„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 8 la 14 mai…
de Nicolae Uszkai, Brașov

Motto: „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.”– Miron Costin, cronicar

Stimați și dragi amici, astăzi voi continua obiceiul de fiecare sâmbătă, de trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Prin urmare, să vedem, pentru început, ce s-a întâmplat într-o zi de 8 mai de-a lungul timpului…În zilele de 8 și 9 mai se celebrează „Zilele comemorării şi reconcilierii în memoria celor care şi-au pierdut viaţa în timpul celui de-al doilea război mondial”, declarate de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 59/26 din 22.XI.2004; statele membre şi agenţiile ONU, organizaţiile neguvernamentale şi persoanele fizice sunt invitate să sărbătorească, în fiecare an, fie una, fie ambele zile, într-o manieră adecvată şi să aducă un omagiu celor ce şi-au pierdut viaţa în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale; în noaptea de 8/9 mai 1945 (la ora 0:16), la cartierul general sovietic din Berlin, s-a semnat actul de capitulare necondiţionată a Germaniei; a luat sfârşit cel de-al doilea război mondial (început la 1.IX.1939). 8 mai este   „Ziua mondială a Crucii Roşii”, dar și „Ziua egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi”; cu acest prilej sunt organizate manifestări şi acţiuni specifice pentru a atrage atenţia asupra discriminării şi a efectelor acesteia asupra femeilor şi bărbaţilor. La această dată, în 2002 , a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.În 1521, prin Edictul de la Worms (promulgat de împăratul german Carol al V-lea) învăţătura reformatorului religios Martin Luther, protestantismul german, este condamnată ca eretică. La 31.X.1517 Martin Luther (1483-1546) a bătut pe uşile Domului din Wittenberg documentul cu cele 95 de teze împotriva catolicismului, moment ce a marcat începutul Reformei promovate de teologul german. În 1753, s-a născut preotul Miguel Hidalgo, erou naţional mexican; unul dintre conducătorii Războiului de independenţă împotriva dominaţiei spaniole; înfrânt la Calderón, lângă Guadalajara, a fost prins şi executat (m. 1811). În 1794, acuzat de trădare în timpul dominaţiei revoluţionarilor, chimistul francez Antoine Lavoisier, care colecta impozite pentru Ferme Générale, a fost judecat, condamnat şi ghilotinat într-o singură zi, la Paris. Antoine Laurent de Lavoisier (n. 26 august 1743) a fost un chimist, filozof şi economist francez.El a clasificat substanţele anorganice în oxizi, baze, acizi şi săruri. De asemenea, el a elaborat o listă a tuturor elementelor chimice cunoscute atunci şi a enunţat legea conservării masei substanţelor. A introdus noţiunea de elemente chimice. El a demonstrat că tot ce ne înconjoară este compus dinelemente chimice. Tot el a dovedit că arderile care se produc în aer au loc deoarece acesta conţine oxigen. În 1852, 8/20, are loc, la Iaşi, premiera comediei „Chiriţa în provincie” de Vasile Alecsandri. În 1879, s-a născut Ioan C. Filitti, istoric, jurist şi diplomat; figură reprezentativă a istoriografiei române din prima jumătate a secolului XX; contribuţii în numeroase domenii: istorie militară şi diplomatică, genealogie, istoria Bisericii; membru corespondent al Academiei Române din 1915 (m. 1945). În1884, s-a născut omul politic democrat american Harry S. Truman, preşedinte al SUA între anii 1945 şi 1953; a fost primul şef de stat care a autorizat utilizarea bombei atomice împotriva altei ţări (Japonia, august 1945); autor al celebrei doctrine politico-economice care-i poartă numele (1947); aceasta a facilitat intrarea capitalului american în unele ţări slăbite de război; a fost concretizată, din 1948, prin„Planul Marshall” (m. 1972). În 