Current track

Title

Artist


D.S.P. Neamț, canicula și sănătatea

#Postat de on iulie 21, 2023

Direcția de Sănătate Publică Neamț, prin Compartimentul de Evaluare și Promovare a Sănătății – Centrul Operativ pentru Situații de Urgență Neamț a luat primele măsuri necesare pentru reducerea riscurilor medicale cauzate de canicula și pentru acordarea primului ajutor cetățenilor in cel mai scurt timp, în caz de urgență: s-a relaționat cu UAT-urile din județ și cu Colegiul farmaciștilor Neamț cu privire la înființarea punctelor de prim ajutor – acestea sunt amplasate doar în spații publice climatizate (școli, grădinițe, supermarket-uri, farmacii, alte instituții publice) și localizate în zone cu circulație intensă, vizibil semnalizate; s-a solicitat medicilor de familie din județ să identifice persoanele care prezintă risc crescut de evoluție nefavorabilă a stării de sănătate în perioadele caniculare, să actualizeze permanent listele acestora, să asigurare cu prioritate asistența medicală persoanelor cu afecțiuni a căror evoluție poate fi influențată negativ de caniculă și să asigurare stocul de medicamente necesare continuității tratamentelor; au fost informate unitățile sanitare cu paturi din județ și Serviciul de Ambulanță Județean Neamț privind atribuțiile ce le revin conform legislației în vigoare; a fost organizat și implementat sistemul de colectare a datelor privind indicatorii specifici ai stării de sănătate și ai resurselor mobilizate la nivel județean.

Serviciul de Control în Sănătate Publică din cadrul Direcției de Sănătate Publică a Județului Neamț efectuează, în perioada estivală, acțiuni specifice de control în tabere școlare și în unități de turism și în domeniul apelor de îmbăiere.

Canicula este un fenomen meteo caracterizat de temperaturi extrem de ridicate și de condiții de căldură intensă, care poate dura câteva zile sau chiar săptămâni. Canicula poate avea un impact semnificativ asupra sănătății și poate reprezenta un pericol, în special pentru persoanele vulnerabile, cum ar fi copiii mici, femeile însărcinate, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni medicale preexistente.

Expunerea prelungită la temperaturi ridicate poate provoca simptome precum oboseală excesivă, amețeală, dureri de cap, crampe musculare, sete intensă, transpirație abundentă, greață sau chiar leșin.

Fără o hidratare corespunzătoare, care să menţină temperatura corpului în jur de 37 grade Celsius, poate crește riscul de deshidratare, crampe de căldură, epuizare, șoc hipertermic, insolație, agravarea patologiei existente în cazul unor boli cronice (în special cardiovasculare sau psihice) și alte probleme de sănătate asociate cu căldura excesivă. Persoanele cu afecțiuni cardiace, respiratorii sau renale, precum și cei care iau anumite medicamente, sunt mai expuse la riscuri legate de caniculă.

Crampele de căldură sunt dureri sau spasme musculare – de obicei la nivelul abdomenului, brațelor sau picioarelor – care pot apărea în timpul unor activități fizice solicitante. Persoanele care transpiră mult în timpul unei activități intense sunt predispuse la crampe de căldură. În cazul apariției acestora, orice activitate fizică trebuie sistată, fiind necesar repaus într-un loc răcoros. Activităţile fizice intense pot fi reluate după ce canicula s-a mai potolit. Este recomandat consumul de lichide precum apă, sucuri de fructe naturale sau de băuturi ce conțin minerale și vitamine (Ca, Mg, Zn, vitamina C). Dacă aveți probleme cardiace, urmați o dietă cu conținut scăzut de sodiu sau crampele durează mai mult de o oră solicitați asistență medicală pentru crampe de căldură. Epuizarea cauzată de temperaturile ridicate apare după câteva zile de expunere la temperaturi ridicate și şi se manifestă prin somnolenţă, senzaţia de slăbiciune şi oboseală, somn agitat sau insomnie. Aceste stări pot fi combătute prin odihnă și repaus în locuri răcoroase, hidratare. Persoanele în vârstă, cu hipertensiune arterială sau care activează în medii cu temperaturi ridicate sunt mai predispuse la epuizarea cauzată de temperaturile ridicate. Dacă epuizarea cauzată de temperaturile ridicate nu este tratată, poate evolua spre insolație. 

