„Moara cu povești”. Felia de cultură…  
de Nicolae Uszkai, Brașov

Motto: „Cultura omoară naivitatea și știința gonește simplitatea”- George Coșbuc

Stimaţi cititori și dragi amici, astăzi vă propun, aici, la „Jurnal de Brașov”, la această „moară cu povești” de fiecare vineri, să plecăm, din nou, într-o scurtă „călătorie” prin urbea brașoveană, în căutare de cultură, activități culturale și evenimente menite să dea culoare și sens vieții spirituale a orașului.

În general, există în urbea brașoveană unele păreri conform cărora activitatea culturală cam lasă de dorit pe aici iar proiectele culturale cu adevărat relevante unei comunități de mărimea Brașovului ar fi cam puține și doar „mâncătoare de arginți” din finanțările edililor urbei ori de pe la Consiliul Județean Brașov sau de pe alte căi de finanțare. Sigur, dacă ne comparăm cu orașe cu un istoric aparte și cu tradiție solidă în viața culturală a comunității, suntem departe de ceea ce ar trebui să avem. La ora actuală e greu ca Brașovul să se compare, la acest capitol, cu orașe precum Cluj-Napoca, Timișoara, Iași ori Oradea. Nu mai vorbim de București, firește. Cauzele sunt multe, diverse și ne-ar lua prea mult spațiu redacțional să intrăm în culisele acestor cauze, dar nu trebuie să uităm că, până către cel de-al doilea război mondial, Brașovul a reprezentat un focar de cultură pentru românimea de peste tot din vechile provincii românești, lucru ce s-a mai „temperat” apoi, voit sau nevoit, după „stalinizarea” urbei și-n perioada regimului comunist, atunci când industrializarea masivă a lăsat pe locul doi, trei etc cultura comunității, cu excepții ce țineau, firește de surogate de cultură gen „Cântarea României” ori altele de acest fel. Nu prea ar fi trebuit să existe cauze care să împiedice o bună „dezvoltare culturală” odată cu începerea anilor 90 ai secolului trecut, dar degringolada societății românești aflată-ntr-o tranziție continuă către ceva nedefinit cu subiect și predicat, a marcat, firește și Brașovul, astfel că deschiderea spre cultură s-a făcut cu pași destul de mici și nu suficient de iuți, în opinia mea. Nu sunt un priceput ori mare „părerolog” în managementul cultural, ci mai zic una și alta din perspectiva celui care este consumator de cultură și observator a celor ce se mai întâmplă prin târg și nu înseamnă, firește, că dețin adevăruri în gândurile pe care le însăilez eu pe aici. Înseamnă că am o părere, iar părerea mea despre subiectul „cultură la Brașov” este că mai avem mult până departe, dacă ne comparăm cu alții, dar avem suficiente evenimente culturale viabile, valabile și valoroase care așteaptă să fie accesate de marele public.

Personal, am locuit, așa cum fac de vreo trei ani încoace, din motive care mă privesc, în nord-vestul țării, în urbea mea natală, într-un orășel oarecare de provincie unde, firește, viața culturală este destul de firavă. Spun așa ca să nu zic altfel, mult mai dur! Este firavă și impregnată vizibil și chiar tendențios doar cu valori culturale minoritare, iar elementul comunitar românesc este tratat cu posteriorul! Asta ca să mă exprim, cumva, elegant! Dar despre această „altă gâscă-n altă traistă” o să vorbim cu altă ocazie. Cert este că, după o pauză de asemenea evenimente, din cauă că am fost plecat, am resimțit că am revenit în Brașov apropo de evenimente care chiar se întâmplă. Eu cred că este cazul să nu ne mai plângem (unii) că „n-ai, dom’le ce să vezi la noi”… Ba ai, dacă te informezi despre posibilele acțiuni culturale publice și vrei să participi la ceva fain și de substanță! Sigur, de mult timp, atât localnicii cât și turiștii își „calează” atenția pe potențialul turistic, cazări, restaurante și evenimente cu păpică bună, băuturică OK și altele asemenea, dar uităm că avem și o urbe care mai respiră și un pic de cultură.