1885, trupa de operă a Teatrului Naţional din Bucureşti a prezentat primul spectacol în limba română, Linda de Chamonix, de G. Donizetti. În 1886, a fost lansat pe piaţă produsul „Coca-Cola”, cunoscuta băutură răcoritoare, inventată de farmacistul american John Pemberton (din Atlanta, Georgia)Prima reţetă Coca-Cola a fost inventată în Columbus, Georgia, de către John Stith Pemberton, iniţial ca un cocawine numit Pemberton’s French Wine Coca în 1885. Primele vânzări au fost la Jacob’s Farmacy din Atlanta, Georgia, pe 8 mai, 1886. A fost vândută iniţial ca un medicament brevetat pentru cinci cenţi.Pemberton a susţinut că băutura Coca-Cola a vindecat multe boli, inclusiv dependenţa de morfină, dispepsia, neurastenia, durerile de cap şi impotenţa. Pemberton a publicat prima reclamă pentru băutură pe 29 mai a aceluiaşi an, în Atlanta Journal.Coca-Cola a fost vândută în sticle, pentru prima data pe 12 martie 1894.Cutiile de Coca au apărut pentru prima dată în 1955. Prima îmbuteliere de Coca-Cola a avut loc în Vicksburg, Mississippi, la Biedenharn Candy Company în 1891.Proprietarul acesteia era Joseph A. Biedenharn. Sticlele originale au fost sticlele Biedenharn, foarte diferite de modelul „hobble-skirt” de mai târziu, care este acum atât de familiar. În 1903, s-a născut Fernandel (Fernand Joseph Desire Constandin), actor francez de cinema. Fernandel, cu adevăratul nume Fernand Joseph Désiré Contandin (n. Marseille – d. 26 februarie 1971, Paris), a fost un actor francez de mare succes, atât pe scena teatrelor, cât şi în filmele de cinema, „comedianul cu zâmbet cabalin”, devenit celebru în rolul lui Don Camillo din seria de filme Don Camillo şi Peppone, alături de Gino Cervi, după povestirile scriitorului Giovanni Guareschi. În 1929, s-a născut Cezar Grigoriu, interpret de muzică uşoară, regizor de teatru şi televiziune (m. 1978). În 1940, s-a născut Constantin Prut, critic şi istoric de artă, profesor; autorul lucrării „Dicţionar de artă modernă şi contemporană”, o lucrare unică în literatura de specialitate în limba română. În 1945, se semnează, la Moscova, acordul comercial, pe 5 ani, româno-sovietic în baza căruia au fost înfiinţate societăţi mixte româno-sovietice („faimoasele” sovromuri), care s-au dovedit a fi o formă de spoliere rapace a economiei româneşti de către URSS (sovromurile vor fi desfiinţate în anul 1954). În 1972, are loc inaugurarea, în clădirea Poştei Centrale din Bucureşti, a Muzeului de Istorie al României (astăzi, Muzeul Naţional de Istorie al României); primul director, Florian Georgescu. Muzeul Naţional de Istorie ocupă 8.000 mp şi reuneşte în cca. 60 de săli exponate deosebit de valoroase. Parcurgându-le, putem face cunoştinţă cu mărturii despre prezenţa omului pe teritoriul României încă din paleolitic (600.000 ani – 6.000 ani î.Hr.), cultura materială şi spirituală a geto-dacilor, războaiele daco-romane şi transformarea Daciei în provincie a Imperiului roman, apariţia şi definitivarea structurilor de putere ale statului în societatea medievală, domniile fanariote, revoluţia burghezo-democratică de la 1848, câştigarea independenţei, declanşarea celor două războaie mondiale şi intrarea României sub influenţă rusească. Datorită faptului că muzeul se află în reparaţii capitale, cea mai mare parte a expoziţiilor sunt temporar închise sau în reorganizare.Până la terminarea lucrărilor, sunt vizitabile expoziţiile permanente Tezaur şi Columna lui Traian (subsol); Lapidarium (parter), cât şi expoziţiile temporare din holul central al clădirii. În 2003, Congresul SUA a ratificat Protocoalele de aderare la NATO a celor şapte state invitate să adere la această organizaţie: România, Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia şi Slovenia.

