Jurnal FM 
„Lume, lume, soro lume”. Între „Matrix” și „Războiul lumilor”… de Nicolae Uszkai, Brașov
#Postat de Carmen Vintu on mai 17, 2023
Motto: „Lumea-i cum este…şi ca dânsa suntem noi.” – Mihai Eminescu, în „Epigonii”
Colored Eurasia Map with Country Names and Capital Cities
Stimați amici, sub denumirea generică „Lume, lume, soro lume...”, ca de obicei, ne întâlnim miercurea, pe acest „bulevard virtual”, cu câteva gânduri referitoare la „trendurile” politicii „din afară” și la influența acestora asupra României. Astăzi, la micul meu caleidoscop săptămânal, am să mă refer, în câteva rânduri, doar la câteva fapte, date și întâmplări redate de agențiile de presă internaționale și care frământă, printre multe altele, creierele celor ce fac parte din specia numită Homo Sapiens…Pentru început, vă invit să poposim pentru câteva rânduri pe meleaguri turcești, că tot vorbeam săptămâna trecută de șansele la alegeri ale lui neica „sultanul” Erdogan. Luni, după numărarea voturilor, lupta nu a fost tranșată din primul tur și va fi nevoie de încă unul, scrutin care va avea loc pe 28 mai. Așa se face că ambii pretendenți care contează la președinția Turcia, președintele în exercițiu, Recep Tayyip Erdogan, și candidatul opoziției laice, Kemal Kiliçdaroglu, susțin fiecare că pot câștiga turul decisiv de scrutin din 28 mai. Fiind pe „tronul prezidențial” vreme de două decenii, Erdogan le-a spus susținătorilor săi că el este gata „să-și servească țara timp de încă cinci ani”. Se sacrifică, adicătelea, pentru binele țărișoarei sale! Bun alșișveriș, effendi, că altfel, justiția turcă, pe care ai pus „cizma otomană”, va avea grijă să-ți plătească derapajele cu iz autocratic! Pe de altă parte, Kemal Kiliçdaroglu s-a declarat sigur că va „învinge în turul doi”, subliniind „nevoia de schimbare în societate”. Practic, duminică, în primul tur, Recep Tayyip Erdogan (în vârstă de 69 de ani) a obținut 49,42% din voturi, iar Kemal Kiliçdaroglu (în vârstă de 74 de ani), susținut de o uniune electorală de șase partide, cu o „paletă” politică pornind de la dreapta naționalistă până la centrul stânga liberal, a obținut 44,95 de procente.
Al treilea s-a clasat, la foarte mare distanță, cu doar 5 procente, candidatul naționalist dizident Sinan Ogan. Agențiile mass media internaționale subliniază că votanții lui Sinan Ogan ar putea înclina balanța în turul al doilea, dar și că Erdogan pare avantajat de victoria partidului său, AKP, la alegerile parlamentare, desfășurate tot duminică. Este important de amintit că 600 de mandate de deputat au fost în joc, iar AKP ar fi câștigat jumătate dintre acestea. Sinan Ogan, al treilea din jocul electoral prezidențial a declarat că îl va susţine în turul al doilea pe principalul candidat al opoziţiei, Kemal Kiliçdaroglu, doar dacă acesta va accepta să nu ofere concesii partidului pro-kurd,după cum transmit cei de la Reuters. Referitor la același subiect, cel al votului turcesc, turcii din România au votat majoritar cu opoziția la alegerile prezidențiale despre care vă aduc aminte azi. Potrivit rezultatelor de la secțiile de votare organozate în România, Kemal Kiliçdaroglu a obținut 57,82% din voturi, iar președintele în funcție, Recep Erdogan, 37,72%. Kemal Kiliçdaroglu a câștigat primul tur atât în secția deschisă la Ambasada Turciei de la București, cu 59,05%, cât și la cea de la Consulatul Turciei din Constanța, cu 50,08% din voturi. Au fost înscriși pe listele din cele două secții un număr de 10.173 de votanți, iar prezența la vot a fost de 44,45%. România este una dintre țările unde diaspora turcă a ales, la alegerile din 2018, candidatul opoziției. Atunci, Muharrem Ince a obținut 41,13% față de 39,83% cât a obținut Recep Erdogan. Cum se va tranșa duelul celor doi, vom vedea pe 28 mai!
