Jurnal FM 
„Moara cu povești”. La Banca de Cultură din Brașov…
de Nicolae Uszkai, Brașov
#Postat de Carmen Vintu on decembrie 16, 2022
Motto: „Cultura este singurul mijloc de afirmare, şi în faţa omenirii de astăzi, şi în faţa istoriei de mâine.” – Mircea Eliade
Stimaţi cititori și dragi amici, astăzi vă propun, aici, la „Jurnal de Brașov”, la această „moară cu povești” de fiecare vineri, să „măcinăm” câte ceva, în căutare de povești faine. Astăzi, vom rămâne să „măcinăm” împreună câte ceva chiar în inima urbei brașovene, apropo de „întâmplări” culturale care trebuie să mai „coloreze” fața destul de gri (din acest punct de vedere…) a acestui oraș. În prima decadă a lunii trecute, luna noiembrie, scriam câte ceva despre „feliile de cultură” ale Brașovului la care mă „raportam” atunci și la care am participat „pe persoană fizică”. Firește că acestea sunt, de principiu, mult mai multe și mai diverse, dar eu încerc a le aduce în atenția dumneavoastră pentru a încerca să revigorăm împreună, întreaga comunitate (ori a „pune presiune” pe edili și pe cei responsabili la nivel local, ca să se „întâmple” acte de cultură). Cine dorește să recitească ce ziceam atunci o poate face la linkul următor: https://jurnalfm.ro/2022/11/11/moara-cu-povesti-felia-de-cultura-de-nicolae-uszkai-brasov/.
Orice activități culturale și evenimente s-ar întâmpla prin această urbe și sub orice „umbrelă” ar fi acestea, toate sunt menite să dea culoare și sens vieții spirituale a orașului. Pentru că nu putem fi doar o populație oarecare și cam atât! Sincer, m-am săturat să fim, ca locuitori ai Brașovului, doar destinația de weekend a celor ce sosesc pe aici pe calea „marii parcări naționale DN1”, care vin și umplu cârciumioarele locale (pardon, localurile HoReCa…), aglomerează caldarâmurile de pe „strasse” și „pigmentează” viața locului și vezi, Doamne, io-te așa, suntem „probably the best city în the world”. Părerea mea este că „e mult până departe”, ca să citez o vorbă populară din folclorul urban! Spuneam data trecută, că, în general, există în urbea brașoveană unele păreri conform cărora activitatea culturală cam lasă de dorit pe aici iar proiectele culturale cu adevărat relevante pentru o comunitate de mărimea și potențialul Brașovului ar fi cam puține și doar „mâncătoare de arginți” din finanțările edililor urbei ori de pe la Consiliul Județean Brașov sau de pe alte căi de finanțare. Sigur, am mai spus că, dacă ne comparăm cu orașe cu un istoric aparte și cu tradiție solidă în viața culturală a comunității, suntem departe de ceea ce ar trebui să avem! La ora actuală, e destul de greu ca Brașovul să se compare, la acest capitol, cu orașe precum Cluj-Napoca, Timișoara, Iași ori Oradea. Nu mai vorbim de București, firește. Și asta pentru că edilii locali din orașele pe care le-am pomenit au înțeles (unii, nu toți…) că, privită, finanțată și „edificată” atent, „cărămidă cu cărămidă”, cultura, pe lângă faptul că bucură suflete, educă alte suflete care n-au avut aceste bucurii până la întâlnirea cu cultura, dar mai face încă ceva: poate fi aducătoare de bani către comunitate, adică poate fi profitabilă. Cunosc, din surse sigure, că atât la Cluj-Napoca cât și la Oradea, schema de organizare a direcțiilor culturale locale este „desenată” corespunzător celor două avantaje pe care le-am pomenit anterior și încadrată cu oameni care se pricep bine la management cultural. Or fi pe-acolo și „băgători de seamă” veniți „pe linie de partid”, dar majoritatea știu ce au de făcut. Cred că și la Brașov ar fi cazul de pași înainte în direcția aceasta. La noi în urbe am păstrat, mulți ani, din păcate, doar titulatura de „oraș muncitoresc”, căruia diriguitorii vremurilor trecute le asigurau câte ceva din actul cultural așa cum era perceput pe atunci.
