János Mattis-Teutsch, pictor expresionist, sculptor și grafician transilvănean

János Mattis-Teutsch, cunoscut și sub numele de Hans Mattis-Teutsch, (născut pe 13 august 1884 la Brașov – decedat pe 17 martie 1960, tot în Brașov) a fost un pictor expresionist, sculptor și grafician transilvănean de origine mixtă, maghiară și săsească.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Hans_Mattis-Teutsch#/media/Fișier:Stamps_of_Romania,_2004-113.jpg
Mattis-Teutsch s-a născut într-o familie cu rădăcini maghiaro-germane. A studiat timp de un an la Academia de Arte Decorative din Budapesta, sub îndrumarea pictorului József Rippl-Rónai, apoi a continuat studiile la Academia Regală din München, între 1903 și 1906, lucrând cu Wilhelm von Rümann și Baltasar Schmitt. În această perioadă, stilul său artistic s-a definit prin influențele art nouveau, post-impresionism, fauvism, expresionism abstract, figurativ stilizat și constructivism. În 1904, din respect pentru tatăl său vitreg, a adăugat numele „Teutsch” la numele său de naștere, Mattis.
În 1908, Mattis-Teutsch a început să predea la Liceul Industrial din Brașov, unde a activat aproape întreaga sa viață. Prima sa mențiune în presă a apărut în 1911, când revista „Die Karpathen” din Brașov, sub conducerea scriitorului și poetului Adolf Meschendörfer, l-a prezentat ca pe un tânăr artist promițător. Între 1910 și 1925, a fost influențat de lucrările lui František Kupka și de tendințele grupului „Der Blaue Reiter”. În 1918, s-a alăturat grupului „Abstrakte Gruppe der Sturm” și a avut o expoziție personală la Berlin.

Prima expoziție personală semnată Mattis-Teutsch a avut loc în 1920 la București, unde a expus lucrări de pictură, sculptură și linogravură. Expoziția a fost bine primită de critica de artă, iar el a fost apreciat pentru curajul de a prezenta lucrări în stil expresionist. A fost un reprezentant important al avangardei în România, fiind activ în grupul în jurul revistei „Contimporanul” (1922), alături de Victor Brauner, M.H. Maxy și Marcel Iancu. De asemenea, a activat în grupul „Das Ziel” din Brașov și a contribuit la revistele „Integral” și „MA”. După perioada avangardistă, a evoluat spre un stil mai figurativ, apropiat de suprarealism, pe care l-a numit „realism constructivist”.
Mattis-Teutsch a creat două serii de picturi expresionist abstracte, „Empfindungen” (Senzații) și „Seelenblumen” (Flori sufletești), începând din 1918 și finalizate în 1924. În 1931, a publicat la Potsdam lucrarea „Kunstideologie – Stabilität und Aktivität im Kunstwerk” (Ideologia artei – stabilitate și acțiune în creația artistică), un volum tradus și în limba română în 1974. În urma ideilor din această lucrare, Mattis-Teutsch a adoptat o viziune radicală asupra socialismului, iar lucrările sale din acea perioadă reflectă teme socialiste, precum „Gesturile muncii”, „Muncitori fizici și intelectuali” și „Compoziție-Atitudini”. A fost un susținător al socialismului, dar nu și-a asumat o naționalitate, considerându-se un cetățean european.
Între 1944 și 1945, Mattis-Teutsch a fondat Gruparea Artiștilor Plastici din Brașov, care a devenit ulterior filială a Uniunii Artiștilor Plastici. A fost ales președinte al acestei organizații de mai multe ori. A fost interzis pentru o perioadă, dar a fost reintegrat în viața artistică din Brașov. În 1959, a finalizat manuscrisul lucrării „Reflecțiuni asupra creației artiștilor plastici în epoca socialistă” (Realismul constructiv), însă aceasta nu a fost publicată.
Liceul de Arte Plastice din Brașov a primit numele său în memoria sa.
În 1970, a avut loc o mare retrospectivă la Sala Dalles din București, însă expoziția a fost deschisă și închisă prematur din motive ideologice. Începând cu începutul mileniului III, a avut loc o mare retrospectivă la Budapesta, iar Mattis-Teutsch a fost integrat în avangarda maghiară, participând la expoziții din această țară, dar și la München, la „Haus der Art”.

Scrieri proprii

• Gedichte / Schnitte. Verlag der MA-Gruppe: Budapesta, 1917
• „Was ist unsere Kunst in dieser modernen Zivilisation?” În: Adolf Meschendörfer (ed.): Aus Kronstädter Gärten. Kunstleben einer sächsischen Stadt im Jahre 1930. Verlag Johann Götts Sohn: Kronstadt, 1930, pp. 201 ff.
• Kunstideologie. Stabilität und Aktivität im Kunstwerk. Müller & J. Kiepenheuer: Potsdam, 1931
• Ideologia artei. Stabilitatea și activitatea în opera de artă (fragmente). În: Arta (București), 17/7, 1970, pp. 30-31
• Ideologia artei. Traducere de Melania Ioanițescu. Cuvânt înainte de Mihai Nadin. Editura Kriterion: București, 1975
• Kunstideologie. Stabilität und Aktivität im Kunstwerk. Cu o introducere de Mihai Nadin și un postfăț de Elisabeth Axmann. Kriterion Verlag: București, 1975.