Jurnal FM 
Tomas Tranströmer, poet suedez
#Postat de Carmen Vintu on martie 26, 2026
Tomas Tranströmer (născut pe 15 aprilie 1931, în Stockholm, Suedia – decedat pe 26 martie 2015, în Stockholm) a fost un poet liric suedez remarcabil, cunoscut pentru limbajul său liber, dar plin de rezonanță, și pentru metaforele sale neobișnuite, mai transformatoare decât substitutive. Poezia sa a fost atât revelatoare, cât și misterioasă, iar stilul său a fost asociat cu un suprarealism literar. În 2011, Tranströmer a fost distins cu Premiul Nobel pentru Literatură.
Swedish poet Tomas Tranströmer
Tranströmer a crescut alături de mama sa, profesoară, și de familia ei extinsă, după ce părinții s-au separat. În tinerețe, a efectuat serviciul militar obligatoriu în armata suedeză. După ce a obținut diploma la Stockholm University College (acum Universitatea din Stockholm) în 1956, și-a câștigat traiul ca psiholog și asistent social.
Prima sa colecție de poezii, 17 dikter (1954; „Șaptesprezece poezii”), a fost influențată de modernism, cu un limbaj liber și imagini izbitoare, și a fost bine primită de critici. Volumele următoare, Hemligheter på vägen (1958; „Secretele de-a lungul drumului”), Den halvfärdiga himlen (1962; „Raiul pe jumătate terminat”) și Klanger och spår (1966; „Rezonanțe și urme”), au fost scrise într-un stil mai personal, cu un ton mai simplu și o perspectivă mai evidentă. În aceste lucrări și în cele care au urmat, observațiile poetice ale naturii se îmbinau cu o simplitate stilistică profundă. După cum spunea un critic: „Poeziile lui Tranströmer sunt camere perfecte din punct de vedere acustic, în care toate vibrațiile contradictorii pot fi auzite fără efort.” În mijlocul anilor ’60, Tranströmer a început să piardă favoruri în fața unei noi generații de poeți și critici, care l-au acuzat de lipsă de angajament politic. Tot în acea perioadă, a început o corespondență și o prietenie cu poetul american Robert Bly, care a tradus multe dintre poeziile sale în limba engleză.
Prima traducere completă a unei lucrări de Tranströmer, realizată de Bly, a fost Mörkerseende (1970; „Seeing in the Dark” / „Vedere în întuneric”), scrisă într-o perioadă dificilă pentru poetul suedez. Volumul următor, Stigar (1973; „Paths”), a inclus și traduceri din lucrările lui Bly. Östersjöar (1974; „Baltici”), inspirat de coasta baltică care l-a fascinat în copilărie, este un alt exemplu al stilului său distinct. Alte lucrări importante din cariera sa sunt Sanningsbarriären (1978; „The Truth Barrier”), Det vilda torget (1983; „Piața sălbatică”) și För levande och döda (1989; „Pentru vii și morți”).
În 1990, Tranströmer a câștigat Premiul Neustadt pentru Literatură, iar în același an a suferit un accident vascular cerebral care i-a afectat aproape complet capacitatea de a vorbi. Totuși, a continuat să publice lucrări remarcabile, cum ar fi Minnena ser mig (1993; „Amintirile mă privesc”) și alte două volume de poezie: Sorgegondolen (1996; „Gondola durerii”), inspirat de „La lugubre gondola” a lui Franz Liszt, și Den stora gåtan (2004; „Marea enigmă: Poezii noi colectate”). În 2011, a fost publicat un volum cu lucrările sale complete, Dikter och prosa 1954–2004 („Poezie și proză 1954–2004”).
Limbajul direct și imaginile puternice ale lui Tranströmer l-au consacrat ca cel mai tradus poet scandinav în limba engleză la sfârșitul secolului XX. Colecțiile de traduceri realizate de Robert Bly includ Friends, You Drank Some Darkness: Three Swedish Poets (1975), Tomas Tranströmer: Selected Poems 1954–1986 (1987; cu alți traducători) și The Half-Finished Heaven: The Best Poems of Tomas Tranströmer (2001). Poezia sa a fost tradusă în multe alte limbi, consolidându-i statutul de autor de renume mondial.
Opere
- 17 dikter (17 poezii), poezii, 1954
- Hemligheter på vägen (Secrete pe drum), poezii, 1958
- Den halvfärdiga himlen (Cerul terminat pe jumătate), poezii, 1962
- Klanger och spår (Sunete și urme), poezii, 1966
- Kvartett (Cvartet), 1967 (poeziile celor 4 volume precedente)
- Mörkerseende (Vedere nocturnă), poezii, 1970
- Stigar (Poteci), poezii, 1973
- Östersjöar (Mări Baltice), poezii, 1974
- Sanningsbarriären (Bariera adevărului), poezii, 1978
- Dikter 1954-78, 1979 (din volumul „Den svenska lyriken”)
- PS, diktsamling, 1980 (tipărire bibliofilă, n-a fost pus în vânzare)
- Det vilda torget (Piața sălbatică), poezii, 1983
- Dikter (Poezii), 1984 (ediție de buzunar)
- För levande och döda (Pentru cei vii și cei morți), poezii, 1989
- Dikter. Från „17 dikter” till „För levande och döda”, 1990 (ediție de buzunar, republicată în 1997)
- Minnena ser mig (Amintirile mă văd), 1993, autobiografie
- Sorgegondolen (Gondola tristeții), poezii, 1996
- Fängelse: nio haikudikter från Hällby ungdomsfängelse (1959), poezii, (Închisoare: nouă poezii haiku din închisoarea pentru minori Hällby), 2001
- Den stora gåtan (Marea enigmă), poezii, 2004
Premii și distincții
-
- FiB:s lyrikpris, 1956
- Aftonbladets litteraturpris, 1958
- Bellmanpriset, 1966
- Sveriges Radios Lyrikpris, 1973
- Övralidspriset, 1975
- Frödingstipendiet, 1978
- Samfundet De Nios stora pris, 1979
- Kellgrenpriset, 1981
- Petrarcapriset, 1981
- Litteraturfrämjandets stora pris, 1982
- Aniara-priset, 1985
- Ferlinpriset, 1987
- Pilotpriset, 1988
- Nordiska rådets litteraturpris, 1990]] (pentru, För levande och döda)
- Premiul European, Vrsac, Iugoslavia, 1990
- Neustadtpriset, 1990
- Svenska Akademiens nordiska pris, 1991
- Gustaf Fröding-sällskapets lyrikpris, 1995
- Augustpriset, 1996 (pentru Sorgegondolen)
- LRF:s litteraturpris, 1997
- Jan Smrekpriset, 1998
- Samfundet De Nios stora pris, 2001
- Cununa de Aur, Serile de Poezie de la Struga, Macedonia, 2003
- The Griffin Trust, Lifetime Recognition Award 2007
- Premiul Nobel pentru Literatură, 2011.
