Ziua Pompierilor, prezent și trecut

”𝗩𝗶𝗻𝗼 𝗮𝗹𝗮̆𝘁𝘂𝗿𝗶 𝗱𝗲 𝗻𝗼𝗶 𝘀𝗮̆ 𝘀𝗮̆𝗿𝗯𝗮̆𝘁𝗼𝗿𝗶𝗺 𝗭𝗶𝘂𝗮 𝗽𝗼𝗺𝗽𝗶𝗲𝗿𝗶𝗹𝗼𝗿!”, este invitația lansată de salvatorii nemțeni. În fiecare an, în data de 13 septembrie se sărbătorește Ziua pompierilor din România. Pentru a sărbători această zi, ISU Neamț organizează o serie de activități. Pe 13 septembrie, pe platoul Curții Domnești din municipiul Piatra-Neamț va avea loc ceremonialul militar, începând cu ora 12:00, iar în intervalul orar 12:00-18:00, se vor organiza activități în cadrul „Ziua Porților Deschise” în toate subunităţile de la Piatra-Neamț, Roman, Târgu-Neamț și Poiana Teiului.

13 septembrie 1848 – lecția de istorie

13 septembrie 1848 reprezintă o filă importantă în istoria României, Bătălia de pe Dealul Spirii din București este actul eroic al pompierilor militari în apărarea Revoluției de la 1848 și prima afirmare patriotică a calităților morale și de lupta ale ostașilor tinerei armate române moderne, instituită în urma Păcii de la Adrianopole din 1829.

Intrarea în București a trupelor de invazie a prilejuit unităților române prezente în garnizoana – printre care și Compania de Pompieri – unul dintre cele mai înălțătoare momente ale Revoluției de la 1848: încleștarea din Dealul Spirii, devenită simbol al luptei pentru libertate și independență națională a poporului român.

Comandantul Regimentului 2 Infanterie și șeful garnizoanei Capitalei, colonelul Radu Golescu, primise ordin în ziua de 12 septembrie din partea Locotenenței Domnești să deplaseze în ziua următoare subunitățile în Dealul Spirii, pentru a participa la primirea unei coloane otomane formata din aproape 6.000 luptători și comandată de Kerim Pasa, ce urma să preia cazarma din acea zonă. Însă lucrurile au luat cu totul alt curs. Printr-o coincidență, în aceeași zi de 13 septembrie, cu puțin timp înaintea sosirii trupelor otomane avusese loc înmânarea noilor drapele ale Regimentului 2 Infanterie. Solemnitatea a influențat moralul și devotamentul ostașilor, voința de a apăra demnitatea națională. Aceeași stare de spirit îi caracteriza și pe ostașii Companiei de Pompieri comandați de căpitanul Pavel Zăgănescu. Aceștia voiau să meargă cu toții la cazarma din Dealul Spirii, convinși de iminența unui conflict armat cu otomanii. Soldații lăsați pentru paza cazărmii au cerut comandantului lor: „Luați-ne și pe noi, nu ne lăsați în cazarmă, ca pe niște nevrednici, căci dacă acolo, în Dealul Spirii, va fi vreun război, noi vrem să murim cu frații noștri.”

Încleștarea propriu-zisa s-a declanșat ca urmare a unei altercații între un ofițer al companiei de Pompieri – sublocotenentul Dinca Balsan și unul otoman. Deși erau împresurați din toate părțile de turci, pompierii s-au avântat cu curaj împotriva acestora, alternând focurile de armă cu lupta la baionetă și lovind fără cruțare inamicul care, în pofida superiorității numerice, a fost cuprins de panică. Otomanii au reușit să pună în poziție de tragere două piese de artilerie și au deschis focul asupra pompierilor. Aceștia au pornit împotriva tunurilor inamice și după o scurtă luptă au capturat gurile de foc, pe care le-au întors împotriva dușmanului. Efectele au fost puternice: din rândurile otomanilor au căzut zeci de morți și răniți, însă din cauza lipsei de muniție, în cele din urmă, tunurile au fost abandonate. Pompierii nu au încetat lupta decât atunci când Kerim-Pașa, văzând că nu poate înfrânge rezistența garnizoanei din Dealul Spirii, a trimis un ofițer care a propus încetarea focului, garantând în schimb „libera ieșire din cazarmă”, angajament care mai apoi nu a fost respectat de otomani.

Pompierii au dovedit pe timpul luptei din Dealul Spirii vitejie, curaj și dibăcie în rezolvarea situațiilor de luptă, capacitate de rezistență și spirit de sacrificiu în inegala confruntare cu trupele otomane covârșitoare. Anul revoluţionar 1848 va consacra pentru totdeauna virtuţiile patriotice şi jertfa de sine – de această dată pentru idealurile democraţiei şi independenţei – ale pompierilor militari. Nici nu se vindecaseră rănile evenimentului din martie 1847 când, la 13 Septembrie 1848, sângele ostaşilor pompieri din Bucureşti şi a infanteriştilor, a înroşit cazarma din Dealul Spirii şi împrejurimile sale.

Toate sursele istorice, martorii oculari, contemporanii bătăliei, apreciază în unanimitate că majoritatea jertfelor au fost date de pompieri, ei aflându-se în vâltoarea încleştării. Un şir de evenimente istorice ulterioare a consacrat actul eroic al pompierilor. Veteranilor de la 1848 li s-a acordat prima decoraţie militară românească – Pro virtute militari, înfiinţată de marele domn al Unirii de la 1859, Alexandru Ioan Cuza.

Tot ca o recunoaştere a eroismului pompierilor, data de 13 Septembrie 1863 a fost aleasă pentru înmânarea noilor drapele de luptă Oştirii Ţării, Batalionul de pompieri Bucuresti (înfiinţat încă din 1861) primind primul drapel de luptă din chiar mâna domnitorului.

Sursa: I.G.S.U.

Ziua de 13 Septembrie a fost sărbătorită dintotdeauna ca fiind ZIUA POMPIERILOR DIN ROMÂNIA însă a fost legal oficializată după război, fiind prevăzută prin Legea 121/1996 privind organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari, dar şi prin Hotărârea Guvernului 1490/2004 pentru aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.