Reiterez ce spuneam și cu alte ocazii, că nu trebuie să uităm că, până către cel de-al doilea război mondial, Brașovul a reprezentat un focar de cultură pentru românimea de peste tot din vechile provincii românești, lucru ce s-a mai „temperat” apoi, voit sau nevoit, după „stalinizarea” urbei și-n perioada regimului comunist, atunci când industrializarea masivă a lăsat pe locul doi, trei etc cultura comunității, cu excepții ce țineau, firește de surogate de cultură gen „Cântarea României” ori altele de acest fel. Nu prea ar fi trebuit să existe cauze care să împiedice o bună „dezvoltare culturală” odată cu începerea anilor ‘90 ai secolului trecut, dar degringolada societății românești aflată-ntr-o tranziție continuă către ceva nedefinit cu subiect și predicat, a marcat, firește și Brașovul, astfel că deschiderea spre cultură s-a făcut cu pași destul de mici și nu suficient de iuți, în opinia mea. Vorbeam zilele trecute cu un bun amic priceput într-ale administrației locale și spuneam atunci că vechiul edil al urbei, cel de până în 2020, a avut o mare șansă de a putea să facă mult mai mult și mult mai multe pentru cultura brașoveană, dar, în opinia mea, nu l-a interesat și n-a considerat c-ar fi o prioritate pentru brașoveni, ceea ce este, firește, o mare eroare! A făcut el altele pentru urbe și s-a cam „cantonat” în faima de „mare gospodar” și s-a cam oprit la asta aproape vreo două mandate până la schimbarea sa…Nu sunt fanul acestuia și nici al actualului edil (la fel cum n-am nimic cu niciunul dintre aceștia), din considerente strict personale și care n-au nicio legătură cu politica ori politicile promovate au ba de aceștia, dar oricine va dori să candideze în următoarele mandate va trebui să țină cont și de nevoia de acte de cultură-n comunitate. Altfel, poate merge, liniștit, să gospodărească „cu maximă atenție și preocupare” o onorabilă asociație de proprietari ori vreo asociație a dansatorilor de capoeira pe sârmă etc!
Nu sunt un mare priceput ori mare „părerolog” în managementul cultural, dar mai zic pe aici una-alta din perspectiva celui care este consumator de cultură și observator a celor ce se mai întâmplă prin târg. Părerea mea despre subiectul „cultură la Brașov” este că putem avea suficiente evenimente culturale viabile, valabile și valoroase care așteaptă să fie accesate de marele public. Chiar și de către acel public mai puțin priceput și deloc elitist… Subiectul meu de azi se rezumă, în contextul dorinței de reviriment al culturii brașovene, în apariția „pe firmamentul” stabilimentelor culturale, a unui nou edificiu cultural, început de vechiul edil și finalizat la sfârșit de an 2022 de actualul edil.
OLYMPUS DIGITAL CAMERA
Și mă refer acum la „mall-ul cultural” creionat de fostul primar Scripcaru și „traiectoria” actuală a acestuia, denumită „Banca de cultură Apollonia” de actualul primar Coliban. Mă refer la cele ce se vor întâmpla, într-o primă fază, începând de astăzi, 16 decembrie 2022 până pe 15 ianuarie 2023, în cadrul evenimentului „Magia iernii la Braşov”, în fosta clădire a Băncii Săsești de la intersecţia străzilor Michael Weiss şi Republicii din Braşov, denumită, începând, practic, de azi, „Banca de cultură Apollonia”. În clădirea aceasta, aflată în ultimii vreo patru ani în renovare, se intenționează a se organiza concerte, expoziţii, proiecţii pe clădire (video mapping) şi alte evenimente culturale, organizate de Primăria Braşov, în parteneriat cu Filarmonica Braşov și alte instituții și entități colaboratoare.Am avut șansa de a mă întâlni și a discuta cu un om fain, amic de-al meu și care s-a implicat, prin natura job-ului dumnealui, în acest proiect fain al primăriei, despre cele ce se vor întâmpla pe aici, atât în perioada pe care am menționat-o cât și într-o proiecție viitoare a utilizării acestui spațiu deosebit de fain și „generos” pentru desfășurarea actelor culturale. Am avut șansa ca, în timpul discuțiilor cu amicul meu, Radu Dascălu pe numele său (și consilier al primarului urbei), să „hălăduim” împreună prin încăperile clădirii proaspăt reabilitate și începute a fi luate în primire de către administrație de la constructor, cu păreri reciproce despre utilizarea sălilor.