Din Turcia, vă invit să revenim mai aproape de casă, în cea de-a doua țară românească, unde Republica Moldova începe procedura de retragere din CSI, „o organizație creată de Rusia pe ruinele URSS”. Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a anunțat alaltăieri, luni, că a luat decizia de a iniția procedura de retragere a Republicii Moldova din Acordul privind Adunarea Interparlamentară a Comunităților Statelor Independente (CSI). Vă reamintesc faptul că această Comunitate a Statelor Independente este o organizație regională formată din nouă din cele cincisprezece foste republici federale ale Uniunii Sovietice, excepțiile fiind cele trei țări baltice: Estonia, Letonia și Lituania, precum și două țări care au părăsit organizația: Georgia în 2009 și Ucraina în 2018. Doar Turkmenistanul are statut de membru asociat începând cu anul 2005.
În acest context, Igor Grosu, președintele Parlamentului moldovenesc a spus, fiind citat de agențiile internaționale de presă, că: „Războiul din Ucraina ne-a arătat cine ne sunt prietenii și cine ne sunt inamicii. Pe de o parte țările europene care au fost alături de noi. Totodată, am văzut și cine ne vrea răul, să stăm pe întuneric și să înghețăm în plină iarnă. Noi asta nu vrem, cetățenii Republicii Moldova au spus că vor să facă parte dintr-o lume a păcii. În calitate de președinte a Parlamentului, după discuții cu cetățenii, după consultări cu președintele și reprezentanții Guvernului, anunț că am luat decizia de a iniția procedura de retragere a Republicii Moldova din Acordul privind Adunarea Interparlamentară a Comunităților Statelor Independente.” Rămânând pe meleaguri moldovenești, au avut loc și pe aici niște alegeri, poate nu chiar așa importante geopolitic precum cele turcești, dar importante pentru stabilitatea republicii. Astfel, candidata Partidului Șor, pro-rus, în opoziție, Evghenia Guțul, a câștigat alegerile pentru funcția de bașcan, adică guvernator, al Găgăuziei, o regiune autonomă aflată în sudul Republicii Moldova.
Potrivit rezultatelor publicate de Comisia Electorală de la Comrat, capitala acestei regiuni, duminică, Evghenia Guțul a obținut un procent de 52,39% din voturi, în timp ce contracandidatul său, Grigori Uzun, susținut de Partidul Socialiștilor, tot pro-rus și tot în opoziție, a acumulat 47,61 procente. La alegeri au participat puțin peste 53 de mii de cetățeni cu drept de vot, ceea ce constituie o rată de prezență la urne de 54,6%, mai mică decât cea din primul tur, de pe 30 aprilie. Nu aveau cum să câștige decât pro-rușii! Apropo de „mișmașuri și alișverișuri”, luna aceasta, procurorii anticorupție din Republica Moldova au făcut percheziții într-un nou dosar, în care reprezentanți ai acestui partid Șor sunt acuzați că au încercat, prin mijloace ilegale, să-i determine pe alegătorii din Găgăuzia să o voteze pe candidata lor la funcția de guvernator. Potrivit procurorilor, activiștii partidului primeau câte cincisprezece mii de lei moldovenești (circa 3700 lei românești) dacă reușeau să convingă treizeci de alegători să o voteze pe Eugenia Guțul. Partidul Șor a respins acuzațiile procurorilor, că doar nu-s proști să recunoască din prima!
Că tot veni vorba despre Găgăuzia, poate n-ar strica o mică reamintire a ce reprezintă această regiune. Denumită oficial Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, regiunea aflată în sudul republicii are o populație de aproximativ 125 de mii de locuitori, peste 80 de procente dintre aceștia fiind găgăuzi. Găgăuzii reprezintă o populație turcică de confesiune creștin-ortodoxă, aceștia fiind colonizați în sudul Basarabiei de regimul țarist, care i-a adus în zona de azi, acum două secole, din estul Bulgariei. Specialiștii spun că, după cel de-al doilea război mondial, găgăuzii au fost supuși de către ocupanții sovietici unui pooces de rusificare forțată, coroborată cu o izolare față de români, astfel încât astăzi nu numai că găgăuzii nu cunosc și nu vor să cunoască limba română, dar nu își mai vorbesc nici propriul lor lor idiom turcic. Numai limba rusă cea „pacificatoare”…Potrivit celor care știu ce spun, autoritățile regionale găgăuze de la Comrat au întreținut mult timp legături subterane cu separatiștii pro-ruși din Transnistria, deși, paradoxal, bașcanul lor e, din oficiu, membru al guvernului Republicii Moldova. Și probabil, aceste legături se mențin, coroborate cu legături cu „tătucul” lor moscovit…Că veni vorba de prieteni ai „tătucului” moscovit, toate agențiile de presă au transmis în ultimele două zile că lidera opoziției belaruse, aflată în exil, Svetlana Tihanovskaia pe numele său, le-a cerut, luni, compatrioţilor săi de acasă „să fie pregătiți pentru orice scenariu”, după ce starea de sănătate a preşedintelui Aleksandr Lukașenko a devenit subiectul unor speculații intense. „Circulă multe zvonuri” – a scris ea pe Twitter, adăugând „puneți Belarus pe calea democrației și împiedicați Rusia să intervină”.
Aleksandr Lukașenko, în vârstă de 68 de ani, aflat la putere din anul 1994 şi catalogat, adesea ca fiind ultimul dictator european, a părut foarte slăbit în timpul ceremoniilor militare de la Moscova de pe 9 mai, care aniversau victoria din 1945 a URSS asupra Germaniei hitleriste. Aleksandr Lukașenko nu a mai fost văzut în public de atunci și chiar a lipsit, duminică, de la unele festivități naționale importante organizate în Belarus. Întrebat, tot luni, despre starea de sănătate a „amicului” Lukaşenko, considerat cel mai docil și fidel aliat al Rusiei, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, le-a cerut jurnaliştilor „să aibă încredere doar în informaţiile oficiale”, dar a recunoscut că astfel de informaţii nu au fost furnizate de la Minsk. Deci nu există, papașa Peskov! Nici informații și nici încredere! Nici în voi și nici în Lukașenko! Totuși, ca să combată zvonurile apărute în media internațională, televiziunea de stat din Belarus l-a prezentat luni într-o vizită de lucru la o bază a comandamentului central al forţelor aeriene. Când o fi fost făcută filmarea, asta-i altă gâscă-n altă traistă! Și pentru că tot suntem, geografic și geopolitic vorbind, în spațiul ex-sovietic, aș dori să vă reamintesc că alaltăieri, adică luni, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut un nou apel către NATO să ia o „decizie politică pozitivă” la summit-ul din iulie privind candidatura Ucrainei pentru aderarea la NATO. Drept răspuns, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că aderarea Ucrainei este condiționată de câștigarea războiului declanșat de Rusia. Este de notorietate faptul că partenerii occidentali ai Ucrainei i-au furnizat acesteia armament, muniţii și tehnică militară pentru a se putea apăra împotriva invaziei ruse.
Dar Ucraina doreşte pe viitor garanţii de securitate sporite şi speră să se alăture NATO, care urmează să se întrunească în iulie, în cadrul unui summit ce se va ține la Vilnius. Zelenski a declarat într-un discurs transmis prin videoconferinţă la summit-ul pentru democraţie de la Copenhaga, potrivit celor menționate de Agerpres că: „este timpul să risipim cea mai mare incertitudine în materie de securitate în Europa, adică să se aprobe o decizie politică pozitivă privind aderarea (Ucrainei) la NATO. Aceasta ar merita să fie făcut deja la summitul din iulie. Va fi un semnal oportun”. Zelenski a întreprins în ultimele zile un turneu inytens susținut mediatic în capitalele europene pentru a obţine sprijin înainte de mult trâmbițata și prea-aşteptata contraofensivă ucraineană în vederea eliberării teritoriului ocupat de Rusia. Cum ziceam anterior, drept răspuns, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a declarat luni, la acel Summit pentru Democrație de la Copenhaga căreia i se adresase Zelenski prin videoconferință, că „nu are rost să discutăm despre aderarea Ucrainei la alianța militară NATO dacă nu câștigă războiul împotriva Rusiei.” Jens Stoltenberg a subliniat și că se așteaptă ca aliații NATO să fie de acord ca Ucraina să devină membră a alianței, însă totul depinde de războiul cu Rusia. Mai precis, acesta a afirmat: „cred cu tărie că toți aliații vor afirma că, desigur, cea mai urgentă sarcină acum este să se asigure că Ucraina va învinge. Că președintele Putin nu va câștiga acest război. Pentru că doar dacă Ucraina prevalează ca națiune suverană și independentă în Europa, există vreun sens în a discuta când și cum poate Ucraina să devină membră a alianței”. Preşedintele ucrainean Zelenski a ajuns luni în Marea Britanie, unde i s-a promis livrarea a „sute” de rachete antiaeriene şi drone de atac, după escale în Italia, Germania şi Franţa în căutarea de ajutor militar suplimentar din partea partenerilor occidentali. Ca urmare a turneului său prin Occident, se pare că Marea Britanie și Franța vor începe să antreneze piloți ucraineni, iar SUA ar analiza același