Nu știu dacă or fi relevante au ba experiențele mele, dar vă zic doar câteva exemple foarte recente la care am participat, cu drag, în Brașov după ce am revenit aici…Primul, la invitația amicului meu, actorul George Custură de la Teatrul Sică Alexandrescu din Brașov, managerul de proiect al Mișcării „Ai carte, ai parte”- Mișcare Culturală Internațională, ediția a doua, un șir de evenimente petrecute în perioada în perioada 29 octombrie – 06 noiembrie 2022. A fost un șir de evenimente, reunite sub cupola „Ai carte, ai parte”, organizat de Asociația Culturală „Viva la Musica” și co-finanțat de Ministerul Culturii, Consiliul Județean Brașov și Primăria Municipiului Brașov. Pentru programul detaliat al activităților, (doar ca să vedeți ce ați fi putut vedea, dacă n-ați fost) accesați pagina – https://aicarteaipartebv.ro/. Au fost evenimente și oameni pentru care a meritat  a-ți „rupe” câteva clipe din viață pentru a-i vedea. Mai ales că participarea a fost gratuită pentru majoritatea evenimentelor. Iar cele pentru care era nevoie de bilete au fost la prețuri modice, accesibile oricărui buzunar, zic eu! Proiectul a avut (și sper că așa va rămâne) și o dimensiune internațională, prin invitarea unor personalități culturale marcante din Republica Moldova, Ucraina si Serbia. Români de peste hotare, adică…De peste hotare au participat oameni faini…

Citez din descrierea inițială a proiectului: „Proiectul „Ai carte, ai parte”, un demers care se dorește a fi pe termen lung, are ca scop promovarea conceptului de educație prin cultură, care facilitează descoperirea valorilor autentice, fundamentale, ale limbii și literaturii române, și ale culturii naționale. Sub motto-ul: „Limba noastră-i limbă sfântă”, toate activitățile proiectului, aflat la a doua ediție, au facilitat accesul la actul cultural, în special generației tinere, elevilor din ciclurile primare, gimnaziale și liceale, urmărindu-se apropierea acestora de filonul valorilor autentice ale culturii, înțelegând că educația prin cultură, încă de la cele mai fragede vârste, este o necesitate perenă și de maximă importantă.”Evenim entele au debutat sâmbătă, 29 octombrie, cu o conferință festivă de deschidere la Prima Școală Românească, cu participarea invitaților din țară și străinătate, în Curtea Bisericii Sf. Nicolae din Șchei, unde au participat și reprezentanți guvernamentali români. Tot acolo, la secțiunea „Maratonul lansărilor de carte” au avut loc lansări ale autorilor Adrian Cioroianu, Mirel Taloș, avându-i ca moderatori pe Adrian Lesenciuc, președintele Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România și pe Dana Anghelescu, o binecunoscută prezență brașoveană la acest fel de manifestări. De altfel, Dana a fost și unul dintre „motoarele” acestui proiect, aproape de George Custură și cu doamna Claudia Mirițescu de la Asociația Culturală „Viva la Musica”. Tot sâmbătă, la secțiunea „Cartea de dramaturgie”, s-a jucat teatrul act „Moș Nechifor” de Ion Creangă, cu Marcel Iureș în rolul principal. Au mai avut loc, în cadrul evenimentului, lansări de carte, așa cum au fost cea a celebrului dramaturg Matei Vișniec (venit din Franța) precum și cea a actorului Florin Zamfirescu, în prezentarea Aurei Christi, redactor șef la „Contemporanul” și al Editurii Europene, avându-le ca moderator pe Dana Anghelescu.