Aș dori să menționez, printre altele, că această reabilitare a clădirii ar fi trebuit să fie gata prin luna ianuarie a anului trecut, conform contractelor cu constructorul S.C. Romconstruct Group SRL Ploiești, dar, au apărut diverse „bețe în roate”, laolaltă cu pandemia și alte „belele” și, drept urmare, s-a tărăgănat finalizarea lucrărilor. Din cauza complexității lucrărilor, dar și a modificărilor proiectului pe care municipalitatea a trebuit să le facă pe parcursul derulării acestora (de exemplu toate ferestrele au acum două rânduri de geamuri), dar și a unor blocaje în realizarea lucrărilor (de exemplu, unul dintre vecini a blocat, timp de luni de zile, accesul echipelor de muncitori în curtea interioară), termenul a fost prelungit. Această clădire este una reprezentativă pentru Brașov, fiind inclusă pe lista monumentelor istorice de importanță națională. Valoarea totală a proiectului s-a ridicat la „frumușica” sumă de 17.074.885,08 lei cu TVA. Pentru ne-brașoveni, aș dori să enumăr, pe scurt o mică istorie a acestei clădiri, după care voi înțira câteva comentarii despre rolul viitor al clădirii și proiectului hub-ului cultural de aici.Practic, de câteva săptămâni încoace, faţadele fostei Bănci Săseşti din Braşov, sunt admirate din nou de localnici şi turişti, firma menționată anterior dezvelindu-le recent, după patru ani de la deschiderea şantierului. Sincer, nu mă pricep dacă-i mult sau puțin, ca timp, dar mie, mai degrabă, mi se pare cam multișor! Sigur, a fost mult de muncă până să arate clădirea ca acum, dar…nu vreau să „cârcotesc” acolo unde nu mă pricep prea bine! Această clădire este unul dintre monumentele importante ale Brașovului, atât prin arhitectură, fiind una dintre puținele construcții în manieră „Jugendstil“ din Brașov, după planurile arhitectului Albert Schuller, care a proiectat și Hotelul „Coroana“, cât și prin imaginea pe care o redă despre Brașovul sfârșitului de secol al XIX-lea și al începutului de secol al XX-lea, fiind construită în 1906.
Ce este „Jugendstil“? Acest „Stil tânăr” (în traducere) este forma pe care a îmbrăcat-o în Germania mişcarea Art Nouveau, care s-a manifestat în domeniile creative pe care le-a atins, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, printr-o ornamentaţie bogată dominată de motive vegetale şi forme şi linii organice, evoluând mai târziu către un stil mai abstract, geometric. Inițial, în această clădire a funcționat Banca Națională Săsească, iar din 1929, Casa Generală de Economii. În anul1948, imobilul a fost naționalizat și preluat de Societatea Națională de Electricitate, iar doi ani mai târziu a trecut în administrarea Ministerului de Finanțe. După anul 1990, clădirea a găzduit o sucursală locală a Bancorex, instituție financiară care a dispărut, practic, în neantul „furăciunilor” post-decembriste, la sfârșitul anilor ‘90 ai secolului trecut. Ulterior, în 2011, prin procedurile legale necesare, imobilul a fost preluat în proprietate și administrare de către municipalitatea brașoveană. Clădirea a fost concepută inițial, la vremea construirii ei, pentru a fi utilizată ca bancă, cu spații pentru public la parter, iar la etajele 1 și 2, cu spații de locuit. S-au păstrat: concepția constructivă inițială, distribuția interioară a spațiilor și elementele semnificative din punct de vedere istoric ale clădirii. Regimul de înălțime al clădirii este: subsol, parter, două etaje și un pod foarte înalt. De asemenea, a fost păstrată decorația fațadelor, caracteristică stilului 1900, cu elemente specifice „Jugendstil”- ului münchenez. Au fost executate lucrări complexe, clădirea s-a refăcut aproape integral, cu lucrări destul de complicate pe partea de faţadă, unde s-a revenit la faţada originală, cu ornamentele și cu picturile de la vremea „tinereții” clădirii.