lucru. Preşedintele Zelenski a revenit la Kiev, după „trei zile lungi în Europa”, după cum le-a descris în mesajul înregistrat, cel mai probabil, în avionul care îl ducea acasă. Acesta a declarat căi: „Ne întoarcem acasă cu noi pachete de apărare: mai multe arme noi şi mai puternice pentru linia de front, mai multă protecţie pentru poporul nostru, mai mult sprijin politic”. Conform datelor publice, din partea premierului britanic, președintele ucrainean a primit asigurări că țara sa va avea în următoarea perioadă sute de rachete de apărare antiaeriană și drone de atac cu rază de acțiune de peste 200 de kilometri. Și a mai obținut un lucru deosebit de important, conform spuselor lui Rishi Sunak, premierul britanic, care a afirmat că: „Un lucru pe care îl vom face în curând este instruirea piloților ucraineni, despre care am discutat azi (adică luni) și suntem pregătiți să punem în aplicare aceste planuri într-un timp relativ scurt”. În același timp, s-a afirmat că, totuși, Marea Britanie nu va trimite avioane de luptă în Ucraina. În acest context, vă reamintesc că și alți parteneri ai Ucrainei s-au angajat să-i acorde un nou ajutor militar. Astfel, sâmbătă, guvernul german a promis Ucrainei cel mai mare pachet de sprijin militar de până acum, în sumă de 2,7 miliarde de euro, inclusiv zeci de blindate și tancuri Leopard 1. Adiacent, amintesc că și Franța a promis, de asemenea, zeci de tancuri ușoare și vehicule blindate „în săptămânile următoare” și va antrena, de asemenea, piloți ucraineni, conform declarațiilor președintelui Macron. Și pentru că tot vorbeam de NATO și războiul din „ograda vecină”, Alianţa Nord-Atlantică consideră că forţele ruse în Ucraina se confruntă cu o situaţie din ce în ce mai dificilă, potrivit a declarațiilor făcute miercuri de un amiral important din ierarhia militară a NATO, după cum transmite agenția DPA, citată de a noastră Agerpres. Astfel, amiralul Rob Bauer, preşedintele Comitetului militar al NATO a declarat săptămâna trecută, la Bruxelles, că: „Rusia se află în a cincisprezecea lună a ceea ce credea că va fi un război de trei zile. Goliat se clatină. Şi asta pentru că David a demonstrat o imensă rezilienţă şi iscusinţă tactică susţinute de 50 de naţiuni din întreaga lume”.
Den Haag, 30 Januari 2017 .Portret P-CDS Rob Bauer…
Asemănarea situației cu povestea biblică despre David şi Goliat, în care David îl ucide cu o praştie pe temutul uriaş Goliat a fost făcută în deschiderea unei reuniuni a leadership-ului militar de top al NATO, în cadrul căreia au fost abordate aspecte legate de noile planuri regionale dezvoltate pentru a apăra mai bine teritoriul NATO în cazul unui atac din partea Rusiei sau a unor grupări teroriste, planuri care prevăd o creştere a numărului de structuri de trupe cu grad ridicat de pregătire. Săptămâna trecută, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că se aşteaptă ca şefii de stat şi de guvern din alianță să susţină noile planurile la summit-ul din iulie de la Vilnius şi să se pună de acord asupra extinderii producţiei echipamentelor de apărare. Printre altele, acesta a declarat că: „ne îndreptăm în direcţia bună, dar nu la fel de repede aşa cum o cere lumea periculoasă în care trăim”.
Voi aminti și faptul că reprezentanții Chinei încep să-și facă simțită mai „apăsat” prezența prin spațiul european. Astfel, e de menționat faptul că reprezentantul special al Chinei pentru afaceri eurasiatice din 2019 şi fost ambasador în Rusia, Li Hui,a început luni un turneu în Ucraina, în Rusia şi în mai multe oraşe europene. Conducerea chineză susține că urmăreşte, prin acest turneu, să discute o „reglementare politică” a crizei din Ucraina. Li Hui are în planul „ordonat” să efectueze vizite şi în Polonia, Franţa şi Germania în cadrul acestui turneu de mai multe zile, după cum a anunţat Ministerul de Externe chinez în weekendul trecut, fără a oferi alte detalii.
