Jurnal FM 
Petre Dulfu a fost un autor de basme, poet, profesor, traducător și doctor în filozofie român
#Postat de Carmen Vintu on martie 10, 2022
A urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie la Cluj, obținând, în 1881, diploma de doctor în filosofie cu o lucrare dedicată activității literare a lui Vasile Alecsandri (titlul original: „Működése a román irodalom terén”, trad. „Activitatea lui Vasile Alecsandri pe tărâmul literaturii române”). Toate studiile, inclusiv lucrarea de doctorat, le-a făcut în limba maghiară.
După terminarea studiilor, a trecut Carpații și s-a stabilit în București, desfășurând o bogată activitate literară și didactică până la sfârșitul vieții.
Aici, prin intermediul lui Ioan Slavici și apoi în casa cunoscutului pedagog Barbu Constantinescu, a avut ocazia să cunoască mari personalități culturale: Bogdan Petriceicu Hașdeu, Mihai Eminescu, Alexandru Vlahuță, Alexandru Odobescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea.
A fost profesor la școala normală de învățători și la școala normală de fete “Elena Doamna” din București.
Opera
Isprăvile lui Păcală (1894)
- Moștenirea
- Vânzarea
- Împărțirea comorii
- Fuga
- Fluierul
- Tocmeala
- Caprele popii
- La oi
- Boii lui Păcală
- Moara dracilor
- Cucul
- Evanghelia
- Răfuiala
- Mireasa
- Păcală și Tândală
- Învierea morților
- Păcală însurat
- Strechea
- Prânzul
- Otrava
- Rămășaguri c-un boier
- Alte rămășaguri
- La vatra părintească
- Păcală mare gospodar
Gruie-al lui Novac (1913)
- Cuvânt înainte
- Dor de însurat
- Aripile zânei
- În pețit
- La arat
- Tătarul
- În Țarigrad
- Prânzul
- Negrușor
- Voichița și mama ei
- Zâna Magdalina
- Beție
- Lupta
- Răzbunarea Magdalinei
- Turcul viteaz
- La veselie
- Niță
- Fata turcului
- La socri
- Moartea lui Novac
- În robie tătărească
- Ileana
- Nunta
- Legea
- Șarpele
Dor de sat (1922)
Publicat în suplimentul muzical al revistei Transilvania, Petre Dulfu a contribuit cu versurile pentru acest cântec de dor.
Versurile reproduse mai jos au fost culese de Paște 2010 de la cea mai vârstnică bătrână de 97 de ani din Tohat, acum aparținător orașului Ulmeni, jud. Maramureș, satul natal al lui Petre Dulfu și cel care este subiectul acestei poezii. Lotica Morar păstrează în memorie această creație după aproape 80 de ani de la prima și singura ei publicare (ea nu știe să citească și să scrie, însă are o memorie extraordinară).
Iese luna dintr-un nor
Și-mi aprinde-n suflet dor
Dor de satul părăsit
Dor de câmpul înverzit.
Dauar Dumnezeu să dea
Să mă văd la vatra mea
Să nu fie-n sat drăguță
Ca și-a mea nici o căsuță.
Zi și noapte să muncesc
Pân-oi face cum doresc
Casa, cuib de vesel trai
Satul, colțișor de rai.
Recunoaștere
În semn de recunoaștere pentru contribuția sa la dezvoltarea literaturii și învățământului românesc, Biblioteca Județeană Petre Dulfu din Baia Mare îi poartă numele.
