4 aprilie: Ziua Academiei Române. Cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al ţării

Academia Română, una dintre cele mai prestigioase instituţii din ţară, a fost înfiinţată pe 1/13 aprilie 1866, sub denumirea de Societate Literară Română, și a început să funcționeze oficial din anul următor, sub numele de Societatea Academică Română. La 29 martie 1879, prin înalt decret, a fost recunoscută drept institut naţional, având denumirea de Academia Română.

Academia a fost concepută de la început ca o instituție națională, fiind formată din membri aleşi din toate provinciile istorice ale României: patru din Muntenia, câte trei din Moldova, Transilvania și Basarabia și câte doi din Banat, Bucovina, Maramureş şi Macedonia. Scopul său principal a fost dezvoltarea ortografiei și gramaticii limbii române, precum și realizarea unui dicționar național al limbii române.

În prezent, Academia Română joacă un rol esențial în cultivarea limbii și literaturii române, stabilirea normelor de ortografie și cercetarea științifică în diverse domenii. Printre lucrările sale reprezentative se numără: Dicționarul limbii române, Dicționarul explicativ al limbii române, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Dicționarul general al literaturii române, Micul dicționar academic și Tratatul de istoria românilor.

Conform statutului, Academia Română poate avea până la 181 de membri titulari și corespondenți, dintre care cel mult 40 pot fi din România. De asemenea, poate număra până la 135 de membri de onoare, care pot fi din întreaga lume.

Printre primii membri ai Academiei Române s-au numărat personalități importante ale vieții culturale și naționale din întreaga țară: Iosif Hodoș din Maramureș, Timotei Cipariu și George Barițiu din Transilvania, Andrei Mocioni și Vicențiu Babeș din Banat, Alexandru Hurmuzachi din Bucovina, Vasile Alecsandri și Costache Negruzzi din Moldova, și Ion Heliade-Rădulescu, August Treboniu Laurian și C.A. Rosetti din Muntenia.

La 6 august 1867 a avut loc prima ședință a Societății Literare Române, iar la 24 august același an a fost aprobat Statutul acesteia, care prevedea constituirea Societății Academice Române, cu scopul de a contribui la avansul științei și literaturii românești.

Academia Română este finanțată în principal de la bugetul de stat, dar și din activitățile proprii sau din donații. Dispune de trei filiale la Iași, Cluj-Napoca și Timișoara și se află în subordinea unor prestigioase instituții de cercetare, fiind recunoscută pentru excelența sa la nivel european. În 2001, două dintre institutele sale au fost desemnate institute de excelență de către Comunitatea Europeană.

Conform statutului actual, mandatul președintelui Academiei Române este de patru ani, iar o persoană nu poate ocupa funcția de președinte pentru mai mult de două mandate. Biroul Prezidiului Academiei este alcătuit din șase academicieni: președintele Academiei, cei patru vicepreședinți și secretarul general.

Pentru mai multe informații, accesați Wikipedia.