Jurnal FM

Jurnal FM

Current track

Title

Artist


Știrile pozitive ale zilei, 26 aprilie 2021

#Postat de on aprilie 26, 2021

1. Sorana Cîrstea s-a calificat în finala turneului de tenis de la Istanbul

Jucătoarea Sorana Cîrstea, locul 67 mondial, s-a calificat, sâmbătă, în finala turneului de categorie WTA 250 de la Istanbul, transmite News.ro.

Cîrstea a învins-o în semifinale pe sportiva ucraineană Marta Kostiuk, locul 85 WTA, scor 6-4, 6-4.

În ultimul act, românca o va întâlni pe sportiva belgiană Elise Mertens, locul 17 WTA şi favorită principală.

Câştigătoarea turneului va obţine 29.200 de dolari şi 280 de puncte, iar învinsa din finală va primi 16.398 de dolari şi 180 de puncte.

2. Producătorii de lactate: Piaţa a ajuns la 1,5 miliarde euro în 2020, în creştere cu 15%. A crescut consumul local, datorită restricționării călătoriilor și întoarcerii românilor din străinătate

Piaţa lactatelor a ajuns la aproape 1,5 miliarde euro în valoare, în 2020, cu un avans de 15% faţă de anul 2019, şi aproximativ 631.000 de tone în volum, în creştere cu 11% faţă de anul 2019, au declarat pentru News.ro, reprezentanţii Lactalis România şi Artesana, care au mai spus că, în 2020, consumul local a crescut după ce au fost restricţionate călătoriile şi s-au întors românii din străinătate.
În acelaşi timp, cofondatorul producătorului de lactate artizanale Artesana, Daniel Donici, a declarat pentru News.ro că piaţa produselor lactate a cunoscut o creştere constantă în ultimii ani, ajungând la o valoare de aproximativ 5,4 miliarde de lei în 2020. “Conform unui studiu Nielsen publicat la sfârşitul anului trecut, piaţa lactatelor a crescut valoric cu aproximativ 15% în 2020 faţă de anul anterior”, a completat Donici.

3. Piaţa de fashion online din România va depăşi valoarea de un miliard de dolari, la sfârşitul anului 2021 (PayU)

Piaţa de fashion online din România va depăşi pragul de un miliard de dolari până la finalul anului 2021, arată estimările incluse într-un raport publicat, recent, de PayU, transmite Agerpres.
Datele cuprinse în cercetarea de specialitate evidenţiază faptul că veniturile de pe segmentul fashion vor înregistra o creştere anuală de 10%, în perioada 2021 – 2025, la un volum de piaţă de 1,6 miliarde de dolari, până la sfârşitul anului 2025.
În România, PayU lucrează cu parteneri, precum: Altex.ro, Allianztiriac.ro, eMag.ro, Eventim.ro, Elefant.ro, Fashiondays.ro, Flanco.ro, NNdirect.ro, olx.ro, PCgarage.ro, tazz.ro, Telekom.ro, Vodafone.ro şi alţii.

4. Israel: Prima zi fără niciun deces de Covid, după 10 luni. În curând va începe vaccinarea copiilor cu vârste între 12 – 15 ani

Pentru prima dată, dup 10 luni, nu au fost raportate decese de COVID-19 zilnice în Israel, conform ultimelor cifre ale Ministerului Sănătății din această țară. În datele publicate vineri, numărul total al morților de la debutul pandemiei a rămas neschimbat față de ziua precedentă, respectiv 6.346 de decese.

5. Picturile lui Picasso „îmbătrânesc”, vina este a pânzei de bumbac și a uleiurilor. O echipă internațională de oameni de știință a dezvăluit misterul deteriorării

Misterul degradării picturilor lui Pablo Picasso (1881-1973)a  fost rezolvat.

Vina o poartă textura pânzei de bumbac, uleiurile uzate (care conțin atât ulei tradițional de semințe de in, cât și uleiuri mai puțin uscate, cum ar fi uleiul de șofran și floarea-soarelui) și mai presus de toate, culorile folosite de artistul spaniol, vopsele încă semisintetice experimentale, capabile să accelereze „fisurile”. Enigma a fost desluşită de  o echipă internațională și multidisciplinară de oameni de știință, printre care se numără şi Francesca Izzo, cercetător în științe chimice pentru patrimoniul cultural la Universitatea Ca ‘Foscari din Veneția.
  ,,Proiectul s-a axat pe studiul combinat al compoziției chimice și pe mecanismele de degradare fizico-mecanică care apar în operele de artă moderne și contemporane ” – spune Laura Fuster-Lopez.

6.Acum, străbunica vă poate face semn cu mâna dintr-o poză veche.

Acum, grație unui program ingenios, rudele noastre de mult dispărute se însuflețesc în poze și animă internetul.

MyHeritage, a adăugat o caracteristică unică la această listă: aducerea la viață a fotografiilor rudelor decedate prin adăugarea de animații, cum ar fi clipitul, datul din cap sau o serie de alte gesturi.Caracteristica se numește Deep Nostalgia – adică nostalgie profundă – și a fost lansată la sfârșitul lunii februarie a acestui an. Inițial, le permitea utilizatorilor să anime pentru câteva secunde o persoană dintr-o poză, ca și cum i-ar fi văzut figura chiar înainte sau imediat după ce fotografia era luată. Subiecții foto își mișcau capetele, clipeau sau zâmbeau într-un mod care părea realist. Utilizatorii MyHeritage au adorat acest lucru; site-ul susține că în doar cinci săptămâni, au creat peste 72 milioane de animații foto.

Sursa: DIGI24.ro

7. Măsurile autorităților din România pentru romanii care vor merge sa munceasca in Germania

În 2021, în jur de 270.000 de români vor merge să muncească în Germania. Măsurile autorităților din România. Foto: Captură TV Digi24
Se estimează că, anul acesta, în jur de 270 000 de lucrători din România vor merge să muncească în Germania. Suntem preocupaţi să oferim pentru fiecare dintre aceştia garanţia că drepturile le vor fi respectate şi că vor avea condiţii de muncă adecvate. Acesta a fost subiectul discuţiei pe care am purtat-o ieri cu Ministrul Muncii din Germania, dl. Hubertus Heil. Cu această ocazie, i-am prezentat ministrului german paşii pe care i-am făcut până acum pentru a ne asigura că românii care pleacă să lucreze în Germania sunt bine informaţi, prin campania pe care am derulat-o până acum prin instituţiile care ţin de Ministerul Muncii, dar şi cu sprijinul Ministerului Afacerilor Interne şi al Ministerului Transporturilor, a menţionat Turcan.
Turcan a susţinut că, în perioada următoare, sunt luate în calcul şi alte prevederi importante în ceea ce priveşte asigurările de sănătate ale lucrătorilor, precum şi măsuri suplimentare de protecţie.  (digi24.ro)

8. Experiment inedit în Franța: 15 oameni au stat 40 de zile izolați într-o peșteră fără ceas și telefon

Exploratorul, care este și fondator al Human Adaptation Institute, a spus că experimentul, denumit ”Deep Time”, are drept scop studiul capacităţilor de adaptare ale oamenilor odată cu pierderea reperelor spaţio-temporale, o problemă care a apărut odată cu declanşarea crizei sanitare.
  Pentru a studia schimbările care s-au produs la nivelul sistemului nervos din cauza acestui mediu excepţional, datele despre activitatea cerebrală şi capacităţile cognitive ale participanţilor colectate înainte de intrarea în grotă vor fi comparate cu cele colectate la ieşire.
Ei au stat izolați la o temperatură de 12 grade Celsius şi 95% umiditate, au produs singuri electricitate cu ajutorul unei hidrobiciclete şi au scos apă de la o adâncime de 45.
Sursa: stiripesurse.directorylib.com

9. Faza eruptivă a vulcanului Pacaya din Guatemala „s-a terminat”, după aproape 3 luni de activitate

Faza eruptivă a vulcanului Pacaya din Guatemala, ale cărui explozii şi fluxuri de lavă au ţinut în alertă, începând cu 5 februarie, localităţile învecinate, ”s-a terminat”, a precizat vineri Institutul naţional de vulcanologie din această ţară, potrivit AFP.

Vulcanul, cu o înălţime de 2.552 de metri, situat la o distanţă de circa 25 de kilometri sud de Ciudad de Guatemala, nu mai produce decât ”câteva explozii slabe (…), o cantitate mică de cenuşă, vapori de apă şi gaze sulfuroase din abundenţă”, a declarat Emilio Barillas, purtătorul de cuvânt al Institutului naţional de vulcanologie (INSIVUMEH), potrivit agerpres.ro.

10. Noi reguli pentru radio și televiziune – orice conținut sponsorizat de guverne străine trebuie făcut public

Comisia federală a comunicaţiilor (FCC) din Statele Unite a anunţat joi că a votat în unanimitate adoptarea unor reguli ce impun divulgarea publică a conţinutului de televiziune şi radio sponsorizat sau furnizat de guverne străine, transmite Reuters preluat de agerpres.
 ,,Ordinul creşte transparenţa, asigurându-se că publicul este conştient când un guvern străin sau reprezentanţii săi utilizează programe de radio şi televiziune pentru a convinge publicul american”, precizează un comunicat al FCC.

11. Caii sălbatici populează zona din jurul Cernobîl, la 35 de ani dupa accidentul nuclear. Pentru oameni zona nu va fi sigură timp de 24.000 de ani

Caii lui Przewalski, al căror aspect primitiv le amintește pe cele ale picturilor rupestre, cutreieră zona de excludere din jurul centralei nucleare. Și sunt un adevărat mister.
Exact acum 35 de ani, teribilul accident a avut loc la centrala nucleară ucraineană. Efectele au fost devastatoare și sunt resimțite și astăzi. După dezastru, 350.000 de persoane au fost evacuate și s-a născut o zonă de excludere de 4.700 km pătrați între Ucraina și Belarus.
Previziunile inițiale indicau că, din cauza contaminării radioactive, zona va rămâne nelocuibilă timp de peste 20.000 de ani, transformându-se într-un „deșert” în care viața nu va mai fi posibilă. La trei decenii după dezastru, în Cernobîl trăiește o comunitate diversă și bogată de animale. De fapt, un număr mare de specii amenințate la nivel național și european și-au găsit refugiu în zona de excludere, la care oamenii nu pot accesa, dar caii sălbatici ai lui Przewalski îi intrigă pe oamenii de știință.

12. Zece cărţi pentru premiul de proză „Ziarul de Iaşi”. Academia Română este partener de onoare

Juriul Premiului Naţional de Proză „Ziarul de Iaşi” a nominalizat cei zece finalişti pentru obţinerea trofeului celei de-a XVIII-a ediţii.

Premiul a devenit deja o tradiţie, în fiecare an acesta revenind autorului celei mai bune cărţi de proză românească apărută în anul anterior.

Lista celor zece

Anul acesta, juriul Premiului Naţional de Proză „Ziarul de Iaşi”, format din scriitorii şi criticii Alexandru Călinescu, Bogdan Creţu, Codrin Liviu Cuţitaru, Doris Mironescu şi Antonio Patraş, i-a nominalizat pe:

•        Ioana Pârvulescu – „Prevestirea”, Editura Humanitas

•        Bogdan Coşa – „Cît de aproape sînt ploile reci”, Editura Trei

•        Şerban Tomşa – „Ninge la Iasnaia Poliana”, Editura Paralela 45

•        Veronica D. Niculescu – „Toţi copiii librăresei”, Editura Polirom

•        Nora Iuga – „Hipodrom”, Editura Polirom

•        Simona Sora – „Complezenţă. Înălţarea la ortopedie. Musafir pe viaţă”, Editura Polirom

