În 2022, Oficiul Națiunilor Unite pentru Reducerea Dezastrelor (UNDRR) a lansat campania #GetToHighGround pentru a promova conștientizarea reducerii riscului de tsunami. Această campanie încurajează cetățenii să participe la exerciții, alergări sau plimbări de-a lungul rutelor de evacuare a tsunami-ului, ceea ce ajută comunitățile să se pregătească pentru dezastrele naturale și să dezvolte rezistență. Aceste evenimente sunt incluzive și participative și implică pe toată lumea în creșterea gradului de conștientizare cu privire la reducerea riscului de tsunami.
Tsunami-urile pot fi mortale, dar nu ar trebui să fie. Avertizarea timpurie și acțiunea sunt instrumente eficiente pentru a proteja oamenii, a salva vieți și a preveni ca pericolul să devină un dezastru. Pentru a fi eficiente, sistemele de avertizare timpurie pentru tsunami trebuie să fie accesibile tuturor persoanelor expuse riscului, trebuie să aibă mai multe riscuri, iar comunitățile trebuie să fie pregătite să acționeze rapid.
Context
Un fenomen de tsunami este un dezastru natural rar, dar care are efecte fără precedent. Unul dintre cele mai devastatoare tsunami a avut loc în decembrie 2004 în Oceanul Indian. A afectat 14 țări, inclusiv Indonezia, Sri Lanka, India și Thailanda, lăsând aproximativ 230.000 de morți și dispăruți.
La trei săptămâni după acest dezastru fără precedent, comunitatea internațională s-a adunat la Kobe, Japonia, unde statele membre au adoptat Cadrul de acțiune Hyogo 2005-2015 . Acest document constituie primul cadru internațional strategic și sistematic pentru reducerea riscului și a vulnerabilității la dezastre. Comunitatea internațională a înființat și Sistemul de avertizare și atenuare a tsunamiilor din Oceanul Indian (numit sistem SATOI), care are stații armonizate de monitorizare seismografică și mareografică și care permite difuzarea avertizărilor timpurii către centrele naționale de informare.
În decembrie 2015, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a decis să proclame ziua de 5 noiembrie drept Ziua Mondială a Conștientizării Tsunamiului. Data Zilei a fost aleasă după povestea lui „ Inamura-no-hi ” care, la 5 noiembrie 1854, a salvat locuitorii unui sat dând foc cojilor de orez, sacrificându-și astfel recolta pentru a-i alerta de sosirea lui. un tsunami. Curajul i-a permis evacuarea satului, pe care apoi s-a apucat să-l reconstruiască într-un mod mai rezistent.
Cadrul de acțiune Sendai pentru reducerea riscului de dezastre 2015-2030 , adoptat în martie 2015 în Japonia, i-a urmat celui de la Hyogo, care a acoperit deceniul 2005-2015. Se bazează pe continuitatea acțiunilor întreprinse de state și recomandă în special îmbunătățirea înțelegerii tuturor factorilor de risc de dezastre. Urbanizarea rapidă și necontrolată, managementul defectuos al terenurilor, aranjamentele instituționale insuficiente sau expansiunea necontrolată a turismului sunt, de exemplu, factori de luat în considerare.
Oficiul Națiunilor Unite pentru Reducerea Dezastrelor (UNDRR) este responsabil de organizarea https://tsunamiday.undrr.org/ celebrarea Zilei Mondiale de Conștientizare a Tsunamiului , în colaborare cu întregul sistem de dezastre.
Ce este un tsunami?
Termenul provine din japonezul „ tsu ” (port) și „ nami ” (val). Fenomenul constă într-o serie de valuri enorme generate de mișcări bruște ale fundului mării sau de mișcări care au loc în apropierea oceanului.
O erupție vulcanică, un cutremur și o alunecare de teren, de exemplu, pot provoca umflarea mării și mișcarea verticală a unei mase mari de apă. Valurile unui tsunami seamănă adesea cu pereții de apă care lovesc violent coastele timp de câteva ore, cu o periodicitate de ordinul 5 până la 60 de minute.
Primul val este adesea imperceptibil, dar este urmat de alte valuri de o magnitudine incredibilă. Apa se retrage din interior, în timp ce un nou val se năpustește, ducând cu el numeroasele resturi și pagubele cauzate de inundațiile anterioare.
Care sunt cauzele tsunami-urilor?
Un cutremur
Un tsunami poate avea loc după un cutremur, când fundul oceanului se deplasează de-a lungul unei falii. Majoritatea tsunami-urilor sunt produse de mișcările plăcilor în care o placă oceanică și o placă continentală sunt în contact, într-o regiune numită limita plăcilor. Dar nu toate cutremurele provoacă neapărat tsunami. În general sunt prezente patru circumstanțe:
- Focalizarea cutremurului este situat sub ocean sau lângă coastă.
- Cutremurul a fost de o magnitudine puternică, de cel puțin 6,5 pe scara Richter.
- Cutremurul provoacă o ruptură de-a lungul unei falii și are loc la o adâncime mică, la mai puțin de 70 de kilometri sub suprafața pământului.
- Cutremurul provoacă o mișcare verticală a fundului mării, care poate ajunge până la câțiva metri înălțime.
Alunecări de teren
Prăbușirile subacvatice sau alunecările de teren din apropierea coastei pot genera și un val care poate atinge o amplitudine semnificativă datorită volumului de metri cubi de teren prăbușit.
O erupție vulcanică
Deși mai puțin frecvente, erupțiile vulcanice pot provoca și tsunami. Ele pot mișca mase mari de apă și pot genera valuri extrem de distructive. Acesta a fost cazul pe 27 august 1883, când vulcanul Krakatoa din Indonezia a erupt și a provocat un puternic tsunami. Fenomenul a devastat coastele, în special distrugând orașul Merak, din Java, și ucigând 36.417 de oameni.
Oamenii de știință au fost, de asemenea, îngrijorați de posibilele consecințe în cazul unui impact al unei comete sau al unui obiect din spațiul cosmic în ocean.
Corpuri cerești
Deși în istoria recentă nu a fost înregistrat niciun tsunami cauzat de căderea unui meteorit sau asteroid, oamenii de știință estimează că dacă un corp ceresc ar cădea în ocean, un volum mare de apă ar fi, fără îndoială, deplasat și ar putea provoca un tsunami.
Sursa: https://www.un.org/fr/observances/tsunami-awareness-day