragoslav și mi-a fost, pentru o scurtă perioadă de timp, camarad în organigrama brigăzii de vânători de munte în care am activat o viață de „cătană”. Ne-am „intersectat” de câteva ori în viața noastră militară, chit că fișa postului fiecăruia nu prevedea vreo mare interferență între noi, dar ne-am respectat reciproc așa cum trebuie să fie relațiile camaraderești într-o structură militară. Care e legătura între lungul preambul anterior și acest fost camarad de-al meu? Este, pentru că acest om s-a schimbat dintr-un militar sadea, angrenat „cu arme și bagaje” în sistemul de apărare, într-un prosper om de afaceri și a avut tăria de a trece dintr-un sistem relativ sigur ca poziție socială într-unul în care predictibilitatea materială și de a obține satisfacții diverse pot varia într-o „curbă a lui Gauss” destul de impredictibilă…Într-un anumit context, ne-am întâlnit relativ recent, la o perioadă nu prea lungă după ce Florin a trecut în rezervă și am stat de vorbă (preț de o cafea mai lungă…) pe marginea trecerii sale într-un cu totul alt domeniu față de ceea ce se pregătise în timpul carierei sale militare. Sincer, eram curios de resorturile care l-au mânat spre această schimbare pentru că el este, încă, un om tânăr și care ar mai fi avut multe de spus în „lumea miitară”. Am vorbit anterior pe teme similare cu mai mulți amici ori cunoscuți care au plecat din sistemul militar către alte domenii, dar la o vârstă mai „avansată” decât a lui Florin. Unora le-a fost mai greu, altora deloc. Vreau să subliniez că Florin Dragoslav spune, cu subiect și predicat, că i-a plăcut ceea ce a făcut în perioada de „cătănie” a vieții sale și își amintește cu drag și nostalgie de unele perioade ale vieții sale militare…De altele, nu! Așa, ca în viață, în general! Acum, voi „măcina” la „moara cu povești” de azi o scurtă prezentare a lui Florin Dragoslav, fost militar și, azi, prosper antreprenor și proprietar al Galaxy Imobiliare Brașov. Despre viața sa militară ar fi multe de spus, dar aș dori, conform dorinței sale, să „telegrafiez” doar câteva repere ale acesteia. Florin a absolvit Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu în anul 2004 și a urmat, ulterior, Școala de Aplicație pentru Infanterie și Vânători de Munte din Făgăraș, specializarea Infanterie-Parașutiști, în anul 2005.
După absolvirea Școlii de Aplicație, a fost repartizat în organica batalionului de parașutiși din Buzău, unitate de elită în care a activat, pe diferite funcții, în perioada 2005-2010. Aici, superiorii săi au avut doar cuvinte de laudă despre activitatea sa profesională și, printre multe alte activități desfășurate, a participat la prima sa misiune într-un teatru de operații, în Balcanii de Vest, mai exact în Sarajevo, în Bosnia și Herțegovina. A urmat, după acești ani, să activeze, în perioada 2010-2015, în cadrul Centrului de Instruire pentru Operații Speciale aflat, în acea perioadă, tot în Buzău. Actualmente, acest centru de instruire poartă numele de Centrul de Instruire pentru ISR (Informații Supraveghere și Recunoaștere), parașutiști, operații speciale și JTAC „General Grigore Baștan”. De data aceasta, Florin a făcut o „schimbare” nu tocmai accesibilă multor ofițeri în acel context și a început să activeze, după diverse și intense cursuri de pregătire și antrenament asiduu peste hotare, în cadrul Detașamentului de Controlori Aerieni pe Poziții Înaintate.
Termenul folosit în NATO este cel de Joint Terminal Attack Controller (pe scurt JTAC). În ceea ce privește JTAC, detașamentul din care a făcut parte și Florin Dragoslav, se referă la o unitate „de nișă”, mai puțin cunoscută în cadrul armatei noastre și aproape necunoscută „marelui public”, unitate care acționează de la sol în sprijinul aviației, în beneficiul trupelor de la sol. Asta, în termeni foarte generali, firește! Practic, este vorba despre un element non-radar ce vine în sprijinul aviației pentru a o ajuta să angajeze și să atingă, cu succes, ținta. Până la urmă, militarii din cadrul JTAC sunt controlori în zona finală de atac integrat.