Urmează să vedem ce s-a întâmplat în 9 mai…Aceasta este „Ziua Independenţei de Stat a României”. La 1877, 9/21 mai, avea loc sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor a proclamat independenţa de stat a României; ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu, declara în faţa Adunării: „Suntem independenţi, suntem o naţiune de sine stătătoare (…), suntem o naţiune liberă şi independentă”; acest moment, consolidat prin grele jertfe pe câmpurile de luptă din Bulgaria, a reprezentat prima etapă spre unirea românilor în hotarele unui singur stat (1918).A doua zi, actul a fost amendat de domnitorul Carol. Zilele de 8 și 9 mai sunt „Zilele comemorării şi reconcilierii în memoria celor care şi-au pierdut viaţa în timpul celui de-al doilea război mondial”, declarate de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 59/26 din 22.XI.2004; statele membre şi agenţiile ONU, organizaţiile neguvernamentale şi persoanele fizice sunt invitate să sărbătorească, în fiecare an, fie una, fie ambele zile, într-o manieră adecvată şi să aducă un omagiu celor ce şi-au pierdut viaţa în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale; în noaptea de 8/9 mai 1945 (la ora 0:16), la cartierul general sovietic din Berlin, s-a semnat actul de capitulare necondiţionată a Germaniei, luând sfârşit cel de-al Doilea Război Mondial (început la 1.IX.1939). În același timp, această zi este și „Ziua Uniunii Europene”, cunoscută şi ca „Ziua Schuman”; instituită în 1985 de ţările Comunităţii Economice Europene; marchează declaraţia lui Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei, de la 9 mai 1950, privind Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului – CECO, punct de plecare în construcţia europeană. În 1502, Cristofor Columb părăseşte Spania pentru cea de-a patra şi ultima călătorie către „Lumea Nouă”. În 1877, în sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor, a fost proclamată independenţa de stat a României. Ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu, declara în faţa Adunării: „Suntem independenţi, suntem o naţiune de sine stătătoare (…), suntem o naţiune liberă şi independentă”. Acest moment, consolidat prin grele jertfe pe câmpurile de luptă din Bulgaria, a reprezentat prima etapă spre unirea românilor în hotarele unui singur stat (1918) (9/21). În 1895, s-a născut Lucian Blaga, poet, dramaturg, filosof şi eseist; membru al Academiei Române.

În1905, sultanul Abdul Hamid al II-lea, intrat în cel de-al 29-lea an de domnie, semna o iradea sau „firman”, cum era denumit în presa vremii, prin care valahii (românii/ vlahii) din Imperiul otoman erau recunoscuţi ca „naţionalitate” şi beneficiau de învăţământ şi biserică în limba maternă. Iradeaua obținută de România avea, între altele, și menirea de a pune capăt nelegiuirilor, violențelor, jafurilor, terorii, omorurilor și asasinatelor (peste 400) împotriva românilor macedoneni dezlănțuite sălbatic de bandele de antarți greci organizate și finanțate de guvernul de la Atena și binecuvântate de ierarhia Patriarhiei de Constantinopol (9/22). În 1935, între 9 mai şi 9 iunie, se deschidea, printr-o ceremonie solemnă în Parcul Carol, prima ediţie a Festivalului „Luna Bucureştilor”, desfăşurat sub îndrumarea primarului Capitalei Alexandru Donescu. Punctul de atracţie a fost expoziţia urbanistică din Parcul Carol, apreciată de contemporani ca o adevărată „istorie vie a oraşului”. Pentru amenajarea zonei din Parcul Carol, arhitectul Octav Doicescu a proiectat o fântână arteziană în faţa intrării principale, Fântâna Zodiacului. Festivalul a continuat cu regularitate până în 1940, când, din motive politice, a fost întrerupt şi nu a mai fost reluat după război. Festivalul căpătase o adevărată amploare, ce a dus la dezvoltarea zonei peisagistice din Parcul Herăstrău sau la construirea de bulevarde noi (Cotroceni sau Moşilor). În 1939, s-a născut Ion Ţiriac, fost jucător profesionist de tenis; în prezent influent om de afaceri în Germania şi România; între anii 1998 şi 2004 a deţinut funcţia de preşedinte al Comitetului Olimpic Român. În1945, s-a născut compozitorul de muzică uşoară Marius Ţeicu.  În 1945, la ora 0:16, în cartierul general sovietic din Berlin, s-a semnat actul de capitulare necondiţionată a Germaniei, luând astfel sfârşit cel de-al doilea război mondial (început la 1.IX.1939). În 1979, la cea de–a XII–a ediţie a Campionatului european de gimnastică de la Copenhaga, Nadia Comăneci câştigă, pentru a treia oară consecutiv, titlul european absolut şi intră în posesia trofeului – performanţă unică în istoria competiţiei. În 1990, în Piaţa Universităţii, 68 oameni fac greva foamei pentru susţinerea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara. În 2003, Senatul SUA a dat undă verde aderării României la Alianţa Nord–Atlantică. În 2013, a murit profesorul şi regizorul de teatru Cătălin Naum; a fondat, în anul 2006, Asociaţia „Teatrul Podul”; acest teatru studenţesc îşi desfăşoară activitatea în mansarda Casei de Cultură a Studenţilor din Bucureşti, loc bine-cunoscut de întâlnire a artiştilor şi studenţilor preocupaţi de activităţi culturale, a cărui istorie depăşeşte deja 75 de ani (n. 1939).