Ziua de duminică, 30 octombrie, a debutat cu secțiunea „Cartea de dramaturgie”, unde Teatrul Muzical Ambasadorii a prezentat „Cutiuța muzicală – Aventurile pălăriei fermecate” . În același timp, la Sala de Festivități a Colegiului Național „Andrei Șaguna”, a avut loc „Dialogul cultural România-Moldova-Ucraina-Serbia al academicienilor, bibliotecilor, muzeelor, teatrelor naționale.Au participat Consulul General al României la Cernăuți, academicieni, profesori universitari, manageri și…oamenii interesați…La secțiunea „Teatrul Dramaturgilor Români”, s-a jucat, la Sala Patria, piesa „Nu sunt eu, Maia” cu Maia Morgenstern.

Lunea care a urmat, tot la Sala de Festivități a Colegiului Național „Andrei Șaguna”, a avut loc, la secțiunea „Maratonul opiniilor”, acțiunea „Ambasadorii limbii române”– colocviu despre limba vorbită în afara țării, unde au patrticipat personalități culturale locale brașovene laolaltă cu cele din Serbia, Ucraina și Republica Moldova. A fost un moment deosebit faptul că dramaturgul Matei Vișniec a făcut o pledoarie deosebit de interesantă a necesității de a cultiva și păstra, pe mai departe, filonul limbii române.

La fel și faptul că români de peste hotare din țările menționate au fost deosebit de elocvenți în nevoia lor de spiritualitate și cultură românească. Păcat de ne-prezența mass media locală brașoveană la acest eveniment. Să îi ai prezenți în urbe pe vicepreședintele Academiei de la Chișinău, însoțit de reprezentanta Bibliotecii Naționale din același oraș, pe consulul general al României la Cernăuți, însoțit de redactoarele a două reviste românești „supraviețuitoare” în Cernăuțiul ucrainean și alte doamne cu un bun simț și o pricepere deosebită, ori pe o reprezentantă deosebită a românilor din Voivodina, o tânără și talentată actriță și realizatoare de emisiuni românești la Novi Sad și să nu te intereseze asta, demonstrează că presa locală din urbe e pe cale de dispariție. Dar acesta-i un subiect pentru alte viitoare „povești”! Activitățile care au urmat în acest veritabil festival s-au desfășurat pe mai multe secțiuni. Astfel, la secțiunea „Cartea de literatură”, artiști cunoscuți și apreciați au lecturat, în fața unui public constituit majoritar din elevi, fragmente din operele studiate de aceștia la clasă.

Au „performat” la această secțiune nume grele ale artei teatrale românești: Victor Rebengiuc (video), Daniela Nane, Marcel Iureș, Otilia Pescariu (din Serbia), Vlad Rădescu, Marius Bodochi, Victoria Cociaș, Medeea Marinescu, Monica Davidescu, Magda Catone, Mihai Gruia Sandu, Bianca Brad, Manuela Hărăbor și maestrul din urbea noastră, amicul meu George Custură.

Au participat la această secțiune, la Sala Reduta, aproape 1000 de elevi și 45 de profesori din opt școli (licee și școli gimnaziale) brașovene. O mică observație aș avea-o apropo de necesitatea transmiterii, în avans, a unui minim set de reguli de comportare într-o sală de spectacole către elevi de către profesorii cu care au venit la Sala Reduta. Sau aș mai aminti faptul că tu, profesor de limba română, ar cam trebui să respecți orele de desfășurare ale spectacolului, orar la care ai achiesat și care ți-a fost transmis de către Inspectoratul Școlar Județean, și să nu vii cu clasa după ce spectacolul a începutori, și mai deranjant, să pleci cu clasa înainte de finalul acestuia. E jenant, dar face parte și asta din educație. Cea a profesorilor, nu a elevilor! Secțiunea „Cartea de dramaturgie”, pe lângă piesele de sâmbătă și duminică, a  prezentat, zilnic, spectacole de teatru la Sala Reduta ori Sala Patria, ai căror autori sunt, în majoritate, în programa școlară. Astfel, Societatea Cultural Artistică „Mihai Eminescu” din comuna Straja, din Banatul Sârbesc, din Serbia, a prezentat duminic, 30 octombrie, piesa „Azilanții” de Niroljiub Hedovici Riki, regia Ionel Omaran. A urmat piesa „Și cu violoncelul ce facem?” de Matei Vișniec, jucată de Teatrul National „I. L. Caragiale-Satiricus” din Chișinău, cu autorul în sală, ocazie destul de rară în care marele dramaturg revine în România. În continuare, a urmat piesa „O noapte furtunoasă” de I.L. Caragiale, jucată de Teatrul „Excelsior” din București, iar, în ziua următoare,piesa „Cântăreața cheală” de Eugen Ionescu, jucată de Teatrul Mic din București. Spectacolele de la această secțiune au continuat cu piesa „Scaunele” de Eugen Ionescu, jucată de Teatrul Lucia Sturza Bulandra din București. Au urmat piesa „Paraclisierul” de Marin Sorescu, jucată de Teatrul Dramaturgilor Români și piesa „Kiritza” de Vasile Alecsandri, jucată de Teatrul Național I. L. Caragiale din București. Secțiunea acesta s-a încheiat cu piesa „Lecția” de Eugen Ionescu, jucată de Teatrul Nottara. Nu am să menționez și numele regizorilor și actorilor ce au trudit la toate aceste piese, dar acestea au fost de excepție și merită toate aplauzele, reale ori virtuale! La secțiunea „Cartea de cartier”, a avut loc, în ultimele două zile ale Mișcării culturale întâlniri  cu teatrul pentru copii „Trupa Albinuțele” și actorul Marian Râlea pe esplanada din Răcădău, fiind prezentate spectacole de teatru și lectură pentru copii.La secțiunea „Modele de viață”, tot în ultimele două zile, la Cinema OneCoresi, au avut loc spectacole de gală cu filmele „Egregora” și „Un timp prin care am trecut”.

Aș dori să aduc în atenție și interesul acordat acestei Mișcări culturale de către Academia Română, prin președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, care a transmis un mesaj către acest eveniment brașovean.Părerea mea e c-ar fi fost bine să fi venit chiar un academician român la manifestările unde s-au reunit românii de peste hotare, dar poate se va întâmpla asta în edițiile viitoare. Vă rog să-mi permiteți să vă prezint mesajul despre care vă ziceam: „Evenimentul „Ai carte, Ai parte”, a ajuns la ediția a doua și a devenit o adevărată mișcare culturală internațională, cu motto-ul „Limba noastră-i limbă sfântă”, gândit să se adreseze celor trei componente fundamentale ale educației – cartea, școala și familia – onorează o tradiție care vine din trecut și are privirea ațintită spre viitor. Evident, organizatorii, deopotrivă instituții și personalități, animate de distinsul intelectual George Custură, știu că Brașovul este un loc privilegiat, în care a funcționat prima școală românească, în care s-a format, pe lângă Biserica Sfântul Nicolae din Schei, prima bibliotecă și prima arhivă, în care familiile de români și-au educat în chip organizat copii, sub oblăduirea preoților și dascălilor învățați, în care diaconul Coresi a tipărit primele cărți în limba română, unde s-a compus imnul național și unde s-au petrecut atâtea fapte spirituale demne de consemnare și de neuitare. Această tradiție, ajunsă până la noi contemporanii, obligă la o perpetuare demnă și nu doar atât, ci chiar la o fortificare, la o dezvoltare. Pentru aceasta, este nevoie, însă, de cunoaștere, de instruire, de cultivare, iar cartea este mijlocul ideal pentru a face acest lucru. Sunt convins că în zilele „mișcării culturale” pomenite se va realiza acest deziderat, se vor trezi noi energii intelectuale, se va prețui limba română de pretutindeni și se vor așeza premise optime pentru viitor. De aceea, în numele Academiei Române, îi felicit pe organizatori, îi fericesc pe participanți și le transmit tuturor deplin succes.”