Ca să percepeți însemnătatea unui JTAC, aș cita vorba comandantului acestui centru al armatei noastre: „Există o serie de particularități. Factorul uman este mai important decât cel tehnic. Calitatea este mai importantă decât cantitatea.Membrii JTAC nu sunt și nu pot deveni un produs de masă. Sunt greu regenerabili și nu pot fi creați într-un timp scurt”. Cred că se impune să precizez aici faptul că Florin și camarazii săi specializați ca JTAC nu au lucrat doar teoretic și nu au participat doar la exerciții de instruire în țară și străinătate, ci au participat, firesc, și la misiuni în teatrele de operații, acolo unde a fost/este prezentă și armata noastră. Astfel, Florin Dragoslav a avut șansa de a pune în practică cele învățate în foarte multe ore de antrenament și pregătire specifică, efectuând două „tururi” de misiune, a câte șase luni fiecare, în teatrul de operații din Afganistan exact pe funcția de JTAC, coordonând elementele de aviație care executau misiuni în sprijinul forțelor de la sol.
Conform spuselor sale, pentru a sublinia importanța pregătirii continue ca militar, a acumulat o importantă experiență operațională în mediu internațional și multinațional (în afara celor trei misiuni din teatrele de operații), participând și la încă alte șase misiuni externe de tip non-combat în state precum Germania, Turcia, Cehia, Slovenia. Totodată, a participat la diverse forme de pregătire și a absolvit multiple alte forme de instruire prin cursuri în țară și-n străinătate, dintre care îi place să-și aducă aminte, cel mai mult, de „JFC (Joint Firepower Course)” și „JTACQC (Joint Terminal Controller Qualification Course)”, ambele absolvite la „Warrior Preparation Center”, centru de pregătire din Germania. În toată această perioadă din viața sa militară despre care am vorbit, cel mai mult a avut de suferit familia sa, apropo de prezența sa printre cei dragi. Și mă refer mai mult la absența sa de acasă, firește… Acest fapt este unul foarte frecvent în rândul militarilor și mult prea puțin știut și apreciat ca atare. Firește, soția și cei doi copii i-au simțit cel mai mult lipsa atunci când el „colinda” prin lume ori prin țară cu antrenamentele ori cu misiunile sale specifice. Începând cu anul 2015, părăsind mediul militar al „luptătorilor” și dorind să avanseze pe scara ierarhică, într-o conjunctură a vieții sale, a făcut o schimbare în carieră, optând și fiind mutat pe funcția de șef al „Centrului Secundar de învățare a limbilor străine” din Brașov, subordonat, la acea vreme, Brigăzii 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa” din Brașov, structură destinată studierii intensive a limbilor străine, cu precădere a celei engleze, în vederea îndeplinirii unor standarde lingvistice specifice NATO de către militarii din structurile forțelor terestre românești. Pe această, funcție, Florin Dragoslav a activat în perioada 2015-2020, întâmpinând diverse alte provocări, la care nu se aștepta, după mărturisirea sa, acestea fiind specifice unui mediu administrativ și, probabil, un pic mai birocratic decât și-ar fi dorit…Și, așa cum conștientizăm din ce în ce mai mult, vremurile în care trăim au făcut din factorul numit „schimbare” cel mai sigur parametru al evoluției noastre, chiar dacă poate suna paradoxal. Nu știm exact ce vom face peste câțiva ani, dar știm sigur că vom schimba ceva. Viața ne spune că schimbarea reprezintă, practic, o certitudine, iar cariera, în general, pare a fi cea mai expusă la transformare. În acest context, capacitatea unui om de a se schimba reprezintă o dovadă a inteligenței sale, iar atunci când acceptăm schimbarea, suntem capabili să creștem din punct de vedere intelectual, emoțional și (de ce nu?) spiritual. Asta a fost, cel mai probabil și în mintea și sufletul lui Florin Dragoslav, ajuns la gradul de locotenent-colonel și subordonat fiind, în 2020, Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu. Adică, pe scurt, a simțit că trebuie să facă o schimbare majoră în viața sa și și-a dat demisia din armată, știind exact că a venit timpul, pentru el, să-și ia viața în propriile sale mâini și să fie propriul său stăpân în ceea ce privește modalitatea de a-și „câștiga existența”. Firește, decizia nu a luat-o brusc, după cum îmi spunea la discuția noastră, ci a fost bine cântărită în timp și clădită pe niște „piloni” de voință precum și de argumentație pur economică.
