Vintilă Horia, diplomat, eseist, filozof, jurnalist, poet și romancier

Vintilă Horia (pseudonimul literar al lui Vintilă Caftangioglu) (pseudonimul literar al lui Vintilă Caftangioglu, n. 18/31 decembrie 1915, Segarcea, Dolj, România – d. 4 aprilie 1992, Collado Villalba⁠(d), Spania) a fost un diplomat, eseist, filozof, jurnalist, poet și romancier, cunoscut în exil. În perioada 1940–1945, a trăit la Roma și Viena, ocupând funcția de atașat cultural la legațiile diplomatice ale României. După ce România a întors armele împotriva Germaniei în august 1944, Vintilă Horia și soția sa, Olguța (născută Teohari), au fost internati într-un lagăr german. După sfârșitul războiului, cei doi soți s-au refugiat în Italia, unde Vintilă Horia l-a cunoscut pe Giovanni Papini și a început să scrie și să publice în reviste italiene. Din cauza situației economice dificile din Italia postbelică, a emigrat în Argentina în primăvara anului 1948, unde a locuit la Buenos Aires până în martie 1953. În acea perioadă, a continuat să-și dezvolte activitatea literară, iar în 1953 s-a stabilit în Spania, unde a devenit o personalitate literară recunoscută.

Sursa foto: AI

În noiembrie 1960, romanul său Dieu est né en exil (Dumnezeu s-a născut în exil) a fost desemnat câștigător al Premiului Goncourt. În acel moment, Vintilă Horia locuia la Paris (1960-1964) și a refuzat oferta Ambasadei României de a reprezenta scriitorimea română în cadrul regimului comunist. În urma acestui refuz, guvernul român, susținut de comuniștii francezi, a lansat o campanie de discreditare a autorului, acuzându-l de legionarism. Sub presiunea acestei campanii, Vintilă Horia a renunțat la premiu, dar conform regulamentului Premiului Goncourt, acesta a rămas atribuit, deși nedecernat. În 1961, romanul a primit la Milano Medalia de Aur Medalla de Oro de „Il Conciliatore”. Alte premii obținute de autor includ „Bravo para los hombres que unen en la verdad” (Madrid, 1972) și Premiul „Dante Alighieri” (Firenze, 1981).

Vintilă Horia a fost profesor de literatură universală și comparată la Universitatea Complutense din Madrid, iar între 1979 și 1988 a predat literatură contemporană la Universitatea Catolică din Paris (filiala Madrid). Ulterior, a fost profesor la Universitatea din Alcalá de Henares. În această perioadă, a continuat să publice romane, nuvele, eseuri și poezie și a fondat și condus revista Futuro Presente și colecția editorială Tercer Milenio. Vintilă Horia a murit pe 4 aprilie 1992, la Collado Villalba, Spania.

Sursa: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Nicolae_Xenopol