 Insolația este dată de expunerea directă şi prelungită a corpului la soare. Se manifestă prin: dureri de cap violente, somnolenţă, greaţă şi eventual pierderea cunoştinţei, febră şi uneori arsuri ale pielii.

Riscul de insolaţie este mult mai ridicat la copii. De aceea, trebuie evitată expunerea prelungită la soare, mai ales între orele 11-18. În cazul insolaţiei este necesară adăpostirea într-un loc răcoros, răcirea corpului cu gheaţă sau apă rece, ventilaţie, administrarea unei cantităţi consistente de lichid.

Șocul hipertermic apare ca urmare a incapacităţii organismului de a-şi menţine temperatura normală, aceasta crescând repede, ajungând/depăşind 40 grade Celsius. Simptomele acestuia sunt: pielea este foarte caldă, roşie şi uscată, dureri de cap violente, dezorientare şi pierderea cunoştinţei (leşin), eventual convulsii. Șocul hipertermic este o urgenţă medicală și trebuie solicitată ambulanță. Până la sosirea acesteia este necesară adăpostirea într-un loc răcoros, răcirea corpului cu apă rece. Fără acordarea rapidă a îngrijirilor medicale, şocul hipertermic poate fi fatal.

Persoanele în vârstă, copiii mici, femeile însărcinate și cei cu afecțiuni medicale preexistente trebuie să fie supravegheați mai atent în timpul caniculei și să primească o atenție deosebită.

Pentru atenuarea efectelor nefavorabile ale temperaturilor deosebit de ridicate asupra sănătăţii, recomandăm populaţiei următoarele măsuri:

  • evitaţi, pe cât posibil, expunerea prelungită la soare între orele 00 -18.00;
  • dacă aveţi aer condiţionat, reglaţi aparatul astfel încât temperatura să fie cu 5 grade mai mică decât temperatura ambientală;
  • ventilatoarele nu trebuie folosite dacă temperatura aerului depăşeşte 32 grade Celsius;
  • dacă nu aveţi aer condiţionat în locuinţă, la locul de muncă, petreceţi 2-3 ore zilnic în spaţii care beneficiază de aer condiţionat (cinematografe, spaţii publice, magazine);
  • purtaţi pălării de soare, haine lejere şi ample, din fibre naturale, de culori deschise;
  • pe parcursul zilei faceţi duşuri călduţe, fără a vă şterge de apă;
  • beţi zilnic între 1,5-2 litri de lichide, fără a aştepta să apară senzaţia de sete. în perioadele de caniculă se recomandă consumul unui pahar de apă (sau echivalentul acestuia) la fiecare 15 – 20 de minute.
  • nu consumaţi alcool (inclusiv bere sau vin) deoarece acesta favorizează deshidratarea şi diminuează capacitatea de luptă a organismului împotriva căldurii;
  • evitaţi băuturile cu conţinut ridicat de cofeina (cafea, ceai, cola) sau de zahăr (sucuri răcoritoare carbogazoase) deoarece acestea sunt diuretice;
  • consumaţi fructe şi legume proaspete (pepene galben, roşu, prune, castarveţi, roşii) deorece acestea conţin o mare cantitate de apă;
  • o doză de iaurt produce aceeaşi hidratare ca şi un pahar de apă;
  • păstrați și depozitați în mod corespunzător alimentele perisabile;
  • evitaţi activităţile în exterior care necesită un consum mare de energie (sport, grădinărit, etc);
  • aveţi grijă de persoanele dependente de voi (copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi) oferindu-le, în mod regulat lichide, chiar dacă nu vi le solicită;
  • păstraţi contactul permanent cu vecini, rude, cunoştinţe care sunt în vârstă sau cu dizabilităţi,
  • interesându-vă de starea lor de sănătate.

Pentru ameliorarea condiţiilor de muncă și menținerea stării de sănătate a angajaților recomandăm angajatorilor:

  • reducerea intensităţii şi ritmului activităţilor fizice;
  • asigurarea ventilaţiei la locurile de muncă;
  • alternarea efortului dinamic cu cel static;
  • alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus în locuri umbrite, cu curenţi de aer;
  • asigurarea necesarului de apa potabila, câte 2 – 4 litri/persoană/schimb;
  • asigurarea echipamentului individual de protecţie;
  • asigurarea de duşuri.

Opiniile cititorului

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *