Sava Henția, pictor român

Sava Henția (n. 1 februarie 1848, Sebeșel, Regatul Ungariei⁠(d), Țările Coroanei Sfântului Ștefan, Imperiul Austriac – d. 21 februarie 1904, Sebeșel, Regatul Ungariei⁠(d), Țările Coroanei Sfântului Ștefan, Austro-Ungaria) a fost un pictor realist, grafician, muralist și ilustrator de carte român.

Sava Henția s-a născut pe 1 februarie 1848, în satul Sebeșel, comitatul Alba, fiind al 8-lea dintre cei 14 copii ai preotului Ilie Henția. A venit în România la vârsta de 14 ani, în 1862, și a studiat la Școala de Belle-Arte din București, pe care a absolvit-o în 1870, avându-i ca profesori pe Theodor Aman și Gheorghe Tattarescu. În 1871, a obținut o bursă pentru studii la „Academie des Beaux-Arts” din Paris. După întoarcerea în țară, în 1874, Henția a devenit profesor de desen și caligrafie la Azilul de Orfane „Elena Doamna” din București, condus de Ana Davila, soția medicului Carol Davila.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Sava_Hen%C8%9Bia#/media/Fi%C8%99ier:Sava_Hentia_-_Foto.jpg

În perioada Războiului de Independență, Carol Davila a propus prim-ministrului Ion C. Brătianu să trimită un grup de artiști alături de trupele române pentru a surprinde în lucrările lor faptele de vitejie ale soldaților. Printre artiștii selectați s-au numărat Nicolae Grigorescu, Sava Henția, George Demetrescu-Mirea și Carol Popp de Szathmári, fiecare cu legături personale cu Carol Davila. Henția a fost atașat la Ambulanța Marelui Quartier General, având un permis special de liberă trecere din cauza surdității sale.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Sava_Hen%C8%9Bia#/media/Fi%C8%99ier:Sava_Hentia_-_Portretul_Anei_Davilla.jpg

În timpul campaniei, Henția a realizat numeroase desene cu soldați aflați în momente de relaxare, precum „Ziua de sâmbătă în lagărul de la Calafat” sau „Repausul ostașilor în lagărul Calafat”. Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” deține câteva dintre aceste lucrări. În 1877, artistul a transpus multe dintre schițele sale în picturi, inclusiv „Bivuacul”, „În tabără” și „Ostași la odihnă”, care surprind viața de zi cu zi a soldaților în taberele de concentrare.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Sava_Hen%C8%9Bia#/media/Fi%C8%99ier:Hentia-intalnirea.jpg

Deși lucrările de luptă sunt mai puține, indicând faptul că Henția nu a însoțit trupele în campania din Bulgaria, unele desene, cum ar fi „Soldați în poziție de tragere” sau „Scenă de război”, arată o abordare mai puțin realistă, realizată din imaginație, în atelier.

Unul dintre cele mai remarcabile tablouri ale sale este „Călărașul”, care înfățișează un cavalerist din trupele teritoriale, în uniforma de vară. Acesta este înfățișat mângâind botul calului, având în mâna stângă sabia. Pictura, realizată în ulei pe pânză, are dimensiunea de 30×46 cm. Călărașul este echipat cu uniforma de campanie, specifică regulamentului din 1873, și poartă căciula caracteristică cu elemente tricolore. În fundal, alți doi călărași sunt surprinși într-o misiune de cercetare.

Tabloul „Călărașul” nu doar că are o valoare artistică, dar este și un document istoric important, oferind o rară reprezentare a cavaleriei în uniforma de campanie, mult mai puțin ilustrată decât ținutele de ceremonie.

Sursa: https://historia.ro/