•        Dan Sociu – „Pluto în Scorpion”, Editura Polirom

•        Andreea Răsuceanu – „Vîntul, duhul, suflarea”, Editura Polirom

•        Simona Goşu – „Fragil”, Editura Polirom

•        Ştefan Manasia – „Cronovizorul”, Editura Polirom

Preşedintele juriului Premiului Naţional de Proză „Ziarul de Iaşi”, Alexandru Călinescu, istoric literar, critic literar şi publicist, afirmă despre cele zece cărţi nominalizate faptul că merită să facă parte din orice bibliotecă, subliniind totodată că anul care a trecut a fost unul rodnic din punct de vedere publicistic.
În acest an, partenerul onorific al evenimentului este Academia Română – Filiala Iaşi. Academicianul Viorel Barbu, vicepreşedinte al Academiei Române şi preşedinte al Academiei Române – Filiala Iaşi, a menţionat că este încântat de acest parteneriat.

Anul trecut, autorul câştigător al Premiului Naţional de Proză „Ziarul de Iaşi” a fost desemnată scriitoarea Ioana Nicolaie, al cărei volum, „Cartea Reghinei”, carte apărută la Editura Humanitas, a fost considerată cea mai bună lucrare în proză a anului 2019. Premiul pentru debut a fost acordat lui Luca Ştefan Ouatu pentru cartea „Cinematic”.

13.   „Solenoid”, de Mircea Cărtărescu, a fost nominalizat la ediția 2021 a Premiilor „Lire en poche”, destinate cărțile în format de buzunar

Romanul autorului român, tradus de Laure Hinckel, a fost nominalizat la categoria literatură străină tradusă în limba franceză, alături de volume semnate de Herman Koch sau Claudio Morandini. (ActuaLitte)

 

14. O scriitoare franceză, Séverine Danflous, citește din cea mai recentă carte publicată în fața cafenelelor închise din Franța, așteptând redeschiderea acestora (ActuaLitte)

Séverine Danflous are legături decisive cu ​​cinematografia: pe lângă cele două romane ale sale, care se cufundă în acest univers, ea a publicat Tennesse Williams The wild screen, un eseu care reface „legăturile strânse dintre dramaturg și cinema”. Și mai mult, adaptările operelor scriitoarei de pe marele ecran sunt cele care traversează opera, scrise cu dorința de a produce o carte pe care ea dorise întotdeauna să o citească.

 15.  Pe 22 aprilie a fost celebrată în toată lumea Ziua Pământului

Printre cele 50 de cărți de non-ficțiune recomandate cu această ocazie, care au în centru animalele, știința, natura și daunele aduse acesteia, se numără volume precum ”Evanghelia țiparilor”, de Patrick Svensson (la noi, la Editura Cartea Românească), „The Inner Life of Animals”, de Peter Wohlleben și „The Anatomy Books”, de Julia Rothman. (Book Marks)

 16. Recomandări cărți în limba română, apariții noi sau reeditări:

 
  • Multă forță și un dram de gingășie, de Andrei Dósa, Editura Polirom
  • Cruciada copiilor. Cartea lui Monelle. Steaua din lemn, de Marcel Schwob, Editura Tracus Arte
  • Rusia, o ecuație complicată, de Armand Goșu, Editura Polirom
  • Istoria insulei, de Evgheni Vodolazkin, Editura Humanitas Fiction
  • Enigma camerei 622, de Joël Dicker, Editura Trei
  • Lasă lumea în urmă, de Rumaan Alan, Editura Litera
  • Cea mai mare cacealma. Cum am învățat să fiu atentă, să mă stăpânesc și să câștig, de Maria Konnikova, Editura Publica
  • Stretching pentru orice vârstă, de Jessica Matthews, Editura Pilot Books.


Reader's opinions

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *