Liviu Călin, poet, critic și istoric literar român

Liviu Călin (n. 10 septembrie 1930, în Craiova – d. 17 martie 1994, în București) a fost un poet, critic și istoric literar român. A urmat școala primară la București (1937-1938; 1940-1941) și Craiova (1938-1940), Liceul „Gh. Șincai” din București (1941-1949) și Facultatea de Filologie a Universității din București, secția limba și literatura română, obținând licența în 1953.

După absolvirea facultății, a lucrat în domeniul editorial, având diverse funcții la Editura pentru Literatură, apoi ca redactor-șef la Editura Eminescu (1970-1974), lector la Centrala Editurilor și, în ultimii ani, redactor-șef al Editurii Cartea Românească.

Sursa foto: AI

A fost remarcat în tinerețe de Alexandru Rosetti și Tudor Vianu. Sub îndrumarea lui Rosetti, a contribuit la redactarea fișelor Dicționarului Limbii Române și a colaborat la edițiile critice ale unor autori precum Caragiale, Camil Petrescu și Ion Barbu.
Legătura cu poezia i-a început în perioada liceului, când a fost membru al cenaclului literar din Craiova, condus de Elena Farago (1945-1947). Debutul său editorial a avut loc în 1947, cu versuri publicate în Revista elevilor din Craiova, iar în 1965 a publicat primul volum de poeme, Spirale. A continuat să publice volume de poezie, printre care: Ochiul adâncului (1968), Identitate (1970), Suflet în spațiu (1973), Ferigă sub stâncă (1975), Uimitorul răstimp (1977), Rug de septembrie (1979), Sărbătoarea nimănui (1980), Flacăra zăpezii (1981), Noaptea cailor (1984) și Umbra focului (1986).

Volumul Sărbătoarea nimănui (1980) i-a adus Premiul pentru poezie „Mihai Eminescu” al Academiei Române. Poezia sa este adesea caracterizată printr-o structură cerebrală și livrescă, demonstrând o cultură vastă, dar uneori lipsită de originalitate, fiind influențată de modele literare studiate în tinerețe. Criticii au observat un anumit ermetism tipic barbian și, în unele cazuri, o „nostalgie epigonică” a suprarealismului pierdut.

Pe lângă poezie, Liviu Călin a publicat și un roman, Frica de duminică (1982), în care prezintă introspecțiile unor intelectuali din perioada „obsedantului deceniu”, care, frustrați de viața lor anodină, își stabilesc scopuri meschine pentru a trăi satisfacția unor realizări.
A debutat ca critic literar cu cronici publicate în România liberă în 1951 și a continuat să publice volume de studii și articole, cum ar fi Portrete și opinii literare (1972), Recitind clasicii (1975), în care comentează literaturile clasică și contemporană cu un stil sobru și precis. În 1976, a publicat Camil Petrescu în oglinzi paralele. Liviu Călin a fost un colaborator apropiat al academicianului Alexandru Rosetti, care i-a ghidat activitatea științifică.

Ca editor, a îngrijit sau a prefațat lucrări ale unor autori importanți, cum ar fi Ion Barbu, Al. Macedonski, Elena Farago, George Călinescu și Eugen Barbu, și a contribuit la edițiile critice ale operelor lui I.L. Caragiale și Camil Petrescu. De asemenea, a redactat fișele pentru Dicționarul limbii române elaborat de Institutul de Lingvistică sub coordonarea lui Alexandru Rosetti.
A fost decorat cu Ordinul Muncii clasa a III-a pe 10 iulie 1965 „pentru merite deosebite în realizarea sarcinilor prevăzute în Directivele celui de-al III-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român” și a fost distins cu Premiul Herder în 1990.

Opera

• Spirale (1965)
• Ochiul adâncului (1968)
• Identitate (1970)
• Portrete și opinii literare (1972)
• Suflet în spațiu (1973)
• Ferigă sub stâncă (1975)
• Recitind clasicii (1975)
• Camil Petrescu în oglinzi paralele (1976)
• Uimitorul răstimp (1977)
• Rug de septembrie (1979)
• Sărbătoarea nimănui (1980)
• Flacăra zăpezii (1981)
• Frica de duminică (1982)
• Noaptea cailor (1984)
• Umbra focului (1986)
• Umbra focului (versuri, selecție și îngrijire de Elena Ghirvu, 2001)

Ediții îngrijite

• I.L. Caragiale, Opere vol. I-IV (1959-1964), în colaborare cu Al. Rosetti și Șerban Cioculescu
• Ion Barbu, Ochean (1964), în colaborare cu Al. Rosetti
• Camil Petrescu, Opere vol. I-VI (1973-1983), în colaborare cu Al. Rosetti.