Studiu: Fructele și legumele – atunci și acum

Studiu: Fructele și legumele – atunci și acum

Din cauza epuizării solului, culturile de acum zeci de ani au fost mult mai bogate în vitamine și minerale decât soiurile pe care majoritatea dintre noi le obținem astăzi.

Care este diferența nutrițională dintre morcovul pe care l-am mâncat în 1970 și cel pe care îl mănânc astăzi? Am auzit că a rămas puțină hrană. E adevarat? -Esther G., Newark, NJ

Ar fi de mirare să spui că morcovul pe care îl mănânci astăzi are foarte puțină hrană, mai ales în comparație cu unele dintre celelalte alimente mai puțin sănătoase pe care le consumi în mod zilnic, dar este adevărat că fructele și legumele cultivate cu decenii în urmă erau mult mai bogate în vitamine și minerale decât soiurile pe care majoritatea dintre noi le obținem astăzi. 

Principalul vinovat în această tendință nutrițională îngrijorătoare este epuizarea solului.

Metodele agricole moderne intensive au scos cantități tot mai mari de nutrienți din solul în care se mărește mâncarea pe care o consumăm. Din păcate, fiecare generație succesivă de morcov rezistent la creștere rapidă și dăunătoare este cu adevărat mai puțin bună pentru tine decât cea anterioară.

Un studiu de referință pe această temă de către Donald Davis și echipa sa de cercetători de la Universitatea din Texas (UT), la Departamentul de Chimie și Biochimie al Austin, a fost publicat în decembrie 2004 în Jurnalul Colegiului American de Nutriție. Ei au studiat datele nutritionale ale Departamentului de Agricultură al SUA, atât din anii 1950, cât si din 1999 pentru 43 de legume si fructe diferite, descoperind „scăderi sigure” în cantitatea de proteine, calciu, fosfor, fier, riboflavina (vitamina B2). Davis și colegii săi calculează acest conținut nutrițional în scădere la preponderența practicilor agricole menite să îmbunătățească trăsăturile (dimensiunea, rata de creștere, rezistența la dăunători), altele decât nutriția.

,,Eforturile de a creste noi soiuri de culturi care oferă randament mai mare, rezistenta la dăunători și adaptabilitatea climatului au permis culturilor să crească mai mari și mai rapide”, a declarat Davis. De asemenea, acesta a mai menționat că, capacitatea lor de a produce sau de a absorbi nutrienți nu a ținut pasul cu creșterea lor rapidă.

S-au înregistrat scăderi și în alte substanțe nutritive, cum ar fi magneziul, zincul și vitaminele B-6 și E, dar ele nu au fost studiate în 1950.

Asociatia Consumatorilor Ecologici citează mai multe alte studii având concluzii similare: Analiza Institutului Kushi a datelor nutritive din 1975 până în 1997 a constatat că nivelurile medii de calciu din 12 legume proaspete au scăzut cu 27%, nivelul de fier 37%, nivelul vitaminei A este de 21%, iar nivelul vitaminei C este de 30%. Un studiu similar al datelor britanice despre nutrienți din anii 1930 până în 1980, publicat în British Food Journal, a constatat că în 20 de legume, conținutul mediu de calciu a scăzut cu 19%, fier 22% și potasiu 14 %.

Ce se poate face?  

Cheia pentru o producție mai sănătoasă este un sol mai sănătos.

Renunțarea la pesticide și îngrășăminte în favoarea metodelor de creștere ecologică este bună pentru sol, produse și consumatorii săi. Cei care doresc să obțină cele mai nutritive fructe și legume ar trebui să cumpere în mod regulat de la agricultorii ecologici locali.

UT Davis avertizează că doar pentru că fructele și legumele nu sunt la fel de sănătoase cum erau, nu înseamnă că ar trebui să le evităm: ,,Legumele sunt extraordinar de bogate în substanțe nutritive și substanțe fitochimice benefice„, a menționat acesta.

Sursa