Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA)

Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA) a fost înființată la Sibiu între 23-25 octombrie (4-6 noiembrie stil nou) 1861, având un rol însemnat în emanciparea culturală și politică a românilor din Transilvania.

Prima conducere a organizației a fost girată de președintele Andrei Șaguna, vicepreședintele Timotei Cipariu și secretarul George Barițiu.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Asocia%C8%9Bia_Transilvan%C4%83_pentru_Literatura_Rom%C3%A2n%C4%83_%C8%99i_Cultura_Poporului_Rom%C3%A2n#/media/Fi%C8%99ier:ASTRA_Sibiu_Palace.jpg

Palatul ASTRA din Sibiu

Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, cunoscută sub numele de ASTRA, a fost prima instituție culturală centrală a românilor din Transilvania, jucând un rol esențial în emanciparea culturală și politică a românilor din această regiune. Fondată la 4 noiembrie 1861, ASTRA a fost modelată după societățile academice ale vremii și avea sediul la Sibiu.

Scopul asociației era promovarea culturii în rândul poporului român, sprijinirea elevilor și meșteșugarilor săraci prin burse, publicarea și premierea lucrărilor valoroase și mobilizarea resurselor intelectuale ale elitei, pentru a răspândi cultura ca un bun comun pentru toți românii.

Înființarea

ASTRA a fost de la început o organizație interconfesională, unindu-i pe ortodocși și greco-catolici, ceea ce a contribuit la succesul său. Prima conducere a fost asigurată de episcopul ortodox Andrei Șaguna, alături de Timotei Cipariu și George Barițiu, care erau greco-catolici, și de un comitet central mixt.

La înființare, ASTRA număra 212 membri și dispunea de un capital modest de 5.600 florini, comparativ cu sumele de care beneficiau organizațiile culturale ale altor națiuni. În 1862, ASTRA a organizat la Brașov o mare expoziție, în cadrul căreia s-a ținut o adunare generală la care au participat aproape 800 de intelectuali din toate colțurile Transilvaniei și din România. După acest eveniment, numărul de membri a crescut la 745, iar fondurile la 20.000 de florini. Banii au fost folosiți în principal pentru burse de studiu, dar și pentru sprijinirea școlilor românești și pentru premii literare. În primii ani, ASTRA a înființat primele sale trei secții: filologică, istorică și de științe naturale și a pregătit lansarea revistei proprii, „Transilvania”.

Activitatea

În anul 1900, ASTRA a stabilit cinci secții: literară, istorică, școlară, științifică și economică. Până în 1912, numărul acestora a crescut la opt, prin adăugarea secțiilor medicală, de științe sociale și tehnică-industrială.

Proiectele editoriale majore ale ASTREI includ:

• Enciclopedia Română, coordonată de Cornel Diaconovici și publicată între 1898-1904 în trei volume.
• Cartea de Aur sau luptele politice naționale ale românilor de sub coroana ungară, scrisă de Teodor V. Păcățian și publicată la Sibiu între 1902 și 1925, în opt volume.
• Dicționarul numirilor de localități cu populație românească din Transilvania, de Silvestru Moldovan și Nicolae Togan, apărut în 1909.

Mecena basarabean Vasile Stroescu a donat în 1912 suma de 25.000 coroane pentru crearea a 3.000 de colecții de cărți destinate comunelor românești.

Muzeul ASTRA (Casa Națională din Sibiu)

Încă de la înființare, sediul ASTREI a devenit un simbol al instituției. Ideea înființării unui muzeu a prins contur la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar decizia de construire a fost luată la adunarea generală de la Mediaș din 1897. Rezoluția specifica că muzeul va include:

• Un muzeu istoric al românilor, cu colecții arheologice și numismatice.
• Un muzeu etnografic, dedicat păstrării motivelor naționale.
• O bibliotecă națională.
• Birourile Asociațiunii.
• O sală pentru prelegeri publice, conferințe și reprezentații dramatice.

Lucrările de construcție au început în 1903 și s-au finalizat în 1905, costând 158.426 coroane, sumă colectată din contribuțiile membrilor, donații și o loterie specială. Familia Mocioni a donat 24.000 coroane. Inaugurarea Muzeului ASTRA a avut loc pe 6 august 1905.

Președinții ASTREI

• Andrei Șaguna (1861 – 1867)
• Vasile Ladislau Pop (1867 – 1875)
• Iacob Bologa (1875 – 1877)
• Timotei Cipariu (1877 – 1887)
• George Barițiu (1888 – 1893)
• Ion Micu Moldovan (1895 – 1901)
• Alexandru Mocioni (1901 – 1904)
• Iosif Sterca Șuluțiu (1904 – 1911)
• Andrei Bârseanu (1911 – 1927)
• Vasile Goldiș (1927 – 1932)
• Iuliu Moldovan (1932 – 1947)

Bibliografie:

• Moga Valer, Astra şi societatea: 1918-1930, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003.
• Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, Editura Saeculum, București, 1999.
• *** Istoria României. Transilvania, vol I-II, Editura George Barițiu, Cluj-Napoca, 1997.