În concluzie la acest șir de evenimente, eu cred, sincer, că a fost o serie faină de evenimente în cadrul acestei Mișcări culturale de calitate și am participat, cu drag, la o mare parte dintre acestea. Îmi permit un mic sfat către organizatori pentru viitoarea ediție, referitor la necesitatea integrării unui mic grup de voluntari tineri, poate chiar dintre cei din publicul- țintă al evenimentelor ori tineri studenți, în scopul asigurării unei fluențe a activităților organizatorice din perioada pregătitoare a Mișcării și pe timpul desfășurării efective a activităților. Am spus asta și managerului de proiect și mi-ar plăcea să fi recepționat ca atare cele spuse de mine. Se va mira ce aport fain va avea într-o viitoare ediție din partea tinerilor voluntari! Eu am simțit această energie tânără la multe evenimente la care am participat ca organizator ori co-organizator și cred, sincer, c-ar funcționa eficient și la acesta.

Tot săptămâna trecută s-a mai întâmplat ceva fain în urbe, la Muzeul de Artă din Brașov și m-am dus, pe 4 noiembrie, la vernisajul expoziției unui om pe care-l cunosc de mult timp și pe care nu-l știam ca pictor, ci doar ca inginer și ca politician. Auzisem ceva din partea sa c-ar picta, dar nu l-am „receptat” ca atare. Adică, n-am crezut…„Mihai Mohaci. Pictură suprarealistă” este expoziţia pe care braşovenii o pot vedea la Muzeul de Artă până pe 4 decembrie şi în care îl pot descoperi pe fostul prefect al județului Brașov și deputat şi altfel decât îl știau. În deschiderea evenimentului, Radu Popica, managerul Muzeul de Artă din Brașov a spus, printre altele: „Invităm publicul braşovean la o expoziţie care va fi, cred, surprinzătoare pentru cei care îl cunosc pe Mihai Mohaci doar ca o figură publică, ca un politician. Dar el fost şi un artist, fără ca acest lucru să fie public până acum. De peste patru decenii creează o pictură care a evoluat spre suprarealism şi lucrările sunt expuse timp de o lună, la Muzeul de Artă”.

Mihai Mohaci, fost prefect de Braşov şi actual preşedinte al Pro România Braşov, spunea la verisaj că şi-a explorat latura creativă încă din studenţie, dar după 1990, arta a trecut în planul secund. Relativ recent, acum şapte ani. şi-a redescoperit pasiunea pentru artă şi  și-a propus să-și pună pasiunea în valoare și publici. Lucrările prezentate cu ocazia acestei expoziţii aduc în atenţia vizitatorilor elemente cu încărcătură suprarealistă ori de factură impresionistă, dar și religioasă ori metafizică, redate într-o manieră personală, plină de culori vii și plăcute. Vă recomand un tur al acestei expoziții. Părerea mea este că merită s-o faceți. Și vă recomand să nu plecați în explorarea acestei expoziții de la prejudecățile referitoare la artist. Acelea că  e cunoscut, mai mult, ca politician. Vă vor împiedica să vedeți arta, credeți-mă!

Mihai Mohaci a mai precizat, printre altele, la vernisaj că această expoziție:„Este făcută pe sufletul meu. Este ceea ce mi-am dorit: să arăt Braşovului, să arăt celor care se apreciază pictura, care iubesc cultura, ceea ce am putut-o construi prin mintea mea, prin ceea ce mi-a dat divinitatea. Nu pot să comentez foarte mult ce înseamnă sau cât reprezintă fiecare tablou, însă fiecare are simbolistica lui, nu sunt nişte pete de culoare aruncate.Sunt lucruri pe care le-am închegat şi sper să placă ochiului privitorului. Îmi doresc ca această expoziţie să o duc în ţară: şi la Bucureşti, în Iaşi, poate chiar la Cluj şi îmi doresc, într-un final, să duc şi peste hotare. Vreau să văd dacă ceea ce am construit, ceea ce am visat, ceea ce am gândit cu ce m-am racordat la divinitate are valoare, fiecare tablou, în sine. Eu am pus suflet, muncesc la ele foarte mult, îmi ia foarte mult timp să le pictez, dar sper că, până la urmă, vor fi apreciate”.

Un ultim eveniment de marcă pe care doresc a vi-l reaminti c-ar fi avut loc în urbea brașoveană este ediția din acest an a Bookfest Brașov, cea de-a șasea ediție desfășurată aici, sub Tâmpa. Evenimentul a debutat joi, 3 noiembrie și s-a încheiat vineri, pe 6 noiembrie. Evenimentul a fost găzduit de Aula Universității Transilvania  și a cuprins, printre altele, lansări de carte, sesiuni de autografe, dezbateri dar și reduceri semnificative la majoritatea titlurilor expuse. Gabriel Liiceanu, Mircea Cărtărescu, Horia-Roman Patapievici, Radu Paraschivescu, Tudor Dinu, Ioana Nicolaie sau Sabina Fati  au fost doar câteva dintre numele celebre care au participat anul acesta la Bookfest Brașov.Unele dintre gazdele brașovene care au participat la evenimentele organizate de Humanitas în cadrul Bookfest Brașov au fost și domnii Adrian Lesenciuc, președintele Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România și Mihai Vakulovski, de la Cenaklub Tiuk, pe care-i salut și-i felicit pentru prestația de la evenimentele din cadrul acestei ediții.

Am trecut în revistă azi doar cele mai importante acțiuni și evenimente culturale la care am putut merge eu. Dar au mai fost câteva și, astfel, nu prea e valabilă, câteodată, remarca despre activitatea culturală slabă din Brașov. Aș vrea să nu uit să fac câteva referiri la Ghidul de finanțare a proiectelor culturale pentru anul 2022 al Primăriei Brașov aș remarca câteva modificări față de alți ani. Principalele modificări față de ghidul din anul 2021 se refereau la punctajul minim, contribuția proprie a operatorului cultural și numărul maxim de proiecte pentru care poate fi solicitată finanțarea. Totodată, și suma alocată în proiectul de buget pentru finanțarea acestor proiecte a fost majorată la patru milioane de lei, față de trei milioane lei în 2021. Toate modificările au fost introduse în urma mai multor consultări pe care reprezentanții primăriei le-au avut cu organizațiile culturale din Brașov și cu membrii Comisiei de cultură a consiliului local. Ar mai fine unele aspecte apropo de unele proiecte care, în opinia unora, mai mulți ori mai puțini nu ar fi relevante, dar cine suntem noi să criticăm arta, cultura șu evenimentele, chiar dacă nu le înțelegem?

Pentru astăzi, am terminat cu „măcinatul” la „moara cu povești”  și vă aștept la următoarea întâlnire de săptămâna viitoare. Până atunci vă doresc să v-aducă Cel de Sus doar ceea ce nu ați avut bun până acum! Repet fix ca-n alte ocazii similare: e o urare de prin Maramureșul istoric de unde-mi trag eu rădăcinile! Și cred că poate fi valabilă peste tot unde se-nțelege vorba românească! Să vă fie bine!

Gânduri bune tuturor!

Al dumneavoastră, Nicolae Uszkai

Surse, surse foto și lecturi suplimentare:

Program Ai carte, Ai parte – Brasov 2022 | Miscarea Culturala Internationala Ai carte, Ai parte – Brasov Editia a 2-a | Festivalul Ai carte, Ai parte – Brasov Editia a 2-a (aicarteaipartebv.ro)

Pagina de Facebook a  Mișcării culturale

https://finantare.primariabrasovenilor.ro/cultura