Jurnal FM 
Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia, Armenia
#Postat de Carmen Vintu on martie 9, 2026
Sfinții 40 de Mucenici au pătimit în localitatea Sevastia, Armenia, în timpul domniei împăratului Liciniu (307-323), la porunca guvernatorului Agricola. Acești 40 de soldați au mărturisit că sunt creștini și, din acest motiv, au refuzat să aducă jertfe idolilor. Pentru mărturisirea lor în Hristos, au fost supuși la chinuri crunte, iar în final, au fost aruncați într-un lac aproape înghețat din apropierea cetății.
Asemenea tinerilor din Babilon care au înfruntat focul prin ajutorul lui Dumnezeu, cei 40 de mucenici au înfruntat frigul extrem al lacului de lângă Sevastia. În noaptea de 8/9 martie a anului 320, acești 40 de creștini au biruit moartea, primind cununile muceniciei.
După moartea lor, Dumnezeu a săvârșit multe minuni pentru întărirea martirilor, dar și pentru ca necredincioșii să vadă puterea Sa atotputernică. Cea mai mare minune a fost însă aceea că, pentru dragostea față de Dumnezeu, cei 40 de creștini au ales să moară într-un lac înghețat decât să facă un „mic compromis” care i-ar fi despărțit de iubirea lui Hristos.
Sfântul Candid, în fața amenințării cu pierderea onorurilor militare, a răspuns: „Nu doar onorurile militare, ci și trupurile noastre le poți lua, căci nicio onoare nu este mai mare decât a fi ai lui Hristos Iisus, Dumnezeul nostru”.
Unul dintre mucenici nu a mai rezistat și a ieșit din lac, renunțând la credința în Hristos. A fost dus într-o baie caldă, dar acolo a murit. Locul său a fost luat de un alt soldat creștin, care, deși nu era amenințat, a înțeles apropierea Împărăției cerurilor. Văzând cununile care se coborau asupra capetelor celor 39 de sfinți, a lepădat hainele și a intrat în apă.
Dimineața, când tortionarii au venit să vadă „rezultatele” cruzimii lor, în loc de moarte, au găsit viață, căci niciunul dintre cei 40 nu murise, fiind păstrat în viață de puterea Duhului Sfânt. Însă, din cauza răutății lor, tortionarii nu au înțeles minunile și au crezut că mucenicii beneficiau de vrăjitorie.
Pentru că au fost scoși vii din lac, comandantii au ordonat zdrobirea picioarelor lor cu ciocanele. Toți martirii au murit în urma acestei torturi. Trupurile lor au fost puse într-un car pentru a fi arse și apoi aruncate în lac. Numai Meliton, un tânăr soldat, a supraviețuit torturii. Deoarece mai respira, soldații nu l-au pus în car. Mama lui, știind că cei 39 de martiri aveau pregătită Împărăția cerurilor, și-a luat fiul în brațe și l-a dus spre car. Dacă ar fi dorit să-l salveze, fiul ar fi trebuit să renunțe la credința în Hristos. Meliton a murit pe drum, în brațele mamei sale.
Numele celor 40 de mucenici sunt: Chirion, Candid, Domnos, Isihie, Ieraclie, Smaragd, Valent, Vivian, Evnichie, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetie, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Leontie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Gaie, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton și Aglaie.
Sfinţii mucenici, cu trupurile încătuşate de ger,
Puternic credinţa o au ţinut.
Luminaţi de nădejde,
Ei au strigat către Dumnezeul lor iubit:
O, Tu, Care ai uimit lumea
Cu înfricoşata Ta moarte şi înviere,
O Doamne, învie-ne pre noi!
Căci tăria cerului şi toată zidirea
Pe Tine Te laudă,
şi adâncurile toate, focul, grindina şi gheaţă
Te laudă pe Tine.
Tu pe robul Tău Moise cu tot cu popor
Din robia Egiptului ai scos,
Iar apoi pe losuafiul lui Nun, şi apoi pe Elisei,
Poruncind firii apele să le liniştească şi să le despartă.
Ajută-ne acum şi nouă, robilor Tăi,
Care credem întru Tine, precum ai ajutat pururea
Tuturor robilor Tăi celor din veac.
Nu îngădui frigului să fie mai tare că omul,
Nu îngădui că noi, cei Patruzeci de Mucenici ai Tăi,
Să fim daţi de batjocură nelegiuiţilor.
O Tu poţi toate, Stăpâne, Care toate le stăpâneşti.
Căci Tu prefaci focul în gheaţă, şi gheaţă, în foc.
Iată, pentru Numele Tău, gerul ne ucide trupurile
Ca o fiară sălbatică,
O ajută-ne nouă că Numele Tău Cel Atotputernic
Pretutindeni să fie slăvit!
Mucenicii din lac, încătuşaţi de gheaţă,
S-au încălzit minunat de la lumina cea pogorâta de sus.
Ei au murit cu cinste şi au rămas Mucenici Patruzeci
Până la sfârşit,
Spre spaima, groază şi ruşinea necredincioşilor
Celor ce zac în întuneric.
Tot astăzi facem pomenirea:
- Sfântului Mucenic Urpasian
- Sfântului Cezarie, fratele Sfântului Grigorie Teologul.
Sursa: https://www.crestinortodox.ro/calendar-ortodox/40-mucenici-sevastia-armeniei-99607.html