Au fost înlocuite complet învelitoarea, acoperişul şi au fost refăcute diverse elemente de construcție desfăcute de diverşi utilizatori ai clădirii de-a lungul timpului, precum și diverse lucarne și elemente decorative. Totodată, au fost luate măsuri de izolare termică şi hidrofugă şi, de asemenea, și măsuri de protecţie la zgomote, prin izolare cu vată bazaltică. Au fost refăcute instalaţiile electrice şi de gaz. Firește, n-am enumerat decât câteva dintre lucrări, dar eu zic că-i suficient cât să ne dăm seama că a fost ceva de muncă! Accesul în clădirea „cea nouă” se poate face pe ambele laturi, atât din strada Republicii, cât și din strada Michael Weiss. Amicul meu, Radu Dascălu, opina că, de principiu, intrarea publicului beneficiar al actelor culturale se va „întâmpla” prin intrarea din strada Republicii. Fațada dinspre strada Republicii, strada pietonală poate cea mai circulată din oraș, este cea principală. În fapt, înaltă și îngustă, această fațadă conferă o prestanță deosebită clădirii, fiind „marcată” de un portal masiv, amplasat asimetric față de axul clădirii și de marele medalion oval de pe atic care are imaginea Apolloniei Hirscher, soția judelui Lukas Hirscher, respectată, la timpul ei,de populația orașului. Pe locul acestui edificiu s-a aflat locuința celebrei negustorese din secolul al XVIlea, Apollonia Hirscher, cunoscută pentru faptul că afacerile ei se întindeau până în cele mai îndepărtate colțuri ale Austriei și Turciei, dar și pentru donațiile făcute orașului, iar „Casa Negustorilor” a fost realizată exclusiv din fondurile ei. Despre aceasta și despre demersurile de revenire și a acestei „case” la comunitatea brașoveană, la fel cum s-a întâmplat și cu „Cetățuia”, vom mai vorbi în viitor! În amintirea Apolloniei, pe clădirea Băncii Săsești au fost puse deja renumitele coarne de cerb, devenite, în timp, un simbol al clădirii. Apollonia Hirscher a fost cea mai bogată femeie din Braşovul medieval, într-o vreme în care politica şi negoţul erau practicate eminamente de bărbaţi. Spirit generos, săsoaica va dona mare parte din averea sa locuitorilor cetăţii. Printre donaţii se numără, cum ziceam, şi „Casa Negustorilor”, situată la colţul străzii Apollonia Hirscher cu Piaţa Sfatului. La vremea aceea, „Casa Negustorilor” era cea mai lungă construcţie din Braşov şi adăpostea standurile meşteşugarilor şi cântarul oraşului, iar pivniţa era destinată negoţului cu vinuri. Construcţia respectivă mai păstrează blazonul familiei Hirscher, datat la anul1545. Că tot veni vorba, legenda urbanp zice că Apollonia Hirscher ar fi construit „Casa Negustorilor” în semn de mulţumire după ce fiica ei, care a fost considerată moartă câteva zile, s-a trezit din moarte clinică.Tot în amintirea acestei întâmplări miraculoase, Apollonia Hirscher şi fiica sa sunt reprezentate într-o frescă pe frontonul clădirii de pe strada Michael Weiss numărul 22, adică actuala „Bancă de Cultură Apollonia”.