Florin a plecat de la prezumția că atunci când profesia pe care o practici nu mai corespunde așteptărilor tale, o schimbi. Decizie dificilă, mai ales pentru un militar, dar important este să-ţi cunoşti aşteptările, mai ales pe un orizont de termen lung, pentru a-ţi putea evalua cât mai obiectiv situaţia. Pornind de la obiectivele pe termen lung, de la ce îţi place să faci şi de la atuurile deţinute în „bagajul” propriu de posibilități, poţi să te „reinventezi” profesional şi personal. Firește că motivaţia principală pentru a face schimbarea depinde de la caz la caz și pentru fiecare poate reprezenta altceva. Pentru multă lume, motivaţia poate fi doar una financiară, pentru alții ţine de mediul de lucru sau de natura activităţii, pentru alte persoane contează alte aspecte. Pentru Florin, că tot îl avem azi exemplu într-ale schimbării, schimbarea s-a „mulat” pe raportarea sa la „planul de management al vieţii” pe care și-o dorea schimbată și a luat „cap compas” spre zona de consultanţă imobiliară. Încă de prin 2016, odată cu mutarea sa din Buzău la „Centrul secundar de învățarea limbilor străine” din Brașov, datorită atribuțiilor funcției de șef de centru, mult mai reduse ca „dinamism” și „încărcare” decât ce făcuse până atunci, Florin a început să aibă mai mult timp la dispoziție, pe lângă îndeplinirea fișei postului său, nefiind obligat să-și dedice timp suplimentar îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, așa cum făcuse, din greu, până atunci, și a început să studieze mai mult și mai multe. Astfel, și-a găsit și timp pentru el, ca persoană, și a început să citească diverse cărți de dezvoltare personală. Lectura acestor cărți cu tematică de dezvoltare profesională l-au „setat” până a ajunge în postura în care aștepta acel resort de a întâmpina o schimbare și de a spune un „Da” hotărât unei oportunități deosebite ce i-ar fi ieșit în cale și care i-ar fi schimbat viața în mai bine. Tocmai de aceea, având și „portița” oferită legal de funcția pe care o îndeplinea de a putea să desfășoare și activități conexe celei militare principale (și care presupuneau aprobarea de către eșalonul său de comandă), a început să fie atras de domeniul afacerilor imobiliare, mai ales că Brașovul a oferit și oferă o piață dezvoltată din acest punct de vedere. O spun cei care se pricep, nu trebuie să mă credeți pe mine pe cuvânt! Și pentru că i s-au părut foarte interesante, atât activitatea antreprenorială cât și domeniul vânzărilor a intrat, în anul 2017, în „lumea” afacerilor imobiliare și a înființat compania „Galaxy Imob Brașov”, aflată „sub umbrela” francizei „Galaxy Imob Grup”.
După cum îmi mărturisește Florin, un tip plin de energie și „nerv” productiv, inițial, a intrat în acest domeniu mai mult pentru a-și ocupa „timpii neproductivi” și pentru a-și „consuma excedentul de energie”. Așa cum se întâmplă atunci când accepți schimbarea și îți găsești menirea, încet, încet, noua arie de expertiză a sa a pus, efectiv, stăpânire pe întreaga sa persoană, iar din anul 2020, anul în care, după cum vă spuneam anterior, și-a dat demisia din calitatea de ofițer al armatei române, activează 100% doar în domeniul imobiliar, făcând acest lucru „cu mare pasiune”, după spusele sale și cu pricepere, zic eu. A ajuns, actualmente, să fie cunoscut și apreciat în domeniul consultanței imobiliare și în vânzări în Brașov și în țară, având cifre de afaceri mai mult decât onorabile, care-i asigură și un confort financiar corespunzător. Firește, nu l-am întrebat de profit, investiții, comisioane și altele asemenea pentru că nu e treaba mea și nu aceasta este esența rândurilor mele de azi, ci, așa cum am tot zis aici, capacitatea de a ne schimba…Capacitate la care Florin Dragoslav de la „Galaxy Imob Brașov” reprezintă un exemplu mai mult decât sugestiv și poate fi chiar un model. Știu că nu va fi de acord cu această ultimă afirmație și mă va „beșteli” elegant, dar nu cred că e cazul de afișat aici vreo modestie de „dat bine” în cadru… Este o realitate și merită apreciată! Florin îmi povestea că este foarte conștient că nu și-ar fi atins parametrii de succes prognozați în viață și-n noua sa arie de expertiză profesională dacă n-ar fi investit multă energie, timp și bani în propria sa educație. Practic, a investit, energie, timp și bani în diverse cursuri de „public speaking”, MBA-uri de afaceri, evenimente specializate și grupuri de afaceri, în cursuri de dezvoltare personală rtc. Toate acestea l-au făcut să ajungă azi în poziția pe care și-a dorit-o și-n care știe că mai are de învățat.
Pentru că știe că dacă nu-nveți continuu poți suferi, din nou, schimbarea, dar înspre direcții pe care nu ți le dorești…Adică „în jos”…Așa că îi place să menționeze câteva dintre „instrumentele” care l-au ajutat și-l ajută să crească personal și profesional. Câteva dintre acestea sunt următoarele:
– Business Mastery by Lorand Soares Szasz, Trainer, Speaker și Coach certificat John Maxwell Team;
-multiple cursuri și „bootcamp”-uri imobiliare. Îi place să menționeze că acestea au fost „foarte multe”, atât naționale cât și cursuri sub egida North American Realtors.
