Current track

Title

Artist


Smaranda Gheorghiu, scriitoare și publicistă română

#Postat de on ianuarie 26, 2026

Smaranda Gheorghiu (n. 5 octombrie 1857, Târgoviște, Țara Românească – d. 26 ianuarie 1944, București, Regatul României) a fost o scriitoare și publicistă română, militantă activă în mișcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăți culturale, considerată educatoare a poporului. Este cunoscută și sub numele de Maica Smara, poreclă primită de la Veronica Micle.

Smaranda Gheorghiu (n. 5 octombrie 1857, Târgoviște, Țara Românească – d. 26 ianuarie 1944, București, Regatul României) a fost o scriitoare și publicistă română, cunoscută pentru implicarea activă în mișcarea feministă a vremii și pentru contribuțiile sale ca educatoare a poporului. Este adesea numită „Maica Smara”, un apelativ pe care i l-a dat Veronica Micle.

CREATOR: gd-jpeg v1.0 (using IJG JPEG v62), quality = 80

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Smaranda_Gheorghiu#/media/Fi%C8%99ier:Maica_Smara.jpg

Smaranda Gheorghiu era nepoată a poetului Grigore Alexandrescu și provenea din familii boierești, Andronescu și Vlădescu, pe linie maternă. Părinții săi, Pitarul Nita (Ion) Andronescu și Alexandrina Vlădescu, erau originari din Târgoviște. În familia Andronescu, care avea zece copii, multe dintre personalitățile acesteia au avut cariere remarcabile, printre care fratele său, Constantin Andronescu, doctor și profesor universitar, și sora sa, Teodora Andronescu, cunoscută pentru activitățile sale filantropice.

Alexandrina, mama Smarandei, era sora mai mică a lui Matei Vlădescu, un erou al Războiului de Independență și ministru de război al României. Familie sa provenea dintr-o veche linie de boieri, descendenți ai Serdarului Mihalache Vlădescu.

Smaranda Gheorghiu a avut două fiice: Zoe Garbea Tomellini, căsătorită cu Luigi Tomellini, consulul general al României la Genova, și Magdalena.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Smaranda Gheorghiu a fost una dintre liderii mișcării feministe și a condus un cenaclu literar frecventat și de Mihai Eminescu. A fost prietenă cu Veronica Micle, iubita acestuia. Ca scriitoare, a colaborat la reviste și ziare de renume, precum „Convorbiri literare”, „Fântâna Blanduziei”, „Literatorul”, „Tribuna” și „Universul”.

A fost un membru activ al mai multor organizații culturale naționale și internaționale, inclusiv „Dante Alighieri” și „Alianța Universală a Femeilor”. În calitate de reprezentantă a României, a participat la diverse congrese internaționale, cum ar fi Congresul Orientaliștilor (1889), Congresul Păcii Universale (1900) la Paris, Congresul Latin (1902), Congresul Educației Familiale (1913) și Congresul Școlilor în Aer Liber (1931).

Una dintre cele mai temerare călătorii ale sale a fost în 1904, când a ajuns până la Capul Nord, parcurgând un traseu ce includea Transilvania, Budapesta, Viena, Praga, Dresda, Berlin, Copenhaga și Rostock. La întoarcere, a vizitat orașul Kristiania (astăzi Oslo), unde s-a întâlnit cu dramaturgul Henrik Ibsen.

Smaranda Gheorghiu a scris atât beletristică, cât și lucrări de călătorie, dar și poezii pentru copii. Printre cele mai cunoscute lucrări se numără:

  • „Amintiri din călătorii” (Schițe și amintiri din Italia, 1900; De la București la Capul Nord, 1905; Schițe și amintiri din Cehoslovacia, 1925)
  • Beletristică: „Din pana suferinței” (1888), „Novele” (1890), „Veronica Micle” (1892), „Corbul cu pene de aur” (1897), „Mozaicuri” (1897)
  • Poezii pentru copii: „Țara mea” (1905), „Băiatul mamii” (1920), „Simfonii din trecut” (1927), „Dumitrițe brumate” (1937), „Cântă Dorna” (1939).

În amintirea sa, au fost ridicate două busturi, unul în parcul Mitropoliei din Târgoviște și altul în parcul Cișmigiu din București, inscripționat cu textul „Maica Smara, Educatoare a poporului, scriitoare, 1857-1944”.

Scrieri despre Smaranda Gheorghiu

  • Bîrlea Petre Gheorghe, O româncă spre Polul Nord, Editura Sport-Turism, 1988
  • Alexandrina Andronescu și Gheorghe Bulei, Smara Gheorghiu – personalitate de frunte a intelectualității târgoviștene, în Valachica, nr. 14, Târgoviște, 1994.

Sursa: https://chindiamedia.ro/editorial/editorial-maica-smara-1857-1944-educatoare-a-poporului-roman/

și https://ro.wikipedia.org/wiki/Smaranda_Gheorghiu


Opiniile cititorului

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *