Roverul ”Perseverance” începe pe 18 februarie o misiune istorică pe Marte. Dumitru Prunariu: “Trebuie să știm cum am ajuns noi pe Pământ”

Roverul Perseverance, dezvoltat de NASA în cadrul misiunii Mars 2020, se află la doar 22 de zile distanţă de momentul în care va coborî pe suprafaţa planetei Marte, în data de 18 februarie. Dispozitivul spaţial mai are de parcurs 41,2 milioane de kilometri din călătoria sa de 470,8 milioane de kilometri şi se deplasează cu o viteză de 2,5 kilometri pe secundă, potrivit unui articol publicat miercuri pe site-ul Agenţiei spaţiale americane.

La 75 de secunde după ce va ajunge în atmosfera superioară a „Planetei Roşii”, pe acest robot îl va aştepta însă o coborâre extrem de dificilă – „şapte minute de teroare”, potrivit CNN -, însoţită de temperaturi echivalente celor de la suprafaţa Soarelui, umflarea unei paraşute supersonice şi prima asolizare autoghidată pe Marte. Abia atunci roverul Perseverance – cel mai mare, mai greu şi mai sofisticat robot-geolog cu şase roţi lansat vreodată în spaţiu – va putea să caute în craterul Jezero eventualele urme ale unor forme de viaţă străvechi şi să colecteze eşantioane care vor fi aduse pe Terra în cadrul unei misiuni ulterioare.

„Şapte minute de teroare”

Pentru a ajunge pe suprafaţa „Planetei Roşii”, roverul Perseverance va trebui să treacă prin faza finală a călătoriei sale spaţiale, cunoscută sub denumirea EDL (Entry, Descent, Landing / Intrare în atmosferă, Coborâre, Asolizare).

Timpul de care semnalele radio au nevoie pentru a călători între Terra şi Marte este de circa 10,5 minute, ceea ce înseamnă că perioada de 7 minute de care Perseverance va avea nevoie pentru a coborî pe Marte se va produce fără niciun ajutor şi nicio intervenţie din partea echipelor NASA aflate pe Pământ.

Această perioadă a fost considerată „şapte minute de teroare”, afirmă jurnaliştii de la CNN. Echipele de la sol vor transmite roverului când să înceapă manevra EDL, iar din acel moment dispozitivul spaţial va trebui să se descurce de unul singur.

Nu este o exagerare să spunem că acesta este cea mai critică şi mai periculoasă parte a misiunii, afirmă Allen Chen, directorul departamentului EDL din cadrul proiectului Mars 2020 de la JPL (Jet Propulsion Laboratory).

„Nu este garantat că va fi o manevră reuşită”, a recunoscut Thomas Zurbuchen, administrator-asociat al Directoratului pentru Misiuni Ştiinţifice, de la sediul din Washington al agenţiei spaţiale americane. Specialiştii de la NASA au făcut tot ce a ţinut de ei pentru ca Perseverance să beneficieze de o asolizare reuşită.Perseverance este cel mai greu rover trimis în spaţiu de NASA şi cântăreşte peste o tonă. Dispozitivul spaţial va intra în atmosfera superioară a planetei Marte cu viteza de 19.300 de kilometri pe oră şi va trebui să încetinească până la 0 kilometri pe oră în doar şapte minute, când roverul va trebui să asolizeze cu blândeţe pe suprafaţa marţiană.

Acesta spune că pe fundul craterului Jezero al planetei Marte, unde va ajunge robotul, s-ar putea să fi existat forme de viață.

Dumitru Prunariu: “Trebuie să știm cum am ajuns noi pe Pământ”

“Acest rover «Perseverance» va putea să sape în suprafața planetei Marte și să scoate probe de acolo, pe care să le depoziteze în niște capsule speciale, care vor fi ulterior colectate de o altă misiune care vine spre Marte și care vor fi aduse pe Pământ pentru examinare.Va fi foarte interesant să examinăm sol marțian. Până acum, știm ce se află pe Lună. Am examinat sol lunar. Și o vom face în continuare. Dar ceea ce se găsește pe Marte este mult mai interesant.

Misiunea «Curiosity» a căutat să găsească urme biologice, a căutat tot felul de materiale care ar putea avea legătură cu formarea vieții pe o altă planetă, a găsit câteva elemente, dar care nu sunt complete pentru a da o definiție clară asupra ceea ce a fost pe Marte în trecut.În schimb, această nouă misiune «Perseverance» este pregătită să găsească mult mai mult.

Această misiune are un echipament special care va produce oxigen din dioxidul de carbon care se află în atmosfera planetei Marte. Știm că planeta Marte are aproximativ 96% dioxid de carbon. Acesta este format din carbon și oxigen. Trebuie să extragem oxigenul care să fie utilizat ulterior de echipajele umane și care să fie folosit și pentru combustibil, pentru alte nave care vor veni și vor pleca de pe suprafața lui Marte”, a spus la Digi24 Drumitru Prunariu.

Când va putea avea loc prima misiune umană pe Marte?

Singurul român care a ajuns în spațiu spune că o misiune umană pe Marte nu este foarte aproape.

“În primul rând, avem o misiune lunară foarte aproape care va testa echipamentele care vor fi ulterior folosite și pentru planeta Marte. De succesul misiunii „Artemis” pe Lună va depinde mult programarea unei misiuni umane spre planeta Marte.

Probabil, din estimările existente, o misiune guvernamentală organizată de NASA pe planeta Marte ar putea avea loc undeva prin anul 2039.

Dar, probabil, înainte de acea misiune, Elon Musk, care este un mare întreprinzător, într-un ritm extrem de rapid, va trimite nava lui Starship pe care o testează acum , pe Marte, înaintea programului NASA. Sau vor coopera și va trimite astronauți guvernamentali cu nave private”. a mai spus Prunariu.