– Multiple cursuri de vânzari și negociere.
Dintre toate, cel mai mult îi place să-și menționeze „instrumentele” sale favorite în schimbarea sa continuă: cărțile. Florin îmi zicea că acestea i-au schimbat, realmente, viața. Îi place să spună că: „și cursurile sunt bune, dar cărțile sunt la nivelul următor”. Și-a propus un „prag minimal”(și se ține de promisiune) în care să citească un număr minim de 52 de cărți în fiecare an. Pentru a ilustra această idee pusă-n practică, vă propun să-l vedeți pe Florin în primul link inserat la finalul rândurilor de azi, adică site-ul gratuit www.blackswans.ro.
Ce am vrut să exemplific cu această scurtă trecere-n revistă a vieții lui Florin Dragoslav? Că omul poate trece cu succes dintr-o postură-n alta atunci când își asumă conștient și când cântărește foarte atent pașii de urmat. Aruncarea „cu capul înainte” într-un vârtej necunoscut al vieții, fără o bună cântărire a argumetelor pro și contra, nu e un exemplu chiar potrivit de urmat! De principiu, minții umane îi place predictibilitatea pentru simplul motiv că îi dă siguranță când știe ce urmează a se întâmpla. Dar, după cum ne demonstrează viața, nimic nu e sigur 100% în viața noastră, oricât ne-am dori noi și putem, eventual, să facem tot ceea ce ține de noi pentru noi, astfel încât să provocăm condițiile propice pentru viitorul dorit. Pe de altă parte, trebuie să recunoaștem și că foarte multe depind de personalitatea fiecăruia, iar personalitatea unui individ rămâne în mod esențial impredictibilă. Baza pentru realizarea unor „preziceri” pentru o viitoare schimbare este reprezentată, practic, de condițiile biologice, psihologice sau sociologice, dar o trăsătură definitorie a existenței umane este capacitatea individului de a se ridica deasupra acestor condiții, de a crește în mod real și extraordinar dincolo de ele. Omul de azi este capabil să schimbe în bine lumea schimbându-se pur și simplu pe el. Într-o societate „normală la cap”, firește! Ordinea firească este asta:omul începe cu el, îl văd și îl copiază cei mai apropiați și astfel se naște efectul de domino, adică schimbarea e dusă mereu mai departe, la cât mai multe persoane. Este o certitudine că o întreagă societate de Homo Sapiens nu se va schimba de pe-o zi pe alta doar pentru că așa ne-am dori. Mai avem mult și multe de făcut pe scara evoluției noastre ca specie responsabilă de noi și de lumea înconjurătoare! Lecția lui Florin în asta o putem rezuma: se poate! Mulțumiri, Florine, pentru lecțiile tale și pentru că spui că armata te-a clădit ca om iar actuala profesie/ocupație te împlinește!
Dacă veți mai dori să știți una-alta despre ceea ce face Florin Dragoslav în mediul imobiliar brașovean, sunteți liberi să-i cereți, din timp în timp, lămuriri de la „Sfântul Google”, pentru că sunt sigur că veți mai auzi de bine despre Florin și a sa „Galaxy Imob Brașov”. Pentru astăzi, am terminat cu „măcinatul” la „moara cu povești” și vă aștept la următoarea întâlnire de săptămâna viitoare. Până atunci vă doresc să v-aducă Cel de Sus doar ceea ce nu ați avut bun până acum! Repet fix ca-n alte ocazii similare: e o urare de prin Maramureșul istoric de unde-mi trag eu rădăcinile! Și cred că poate fi valabilă peste tot unde se-nțelege vorba românească! Să vă fie bine!
Gânduri bune tuturor!
Al dumneavoastră, Nicolae Uszkai
Surse, surse foto și lecturi suplimentare:
https://www.youtube.com/watch?v=CA5YKiDgR2w
https://www.youtube.com/watch?v=gA2Xldu9Rw
https://www.youtube.com/watch?v=BxD7rtiOdhQ
Contul personal de Facebook al lui Florin Dragoslav
https://www.galaxyimob.ro/florindragoslav/despre-mine
https://www.galaxyimob.ro/florindragoslav/
https://www.galaxyimob.ro/florindragoslav/ofertele-mele
https://m.facebook.com/BNI-Bra%C8%99ov-Romania-271075583543780/videos/nu-este-despre-bani-de%C8%99i-e-pl%C4%83cut-s%C4%83-i-am-la-sf%C3%A2r%C8%99itul-zilei-este-despre-a-potri/1518067931731709/
https://www.vdi.ro/agenti-imobiliari/brasov/glx1796bv-florin-dragoslav-vdi1430
https://www.rador.ro/2020/11/09/singurul-lucru-permanent-in-viata-este-schimbarea/