Vaccinul: o apărare ţintită

Vaccinul: o apărare ţintită.

Dintre cele mai însemnate realizări din domeniul medicinei face parte şi cea descoperită de către medicul englez Edward Jenner în sec. al XVIII-lea – vaccinarea, crearea unei protecţii imunitare artificiale (anticorpi) în vederea prevenirii infecţiilor.

În cadrul unei operaţii, Jenner a prelevat o cantitate din puroiul ce ieşea dintr-o rană cauzată de vaccină – boală înrudită cu variola, dar mult mai severă – şi a inoculat-o prin zgâriere în braţul unui tânăr sănătos. Expus ulterior din nou la virusul vaccinei, tânărul nu s-a îmbolnăvit. Astăzi, ştim prea bine mecanismul, dar pe atunci, Jenner nu a înţeles de ce a avut succes experimentul său: când se introduc în corp cantităţi infime dintr-o bacterie sau dintr-un virus slăbit ori inactiv, globulele albe produc anticorpi care ajută organismul să lupte împotriva unei noi invazii a unui agent patogen asemănător. Graţie descoperirii lui Jenner, există astăzi o serie de vaccinuri care ne protejează împotriva unei multitudini de boli care în trecut erau letale.

Vaccinurile de astăzi sunt foarte fiabile; majoritatea copiilor din ţările dezvoltate sunt vaccinaţi cu regularitate.

Vaccinarea adulţilor este neglijată, deşi prezintă avantaje enorme. Astfel, un studiu efectuat în Statele Unite arată că vaccinarea împotriva gripei a asistenţilor sociali care lucrează la căminele pentru vârstnici duce la scăderea cu 60% a ratei mortalităţii în rândul pacienţilor. Alte cercetări au arătat că vaccinarea împotriva hepatitei B poate scădea riscul îmbolnăvirilor de cancer hepatic.

Continuarea pe jurnalspiritual.eu