Ana Isabela Trifescu, fost jurist la CEDO, prezintă modalitatea în care ne putem adresa instanței de la Strasbourg

Învitatul din această dimineață, de la Jurnal FM a fost Ana Isabela Trifescu, fost jurist CEDO, în acest moment avocat în cadrul Baroul Neamț.

Prezentă în cadrul matinalului „Dimineața între prieteni”, doamna avocat Trifescu a dorit să explice pe înțelesul tuturor modalitatea prin care orice cetățean se poate adresa la
Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Oamenii care apelează la CEDO aleg această instituție ca urmare a faptului că instanța înternă nu le-a rezolvat problema.

„Curtea Europeană a Drepturilor Omului are în vedere protejarea drepturilor omului, așa cum au fost ele incluse în Convenția Europeană a drepturilor Omului, convenție semnată și ratificată de 47 state membre ale Consiliului Europei, mai concret, atunci când un om are un litigiu, o problemă juridică care nu și-a găsit suficient soluționarea în Drept intern, să presupunem, se poate adresa la CEDO, urmând niște pași  foarte concreți. CEDO nu este o a patra instanță, nu va analiza și nu va rezolva ceea ce ar fi trebuit să facă instanțele interne, ci doar analizează modalitatea în care s-a desfășurat procesul în intern, de exemplu dacă ar fi vorba de o procedură inechitabilă, analizează prin prisma a ceea ce se numește dreptul la un proces echitabil așa cum a fost el prevăzut de către articolul 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. Pentru a ajunge acolo este nevoie de un formular, de un formular de cerere care se găsește pe adresa de internet a curții echr.coe.int , există formular și indicații și video pentru modalitatea în care ne putem adresa și modalitatea în care se completează acest formular de cerere. Acest jurnal de cerere este destul de simplu, este important de știut că atunci când nu completăm suficient de bine acest formular, se aplică regula 47 din regulamentul curții și atunci, pentru chestiuni de formă cererea poate fi respinsă, foarte multe cereri au fost respinse pentru că nu s-au completat suficient de bine faptele, nu s-au completat articole din convenție invocate de către reclamant sau nu s-a semnat de către reclamant sau de către reprezentant”, a explicat doamna avocet.

Extrem de important este să respectaţi toate cerinţele CEDO de redactare şi concepere a unei cereri, în caz contrar, Curtea putând să refuze judecarea acesteia. În principal, cerinţele sunt arătate de Articlolul 47 al Regulamentului Curţii.

„Mai punctual, acest formular este structurat în felul următor: primele pagini țin de datele personale ale reclamantului la CEDO nume, prenume, tot ce înseamnă datele de identificare ale persoanei, după care avem pagini specifice pentru ceea ce înseamnă reprezentant, poate fi o persoană apropiată, mamă, tată, rudă sau un avocat, de preferat cineva specializat sau care are minime cunoștințe în dreptul european al drepturilor omului sau a mai avut cereri la CEDO, indiferent că ele  au fost respinse sau nu. După această parte este important de semnat acolo unde este acolo unde se precizează semnătura reclamantului, semnătura reprezentantului, fie că este avocat, fie că este persoana aleasă de către reclamant. Următoarea parte se referă la expunerea faptelor, asta înseamnă că reclamantul trebuie să descrie situația, ce s-a întâmplat în Drept intern, fie că este vorba de un litigiu penal în care inculpatul a fost condamnat pentru știu eu fapte de corupție și se plânge de inechitatea procedurii sau de faptul că procedura durat mult prea mult, să spunem, 10 ani pentru un proces simplu de furt, dau exemplu. Statistic vorbind, România are foarte multe condamnări pentru ceea ce înseamnă durata procedurilor în intern, fie că este în drept civil, fie că este  vorba de proceduri civile sau de proceduri penale. Da, am avut foarte multă condamnări și hotărâri pilot pentru ceea ce înseamnă durata procedurilor. După această expunere a faptelor, urmează partea de expunere a pretinselor violări. Aici este vorba strict de raportarea la drepturile incluse în Convenția Europeană a drepturilor omului.”

Pentru a încheia intervenția într-o notă veselă, doamna avocat Ana Isabela Trifescu a povestit un caz mai aparte:  „Lumea se plânge de foarte multe lucruri, atât în fața instanțelor interne cât și în fața instanțelor europene și la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, dar la CEDO  cel mai, e cel mai amuzant lucru pe care îl am întâlnit a fost un reclamant care se plângea de încălcarea dreptului la fericire. Nu a fost acceptată cererea, dar lumea… ori că are o imaginație bogată, ori pur și simplu, lumea se plânge de tot felul de  lucruri la diverse instituții, acest drept la fericire fiind foarte subiectiv și complex, în același timp, nu și-a găsit rezolvarea  acolo, sperăm că și-a găsit rezolvarea în altă parte.”

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), adesea numită informal „Curtea de la Strasbourg”, a fost creată pentru sistematizarea procedurii plângerilor în materia drepturilor omului provenite din statele membre ale Consiliului Europei. Misiunea Curții este să vegheze la respectarea prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului și a Protocoalelor suplimentare de către statele semnatare.

Jurnal de Neamț