Augustin Bena, compozitor, profesor, dirijor și preot român

Augustin Bena s-a născut la 29 octombrie 1880, în Pianu de Jos, județul Alba, într-o familie care avea să devină un nume important al culturii ardelene. A fost compozitor, profesor, dirijor, preot și un neobosit promotor al vieții culturale, teatrale și muzicale din Transilvania.

A urmat primele clase la Gimnaziul Evanghelic din Sebeș, continuându-și studiile la Blaj, Brașov și Năsăud, unde și-a luat bacalaureatul în 1900. Aici s-a remarcat ca dirijor al corului elevilor, interpretând prima sa lucrare publică – Canțoneta italiană pentru cor bărbătesc, pe versuri de Vasile Alecsandri.

Mai multe detalii

Augustin Bena – 1911 (Detaliu poza familia Bena)

RomiBena – Operă proprie

Augustin BENA – 1911

• CC BY 4.0
• Fișier:AugustinBena02.jpg
• Creată: 15 decembrie 2019
• Încărcată: 29 august 2025

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Augustin_Bena#/media/Fișier:AugustinBena02.jpg

Între 1900 și 1903 a studiat teologia la Sibiu, obținând licența pentru hirotonire. Cu o bursă oferită de Mitropolia din Sibiu, s-a înscris la Academia Regală de Muzică din Berlin – Charlottenburg, unde a studiat compoziția cu Max Bruch, devenind unul dintre elevii favoriți ai acestuia.

După absolvirea din 1905, a urmat Conservatorul din București, studiind cu Dumitru Kiriac și Alfonso Castaldi.

Revenit la Sibiu, a fost profesor de muzică la Teologie, la Școala de Fete a Astrei și la Școala de Gospodărie, conducând totodată Uniunea de Cântări din Sibiu.

Din 1909, a fost profesor la Liceul Grăniceresc din Năsăud (actualul Colegiu Național „George Coșbuc”), iar în 1910 și-a obținut definitivatul în muzică la Conservatorul din Budapesta.
A avut o bogată activitate didactică, componistică și dirijorală și a fondat la Năsăud primul teatru stabil din Transilvania.

După căsătorie, în 1911, a fost hirotonit preot la Mitropolia din Sibiu și numit paroh la Năsăud.

În timpul Primului Război Mondial, a fost preot militar în armata austro-ungară, cu gradul de căpitan, și a fost luat prizonier pe frontul rusesc, în Polonia.

După Marea Unire din 1918, a fost numit profesor la Conservatorul din Cluj, unde a predat teorie, solfegiu, armonie și dirijat.

În 1924, și-a obținut doctoratul în Filosofie și Litere la Universitatea din Cluj, cu teza Limba română la sașii din Ardeal (publicată ulterior și în limba germană).
A fost director și rector al Academiei de Muzică și Artă Dramatică din Cluj (1925–1941), iar în timpul refugiului, a condus instituția și la Timișoara.

Din 1929, a fost inspector al învățământului muzical secundar din Transilvania, apoi din întreg Regatul României.

A murit în 1962, la Cluj, în casa sa de pe strada Barbu Ștefănescu Delavrancea nr. 2.

Opera sa cuprinde peste 200 de lucrări – corale, religioase, vocale, simfonice, de cameră și didactice. A tradus și prelucrat partituri de Palestrina, Bach, Gluck, Smetana și Ceaikovski.
A continuat tradiția estetică a lui Iacob Mureșianu, consolidând un clasicism specific muzicii ardelene.

Primele sale creații remarcabile au fost Romanța pentru vioară și pian (1899) și Serenada pentru cor bărbătesc. Au urmat numeroase lucrări, între care:

• Ciobanul – cor mixt
• Mândruța – orchestră și cor mixt
• Flori de nufăr – cor mixt pe versuri de Alecsandri
• Imn religios – cor bărbătesc
• La fântână, Mori mândro, Zboară-al nopții negru flutur (Berlin, 1905).
• Furtună pe mare – cor și orchestră

Lucrări religioase importante:

• Liturghia I în Fa major pentru cor mixt (1912)
• Liturghia a II-a pentru voci egale (1914)
• Liturghia a III-a pentru voci egale (1938, în Repertoriu coral, Timișoara).

Scrieri

• Tratat de teoria muzicii (1921; ediții 1923 și 1925) – prima lucrare didactică de muzicologie românească
• Curs practic de dirijat coral (Editura Muzicală, 1958).

Pentru meritele sale pedagogice și componistice, Augustin Bena a primit:

• Ordinul „Coroana României”, în grad de cavaler
• Medalia „Răsplata muncii pentru școală și cultură”.