Ștefan Ciubotărașu (n. 21 martie 1910 Lipovăț, Vaslui – d. 27 august 1970): un reprezentant de excepție al teatrului și filmului românesc

La vârsta de 11 ani, pleacă la Bucureşti, călătorind în cabina de frânar a tatălui său, pentru a intra ca ucenic pantofar la un atelier de cizmărie din Calea Victoriei nr. 36, al lui Gh. Ene-Filipescu.

Aici va lucra timp de trei ani, facând tot felul de comisioane si ajutând la curăţenia prăvăliei.

Însă tânărul nu era atras de această meserie şi profitând de faptul că la prăvălie îşi făcea încălţări şi lumea bună a teatrului, Ciobotăraşu primea în loc de bacşiş bilete la teatru, această artă atrăgându-l tot mai mult pe tânărul ucenic.

A fost vrăjit de spectacolele “Înşir-te mărgărite”, „O scrisoare pierdută” sau “Puterea întunericului”, în care evoluau actori în vogă la acea vreme, precum Ion Morţun, Iancu Petrescu sau Iancu Brezeanu.

În toamna anului 1924, sătul de universul mizer şi limitat în care îşi ducea viaţa, Ştefan Ciobotăraşu decide să se întoarcă acasă.

Însă părinţii se mutaseră la Vaslui, iar noua viaţă ce se contura avea să influenţeze decisiv cariera sa artistică ce a urmat.

La Vaslui va întâlni personalităţi remarcabile ale timpului său, începând cu scriitorii Jean Bart şi Mihai Negru, continuând cu Mihail Sadoveanu, George Topârceanu, Mihai Codreanu, sau marele muzician George Enescu şi încheind cu marii actori care veneau în turnee să joace în Vaslui.

A urmat apoi, în particular, Liceul “Mihail Kogălniceanu” din localitate, a trecut, apoi, la cursul de zi, dupa ce a dat examen pentru două clase deodată.

În anii de liceu, a debutat cu însemnari literaro-satirice în revista “Năzuinţa”, apoi a scris în foaia locală “Vasluiul”, iar împreună cu prietenul său Valer Mitru, a scos câteva numere ale revistei “Uzina cu umor”.

În anul 1929, după absolvirea liceului, se mută la Iaşi, unde se înscrie la Conservatorul de muzică şi artă dramatică, unde este remarcat de poetul Mihai Codreanu, care i-a fost profesor şi ocrotitor. Începe să facă figuraţie în diverse piese de teatru şi continuă să publice versuri în reviste din Iaşi.

În anul 1932, Ştefan Ciobotăraşu devine „ostaş la mitraliere” şi îşi dă şi bacalaureatul, la Bârlad.

În anul 1933, Ciobotăraşu va debuta pe scena naţionalului ieşean cu rolul unui ucigaş, în “Macbeth”, de Shakespeare, urmând apoi să se afle pe această scenă timp de 14 ani, perioadă în care va interpreta aproape 200 de roluri.

Primul succes remarcabil pe scenă este înregistrat cu rolul contelui Alexei Czerny din spectacolul “Ţarina” de Lengyel.