1925 – Elena Văcărescu, prima femeie aleasă în Academia Română

În anul 1925, scriitoarea și diplomata Elena Văcărescu a devenit prima femeie membră a Academiei Române, primind titlul de membru de onoare pentru remarcabila sa activitate literară și politică. Evenimentul a marcat un moment istoric în recunoașterea contribuției feminine în cultura română.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/

Discursul său de recepție a fost o autentică profesiune de credință națională:

„Născută din cel mai curat pământ românesc, crescută generații după generații în volbura veacurilor românești, eu am respirat adierea parfumată a primăverilor noastre […] Îmi iubesc țara pentru toată originalitatea ei autentică, din care s-a plămădit propria-mi originalitate […] Am servit ideea românească, am încercat să răspândesc peste hotare faima neamului românesc și am servit în lume expansiunea sufletului românesc […] Am învățat mai întâi că ideea românească nu se poate disocia de cultul trecutului românesc.”

Laureată de două ori a Academiei Franceze, Elena Văcărescu a fost decorată în 1927 cu Legiunea de Onoare (grad de Cavaler), iar în 1933 cu Ordinul Coroana României (grad de Mare Ofițer). La doar două săptămâni după acest moment, și scriitoarea Ana de Noailles a fost aleasă membră de onoare a Academiei Române, consolidând astfel recunoașterea femeilor în elita intelectuală a țării.

Elena Văcărescu (n. 21 septembrie 1864, București – d. 17 februarie 1947, Paris) a fost o scriitoare de limbă franceză, diplomat, traducătoare și una dintre cele mai importante figuri culturale românești din diaspora. Provenea dintr-o veche familie boierească, fiind fiica diplomatului Ioan Văcărescu și a Eufrosinei Fălcoianu. Era nepoată a poetului Iancu Văcărescu, păstrând astfel vie o tradiție literară de prestigiu.

A copilărit la moșia familiei din Văcăreștii Dâmboviței și a primit o educație aleasă, urmând cursuri de literatură, filosofie, estetică, istorie și mitologie la Universitatea Sorbona din Paris. A debutat editorial în 1886 cu volumul Chants d’Aurore, premiat de Academia Franceză.

A avut o scurtă și controversată idilă cu prințul Ferdinand, viitorul rege al României, relație dezaprobată de Regele Carol I, ceea ce a dus la exilul ei temporar în Italia.

În 1919, a fost numită secretar general al Asociației Române pe lângă Societatea Națiunilor, funcție pe care a ocupat-o timp de două decenii. A militat activ pentru realizarea Marii Uniri și a promovat constant imaginea României în străinătate prin conferințe și activități diplomatice. În 1945, a devenit consilier cultural al Legației Române de la Paris.

A încetat din viață la Paris în 1947 și a fost înmormântată în cripta familiei din Cimitirul Bellu din București. Prin testament, a lăsat Academiei Române mare parte din averea familiei.

Elena Văcărescu a scris poezie, proză, teatru și memorialistică, majoritatea lucrărilor fiind publicate în limba franceză. Opera sa a fost tradusă în italiană, engleză, chineză, olandeză, daneză și alte limbi.

Volume de poezie:

• Chants d’aurore (1886)
• L’âme sereine (1896)
• Lueurs et flammes (1903)
• Le Jardin passionné (1908)
• La Dormeuse éveillée (1914)

Prelucrări folclorice:

• Le Rhapsode de la Dâmbovița (1889)
• Nuits d’Orient (1907)
• Dans l’or du soir (1927)

Romane și piese de teatru:

• Amor vincit (1908)
• Le Sortilège (1911)
• Cobzarul (1911)
• Stana (1904)
• Pe urma dragostei (1985)

Memorialistică:

• Memorial sur le mode mineur (1946)
• Le Roman de ma vie

Ediții românești:

• Scrieri alese; Țara mea (1977)
• Memorii (1989)
• Hoinari în țara zânelor (1991).

Aprecieri critice

Nicolae Iorga:
„Toate popoarele cuprind în cadrul vieții lor sufletești ceea ce s-a scris de persoane aparținându-le în alte limbi.”

Camil Petrescu:
„O româncă din cel mai adevărat sânge românesc, care își afirmă cu orgoliu și originea și sufletul românesc.”

Șerban Cioculescu:
„A stat necontenit în serviciul îndepărtatei patrii, pentru ea omniprezentă.”

Ion Stăvăruș:
„Elena Văcărescu a încheiat șirul strămoșilor care au răspuns, cu pana și inima, celebrului Testament al lui Ienăchiță.”

Omagii

Un crater de pe planeta Venus poartă numele Văcărescu, ca omagiu adus personalității sale remarcabile.