Spiridon Georgescu, sculptor român

Spiridon Georgescu (n. 28 decembrie 1887, București, România – d. 1974) a fost un sculptor român.

Spiridon Georgescu s-a născut din părinți originari din comuna Posești, județul Prahova. La doar 7 ani, a rămas orfan de tată, fiind crescut de mama sa, Elena. A urmat patru clase primare la Școala Golescu din București, după care s-a înscris la Școala Superioară de Arte și Meserii, la sugestia unui fost director care a remarcat talentul său la desen.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Spiridon_Georgescu#/media/Fi%C8%99ier:Monumentul_Eroilor_Regimentului_21_Infanterie.jpg

Timp de șase ani, Georgescu a studiat sub îndrumarea sculptorului Ștefan Ionescu-Valbudea și a profesorului Arcangelo Figini. În 1906, la 19 ani, a absolvit școala, iar în 1907 a plecat în Italia pentru perfecționare. După o ședere scurtă, s-a întors în România din cauza dificultăților financiare și a început să lucreze sculptură în lemn și modelaj în gips.

În 1911, s-a înscris la Academia de Belle-Arte din Carrara, Italia, unde a studiat sub îndrumarea sculptorului Augusto Polina. Un an mai târziu, s-a transferat la Institutul Superior de Belle-Arte din Roma, sub îndrumarea sculptorului Cesaro Aureli. Revenit în țară în 1914, planurile de întoarcere în Italia i-au fost zădărnicite de izbucnirea Primului Război Mondial.

În 1915, arhitectul Nicolae Nenciulescu i-a încredințat realizarea a două cariatide pentru Teatrul de Vară Alhambra din București. În 1919, a organizat o expoziție personală la Ateneul Român, unde a prezentat lucrări inspirate din experiențele sale din război, precum „Gornistul” și „Lupta corp la corp”.

În 1923, a realizat Monumentul Eroilor Regimentului 21 Infanterie, o lucrare remarcabilă reprezentând un soldat cu steagul în mână. În anii următori, macheta sa a fost reutilizată pentru alte monumente importante, cum ar fi Monumentul Infanteristului din București, amplasat lângă Podul Cotroceni.

Printre operele sale notabile se numără:

• Monumentul Unirii din Cernăuți (1924): Element central al complexului monumental, zimbrul de bronz creat de Georgescu strivind vulturul bicefal simboliza înfrângerea dominației austro-ungare.
• Ostașul român în atac (1926, Dorohoi): O lucrare dedicată eroilor din Primul Război Mondial.
• Monumentul Eroilor din Arma Geniului (1929, București): Supranumit „Leul”, rămâne una dintre cele mai reprezentative opere ale artistului.
• Bustul generalului Ioan Dragalina (1932, Lugoj): Oferă o evocare vibrantă a personalității generalului.
• Bustul Doamnei Stanca (1938, Făgăraș): Monumentul, ridicat la inițiativa lui Nicolae Iorga, este o mărturie a dedicării artistului față de istoria națională.
• Mausoleul eroilor de la Mărăști: Elemente monumentale, precum vulturi uriași, contribuie la simbolistica memorialului.

În 1963, a fost organizată o amplă expoziție retrospectivă în Parcul Herăstrău din București, unde au fost expuse peste 100 de lucrări ale sculptorului. Această expoziție a confirmat valoarea și influența lui Spiridon Georgescu în arta românească.

Spiridon Georgescu rămâne un simbol al sculpturii românești, operele sale celebrând eroismul și valorile naționale. Monumentele create de el continuă să inspire generațiile viitoare, fiind mărturii ale talentului său artistic și ale dedicării față de țară.

Sursa: https://www.enciclopediaromaniei.ro/wiki/Spiridon_Georgescu