Radu Flora, filolog, lingvist și promotor al culturii române din Serbia

Radu Flora (n. 5 septembrie 1922, Satu Nou – d. 4 septembrie 1989, Rovinj, Croația) a fost un filolog, lingvist, profesor universitar, scriitor și cercetător de marcă, una dintre personalitățile esențiale ale culturii române din Serbia. Prin opera sa științifică și literară, dar și prin implicarea activă în viața comunității românești din Voivodina, a contribuit decisiv la păstrarea, promovarea și dezvoltarea limbii și culturii române în afara granițelor țării.

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/fountain-pen-filler-ink-write-1393979

După absolvirea școlii primare în localitatea natală (1929–1934), Radu Flora și-a continuat studiile liceale la Panciova și Vârșeț, între 1934 și 1942. A urmat cursuri universitare în domeniul limbilor romanice la București și Belgrad, obținând în 1948 licența în limba și literatura franceză și gramatica comparată a limbilor romanice la Facultatea de Filologie din Belgrad.

În 1959, și-a susținut doctoratul la Universitatea din Zagreb cu o lucrare dedicată graiurilor românești din Banat, sub coordonarea academicianului Mirko Deanović. A fost profesor la diferite instituții din Vârșeț, Novi Sad și Zrenianin, iar între 1963 și 1987 a activat ca profesor titular la Universitatea din Belgrad. De asemenea, a contribuit la înființarea Catedrei de Limbă și Literatură Română la Universitatea din Novi Sad, împreună cu dr. Mihailo Palov și prof. Lia Magdu.

Radu Flora a fost o personalitate complexă, recunoscută la nivel internațional. Numele său apare alături de cele ale unor mari savanți din fosta Iugoslavie în prestigioasa Encyclopaedia Britannica. A fost membru permanent al Matica Srpska din Novi Sad și colaborator al Centrului Internațional pentru Dialectologie din Louvain (Belgia), participând la peste 20 de congrese internaționale.

Specializat în dialectologie, a realizat lucrări fundamentale precum:

• Dijalektološki profil rumunskih banatskih govora sa vršačkog područja (1962)
• Rumunski banatski govori u svetlu lingvističke geografije (1969) – teza sa de doctorat
• Atlasul lingvistic al graiurilor românești din Banatul iugoslav (nepublicat în Serbia)
• Micul atlas lingvistic al graiurilor istro-române (publicat în 2003, la București)

În paralel cu activitatea de lingvist, Radu Flora a fost autor de dicționare bilingve (român-sârb și sârb-român), manuale școlare, antologii literare, studii de folclor, precum și romane și lucrări de istorie literară. Două dintre lucrările sale majore în domeniul literaturii sunt:

• Istoria literaturii române. De la origini până la Unirea Principatelor, vol. I–II
• Literatura română din Voivodina. Panorama unui sfert de veac (1946–1970)

A fost și un fin cunoscător al relațiilor culturale româno-sârbe, cărora le-a dedicat două volume de sinteză.

În 1962, Radu Flora a fost fondatorul Societății de Limba Română din Voivodina, pe care a condus-o timp de mai mulți ani. A înființat și Crujocul pentru folclor al aceleiași societăți, contribuind activ la conservarea și valorificarea tradițiilor populare românești din Serbia. În această calitate, a coordonat și publicat lucrări precum:

• Folclor literar bănățean. Premise și sinteze (1975)
• Foaie verde, spic de grâu (1979)
• Foaie verde, lămâiță (1982).

Opere principale (selecție)

Lingvistică:

• Rumunski banatski govori u svetlu lingvističke geografije (1969)
• Dijalektološki profil rumunskih banatskih govora sa vršačkog područja (1962)
• Atlasul lingvistic al graiurilor românești din Banatul iugoslav (nepublicat)
• Micul atlas lingvistic al graiurilor istro-române (2003)

Dicționare:

• Dicționar sârb-român (1952)
• Dicționar român-sârb (1969)

Literatură și critică:

• Istoria literaturii române, vol. I–II (1962–1963)
• Literatura română din Voivodina (1971)
• Din proza clasicilor români (1952), Din lirica clasicilor români (1953)

Folclor:

• Folclor literar bănățean (1975)
• Foaie verde, spic de grâu (1979)
• Foaie verde, lămâiță (1982)

Relații culturale:

• Din relațiile sârbo-române (1964)
• Relațiile sârbo-române. Noi contribuții (1968)

Proză:

• Copilăria din amintiri (1985)
• Vârtejul, Capcana, Zidul, Vizuina (romane publicate la Editura „Libertatea”).