Li Hui, care vorbeşte fluent limba rusă, este oficialul chinez cu cel mai înalt rang care vizitează Ucraina de când Rusia a lansat invazia din februarie 2022. Vizita acestuia se întâmplă la câteva săptămâni după ce preşedintele chinez Xi Jinping a avut o convorbire telefonică cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski la sfârşitul lunii aprilie, în cadrul primelor discuţii între cei doi lideri de la începutul războiului. Atunci, Zelenski a calificat această convorbire drept „lungă şi semnificativă”, în timp ce Xi Jinping a declarat că țara sa se va concentra pe promovarea păcii, deşi propunerile Chinei pentru a pune capăt conflictului au suscitat un pronunțat grad de scepticism în Occident, având în vedere legăturile Chinei cu Rusia.Trebuie să ne amintim, totuși că mai mulţi lideri europeni, între care preşedintele francez Emmanuel Macron şi şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-au îndemnat pe Xi Jinping să discute cu Zelenski şi să joace un rol mai intens pentru descurajarea acţiunilor Rusiei în cursul unei serii de vizite în capitala chineză începând cu luna martie. Li Hui şi-a petrecut întreaga carieră diplomatică ocupându-se de URSS, apoi de Rusia şi statele care au apărut după destrămarea acesteia, de când s-a alăturat Departamentului pentru afaceri sovietice şi est-europene din cadrul Ministerului de Externe chinez, în 1975, conform vectorilor media rusești.
Ce apare foarte important „pe firmament” săptămâna aceasta? Păi, liderii G7 se întâlnesc zilele acestea la Hiroshima, în încercarea de a pune mai multă prresiune asupra Rusiei în legătură cu războiul din Ucraina. De asemenea, conform agendei publice anunțate, liderii G7 vor încerca să ajungă la un acord asupra unei linii unitare referitoare la puterea militară şi economică în creştere a Chinei.
Între „Matrix” și „Războiul lumilor”…
Această reuniune G7 de trei zile a celor mai importante democraţii dezvoltate va aborda toate subiectele, de la energie la inteligenţa artificială, dar un obiectiv cheie va fi acela de a-i viza pe cei care au ajutat Rusia să atenueze impactul sancţiunilor impuse de țările occidentale. De asemenea,este de așteptat ca liderii G7U să traseze un parcurs prudent dar coerent în ceea ce priveşte China, tatonând abordări comune în ceea ce priveşte Taiwanul şi subliniind necesitatea de a „de-risca” lanţurile de aprovizionare „cruciale” prin diversificarea acestora în afara Chinei, încercând totodată să evite escaladarea suplimentară a tensiunilor. Este de reamintit, în acest context că reuniunea miniştrilor de externe din cadrul G7 de luna trecută 9 cea care a pregătit actualul summit) a avertizat China, printre altele, cu privire „la orice”, de la arsenalul său nuclear la practicile sale comerciale, iar summitul din această săptămână este de aşteptat să aprobe „extragerea lanţurilor de aprovizionare cruciale de sub influenţa chineză”.Ce va mai fi pe unica planetă albastră „din zonă” în viitorul apropiat? Repet ce mai ziceam și cu alte ocazii: om trăi și om vedea! Pentru azi am terminat de povestit și vă mulțumesc pentru răbdarea de a fi rămas cu aceste rânduri până la finalul lor! Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!
Al dumneavoastră,
Nicolae Uszkai
Surse și surse foto:
https://www.veridica.ro/stiri/in-turcia-va-avea-loc-un-al-doilea-tur-de-scrutin-la-prezidentiale
https://www.moldova.org/iesirea-din-csi-o-decizie-politica-ce-efecte-economice-ar-putea-avea/
https://realitatea.md/este-victoria-intregii-gagauzie-evgenia-hutsul-despre-rezultatele-alegerilor/
https://www.veridica.ro/stiri/republica-moldova-pro-rusii-de-la-partidul-sor-au-castigat-in-gagauzia
https://www.g7hiroshima.go.jp/en/summit/about/
https://www.consilium.europa.eu/en/meetings/international-summit/2023/05/19-21/
https://time.com/6279372/g7-hiroshima-japan-summit-2023/