De asemenea, pe fațadă a fost pictată și o frescă-medalion în care apare Apollonia Hirscher, reprezentată în costum săsesc și care purta în brațe un corn al abundenței. Medalionul Apolloniei Hirscher este cel mai important element decorativ al fațadei principale, iar poziționarea acestuia permite să fie văzut de către toți trecătorii de pe „strasse”…Pictura originală a fost făcută, în anul 1898, de către pictorul brașovean Friedrich Mieß, acoperită apoi în jurul anului 1950 și restaurată în întregime, în anul1972, de către Gisela Richter. Revenind în prezent, primarul Braşovului, Allen Coliban, spunea public luna trecută, că acest spaţiu îşi va deschide porţile în data de 16 decembrie 2022 (adică astăzi) cu o expoziţie la care sunt invitaţi să îşi prezinte lucrările artiştii braşoveni.„Ne îndeplinim astfel promisiunea de a susţine arta contemporană şi cultura urbană, dar şi misiunea de a susţine artiştii braşoveni. Tocmai de aceea, acum, la prima expoziţie a noii Bănci de cultură, îi invităm să îşi înscrie lucrările în această «Călătorie»”.De ce „Călătoria”? „Călătoria” este tema seriei de evenimente şi expoziţii ce va „ține” până la jumătatea lunii ianuarie 2023 și care pleacă de la povestea pe care a trăit-o această clădire până să devină centru cultural şi ajunge la faptul că Braşovul este una dintre destinaţiile principale de călătorie din ţară. Cred că are sens, nu? Una dintre expoziţiile prezentate îi este dedicată lui Ştefan Popescu, unul dintre principalii „pictori-călători” ai artei româneşti, iar o alta invită vizitatorii la o călătorie în Şcheii Braşovului, prin lucrările pictorului Ştefan Mironescu. Înscrierea
artiştilor s-a putut realiza online, până pe 4 decembrie 2022, ora 24.00, iar lucrările înscrise au fost evaluate de un juriu din care au făcut parte: Ioana Ciocan, CEO Art Safari; Mihai Zgondoiu – artist, curator, manager cultural independent, lect. univ. dr.UVT Arte; Radu Popica, doctor în istorie (2020), curator a numeroase expoziții dedicate evoluției artei din sud-estul Transilvaniei în secolele XVIII-XX, fost director al Muzeului de Artă Brașov, autor al mai multor studii despre istoria artei brașovene și expert în artă modernă românească acreditat de Ministerul Culturii. Perioada de expunere a lucrărilor, în perioada 16 decembrie 2022 -15 ianuarie 2023, a fost fi stabilită în funcție de numărul lucrărilor selectate de către juriu. Bine-ar fi să mergeți să le vedeți!
Ce se va întâmpla în perioada aceasta inițială de intrare în funcțiune a acestui hub cultural? Am să vă rog să-mi permiteți să le înșir aici, ca pe mărgele, așa cum au fost acestea concepute și transmise public de către administrația locală brașoveană. Astfel, astăzi, 16 decembrie 2022, începând cu ora 19:00 – Video-mapping pe clădire iar la ora 20:00, vor avea loc discursuri oficiale de deschidere a lăcașului cultural. Începând cu ora 22:00, va avea loc vernisajul expozițiilor și tururi de noapte ale acestora – Art Safari. Mâine, sâmbătă 17 decembrie, între orele 11:00 – 14:00, vor avea loc ateliere Hospice Casa Speranței, urmate, între 17:30 – 18:30, de un vernisaj – Frank Serge Lehmann – „Between Two Worlds, The privilege of free representation curator”. La ora 20:00, va avea loc expoziție New Media, urmată la ora 20:30, de un concert al oamenilor faini din Cvintetul Anatoly. Duminică, pe 18 decembrie, la ora 13:00, un vernisaj video Andreiana Mihail, iar la ora 19:00, va avea loc un concert de jazz Soul Serenad. Evenimentele de la „Banca de Cultură Apollonia” din luna decembrie vor continua cu următoarele evenimente: joi, 22 decembrie, ora 18:00 – Lansare de carte – Humanitas – Ioana Pârvulescu, la ora 19:00, transmisiune concert de la sala Patria – Filarmonica Brașov; vineri, 23 decembrie, ora 15:00 – Vernisaj – Muzeul de Artă; vineri, 23 decembrie, ora 14:00 – Concert colinde – Cristina Coatu, Alexandru Iftene, Horia Mihail etc. Va urma joi, 29 decembrie, ora 17:00, o lansare de carte – Cristina Andone, iar la ora 19:30 – Concert – Valentin Șerban, Răzvan Popovici, Ioan Dragoș Dimitriu; vineri, 30 decembrie, la ora 13:00, va avea loc un vernisaj de artă fotografică al lui Iosif Trif.
În luna ianuarie 2023, programul se va desfășura după următoarele repere culturale: vineri, 6 ianuarie 2023, un concert al lui Mihai Teacă, urmat sâmbătă, 7 ianuarie de un concert susținut de elevi de la Liceul de Muzică „Tudor Ciortea” din Brașov. Duminică, 8 ianuarie, la ora 13:00, este programat un concert coral, iar joi, pe 12 ianuarie, o lansare carte – Humanitas – scriitorulRadu Paraschivescu. Activitățile vor continua vineri 13 ianuarie, cu un concert susținut de celebrii Florin Ionescu-Galați, Alex Anastasiu și Horia Mihail. Sâmbătă, pe 14 ianuarie,va avea loc un spectacol de dans – Doina Enache – Tango Brașov (ora va fi comunicată în viitorul apropiat), iar duminică, 15 ianuarie, va avea loc un concert și un spectacol de poezie, susținute de Alexandru Repan și Ion Bogdan Ștefanescu. Ce va fi mai departe? După o pauză necesară definitivării unor lucrări și pentru recepția finală,„Banca de Cultură Apollonia” se va înscrie pe un traiect ce va fi comunicat, în timp oportun, de către direcția de specialitate din Primăria Brașov și de către cei care vor fi desemnați a se ocupa, cu caracter permanent, de destinele acestei noi instituții brașovene de cultură. Din descrierea inițială a proiectului aș mai adăuga, pentru dumneavoastră, faptul că logo-ul utilizat ca „identitate vizuală” este reprezentat de litera B, ce semnifică, deopotrivă, orașul Brașov și „Banca de Cultură Apollonia”, iar culorile dijn imaginea respectivă reprezintă cele șapte arte (arhitectură, dans, literatură, pictură, sculptură, muzică, cinematografie).
Geamurile colorate din ilustrație semnifică afișele evenimentelor ce se desfășoară în Banca de Cultură Apollonia. Banca de cultură” are și o identitate aparte în mediul online având propria pagină web: apolloniabrasov.ro. A fost ales un nume de domeniu online scurt și reprezentativ atât pentru instituție cât și pentru oraș. În această pagină web se vor regăsi detalii despre clădire, proiect, evenimentele ce au loc în „Banca de Cultură Apollonia”, precum și o secțiune de înscriere la newsletter-ul instituției, pentru a afla noutăți săptămânale despre evenimente, artiști și fotografii etc. Startul comunicării în social media s-a dat deja pe data de 1 decembrie, iar acolo se vor regăsi, pe mai departe, toate detaliile despre evenimente, fotografii, program de funcționare etc. În seara aceasta, voi fi acolo, la deschiderea „băncii”. Dacă voi afla lucruri noi pe care administrația locală va binevoi a le împărtăși cu cei prezenți, vă voi ține la curent! Fapt pentru care, mă opresc aici și, pentru astăzi, am terminat cu „măcinatul” la „moara cu povești”, așteptându-vă la următoarea întâlnire de săptămâna viitoare. Până atunci vă doresc să v-aducă Cel de Sus doar ceea ce nu ați avut bun până acum! Repet fix ca-n alte ocazii similare: e o urare de prin Maramureșul istoric de unde-mi trag eu rădăcinile! Și cred că poate fi valabilă peste tot unde se-nțelege vorba românească! Să vă fie bine!
Gânduri bune tuturor!
Al dumneavoastră, Nicolae Uszkai
Surse, surse foto și lecturi suplimentare:
https://apolloniabrasov.ro/scurt-istoric/
https://apolloniabrasov.ro/program/
https://magiaiernii.brasovcity.ro/noutati/
https://zilesinopti.ro/2022/11/28/magia-iernii-brasov-2022-banca-de-cultura-apollonia/
https://voluntarbv.ro/evenimente/f7b936a7-de56-43ca-aecf-09a405ad011a
https://www.bizbrasov.ro/2022/11/23/banca-fosta-saseasca-devine-din-16-decembrie/
https://www.urban.ro/la-brasov-entru-cultural-banca-saseasca/
http://www.brasovultau.ro/articol/legende/a-fost-cea-mai-bogata-femeie-din-brasov.html
