Iordan Chimet, eseist, prozator, poet, scenarist și traducător român

Iordan Chimet (n. 18 noiembrie 1924, Galați – d. 23 mai 2006, București) a fost un eseist, prozator, poet, scenarist și traducător român, afiliat curentului artistic al suprarealismului românesc.

Fiul lui Aurel Chimet, grefier de profesie, și al Paraschivei (născută Țăranu). A urmat cursurile școlii primare (1932–1935) și pe cele ale Liceului „Vasile Alecsandri” (1936–1944) în orașul natal, Galați. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie (1944–1949), precum și Facultatea de Științe Juridice (1950–1954) din București. Debutul său literar a avut loc în publicația Vremea (1943). A mai colaborat cu revistele Veselia, Gluma, Epigrama (semnând sub pseudonimele Iordan C. Galați și Giordano Rossi), Revista Fundațiilor Regale, Revista româno-americană, Caietele de poezie ale Revistei Fundațiilor Regale, Gazeta literară, Secolul 20, și altele.

Sursa foto: https://en.wikipedia.org/wiki/Iordan_Chimet#/media/File:Iordan_Chimet_in_July_1970.png

Colaborarea sa cu Dreptatea (1947) i-a adus ulterior interdicția de a semna materiale publicate, restricție care a durat până în 1964. În Revista româno-americană a publicat un ciclu de poeme dedicate exilului, integrat într-un volum abia în 1968, considerat de regim drept motiv de cenzurare. Între 1964 și 1968 a activat ca redactor la Gazeta literară, iar pentru o scurtă perioadă, la televiziune. După 1970, nu a mai fost angajat în nicio instituție. A debutat editorial cu volumul Western. Filmele Vestului îndepărtat (1966).

A fost un cunoscător și interpret pasionat al artei cinematografice, continuând cu lucrările Comedia burlescă (1967) și Eroi, fantome, șoricei (1970). Pasiunea sa pentru film s-a reflectat și în eseurile realizate pentru televiziune: Baladă în piatră (1966) și Baladă pentru vechiul drum (1968), difuzate prin rețeaua Interviziune și achiziționate în țări precum Marea Britanie, Japonia, Polonia și Noua Zeelandă. A scris scenarii pentru filme de animație, dintre care se remarcă Carnavalul, inspirat de povestea Fetița cu chibrituri de Hans Christian Andersen (1972), recompensat cu distincții la festivalurile din Teheran, Barcelona și Veneția.

Este autorul volumului pentru copii Câte-o gâză, câte-o floare, câte-un fluture mai mare (1970) și al romanului-fabulă Închide ochii și vei vedea Orașul (1970; distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor), tradus în limba germană, influențând piesa în versuri a lui Michael Ende, având ca protagonistă aceeași eroină – Elli –, ulterior adaptată în celebrul film Poveste fără sfârșit.

Printre eseurile sale se numără Un portret al Americii (1976) și America Latină, sugestii pentru o galerie sentimentală (1984), din care fragmente au fost traduse și publicate în Argentina, Mexic și Venezuela. În același an, la Praga, Eroi, fantome, șoricei a primit premiul pentru cea mai valoroasă lucrare străină tradusă. A colaborat (alături de T. Ziguras) la traducerea volumului Poeme de Odysseas Elitis (1980).

Premii

• Premiul Uniunii Scriitorilor din Cehoslovacia (1984)

Lucrări

• Western. Filmele Vestului îndepărtat, București, 1966
• Comedia burlescă, București, 1967
• Lamento pentru peștișorul Baltazar, București, 1968
• Câte-o gâză, câte-o floare, câte-un fluture mai mare, București, 1970 (ediția a II-a – 1974)
• Eroi, fantome, șoricei, București, 1970
• Închide ochii și vei vedea Orașul, București, 1970 (ediție definitivă – 1979)
• Cele 12 luni ale visului. O antologie a inocenței, București, 1972
• Baladă pentru vechiul drum, București, 1976
• Grafica americană. Un portret al Americii, București, 1976
• America Latină, sugestii pentru o galerie sentimentală, București, 1984
• Dreptul la memorie, vol. I–IV, Cluj-Napoca, 1992–1993
• Exil, București, 1994
• Momentul adevărului, Cluj-Napoca, 1996
• Împreună cu Elli în Imaginaria (cuprinde Închide ochii și vei vedea Orașul și piesa Povestea saltimbacilor de M. Ende), București, 1999
• Dosar Mihail Sebastian, antologie, București, 2001
• Ieșirea din Labirint, București, 2002
• Cică niște cronicari duceau lipsă de șalvari, București, 2002

Traduceri

• Odysseas Elitis, Poeme, în colaborare cu T. Ziguras, Cluj-Napoca, 1980
• Michael Ende, Poveste fără sfârșit, București, 1987

Referințe critice

• D. Micu – Gazeta literară, nr. 39, 1968
• V. Cristea – România literară, nr. 2, 1969
• M. Ungheanu – România literară, nr. 3, 1971
• E. Papu – România literară, nr. 28, 1971
• Ov. S. Crohmălniceanu – România literară, nr. 32, 1972
• Veronica Porumbacu – Contemporanul, nr. 33, 1972
• L. Raicu – Critica, formă de viață, 1976
• N. Steinhardt – Viața Românească, nr. 2, 1977; Incertitudini literare, 1980
• S. Titel – România literară, nr. 11, 1980
• H. Cândroveanu – Literatura…
• Fl. Manolescu – Steaua, nr. 2; 3; 4, 1993
• S. Vieru – Arc, nr. 3–4, 1994
• M. H. Simionescu – Jurnalul literar, nr. 13–16, 1994
• Z. Ornea – România literară, nr. 22, 1997
• I. Stanomir – Luceafărul, nr. 29, 1999
• P. Cernat – Observator cultural, nr. 59, 2001
• H. Zalis – Contemporanul, nr. 7; 8, 2002.