Trecem la ziua următoare și vedem ce s-a întâmplat în 10 mai…Aceasta este „Ziua păsărilor şi arborilor” a fost iniţiată de iubitorii de natură implicaţi direct în serviciile de protecţie şi conservare a mediului; marcând această zi, ei doresc să facă public faptul că a ne întoarce la natură şi a fi în armonie cu aceasta nu reprezintă un efort prea mare. În 1499, este publicată prima hartă geografică a lui Amerigo Vespucci (n. 9 martie 1454, Florenţa, Italia, m. 22 februarie 1512, Spania – unul dintre cei mai mari navigatori ai tuturor timpurilor. Vespucci a fost primul european ajuns în Brazilia. A fost primul ce a călcat pe coastele Uruguayului şi Argentinei. A descoperit unele dintre cele mai importante fluvii ale lumii: Amazon, Pavia, Rio de la Plata. A fost primul ce a observat existenţa curentului ecuatorial. Cea mai importantă realizare a sa a fost însă redescoperirea Americii. În cinstea sa, ca unul dintre cei mai mari navigatori ai Noii Lumi, continentul descoperit îi poartă numele, începând din anul 1507). În 1503, Cristofor Columb descoperă Insulele Cayman (Insulele Cayman sunt un teritoriu al Regatului Unit aflate în vestul Mării Caraibelor.  Ele fac parte din Arhipelagul Antilele Mari. Arhipelagul este format din trei insule coraligene: Grand Cayman – cea mai mare dintre ele cu o lungime de 30 kilometri şi cu lăţimea de şase kilometri -, Little Cayman şi Cayman Brac) şi le denumeşte Las Tortugas, datorită numeroaselor broaşte ţestoase care se găseau acolo.În 1838, sub presiunea Porţii Otomane, Adunarea Obştească a Ţării Româneşti a votat introducerea în Regulamentul Organic a „articolului adiţional” care prevedea obligativitatea aprobării puterii suzerane (Poarta) şi puterii protectoare (Rusia) pentru orice modificare constituţională; acest fapt a semnificat o restrângere a autonomiei Ţării Româneşti şi o întărire a protectoratului Rusiei asupra acesteia (10/22). În 1848,în Ţara Românească s-a constituit Comitetul revoluţionar, compus din Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, Dumitru şi I. C. Brătianu, Cezar Bolliac, Ştefan şi Nicolae Golescu, Ion Heliade Rădulescu, Ion Câmpineanu (10/22).În 1858, 10/22,începe, la Paris, Conferinţa celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Prusia, Rusia, Turcia, Regatul Sardiniei) privind organizarea Principatelor Române; prin Convenţia semnată în ultima zi a Conferinţei (7/19.VIII.1858) se stabilea că, împreună, cele două ţări vor purta numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, fiecare cu domn, guvern şi adunare legiuitoare proprie; Convenţia de la Paris a devenit legea fundamentală a Principatelor (rămânând în vigoare până în 1864). În1864,între 10/22 şi 14/26 mai, a avut loc un plebiscit pentru aprobarea unei noi Constituţii (numită prudent „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris”, care, în realitate, nu dezvolta, ci modifica dispoziţiile Convenţiei, sporind drepturile puterii executive în dauna celei legislative) şi a unei noi legi electorale, care introducea noi instituţii: Senatul (Parlamentul devenind bicameral) şi Consiliul de Stat (care elabora legi pe baza iniţiativei Domnitorului). În 1866, 10/22, Prinţul Carol (1839-1914) din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen este proclamat de către Adunarea Constituantă (aleasă la 9/21.IV.1866) domnitor al României sub numele de Carol I.În 1877, 10/22, a fost instituită prima decoraţie românească, „Steaua României”, în vederea recompensării serviciilor militare şi civile deosebite aduse statului român. În 1877, Senatul României votează proclamaţia de independenţă faţă de Imperiul Otoman, independenţă recunoscută prin Tratatul de la Berlin din 1878. În 1881, 10/22, au avut loc festivităţile prilejuite de proclamarea Regatului şi încoronarea domnitorului Carol I (prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen/1839-1914) ca primul rege al României (la 14.III.1881, Parlamentul votase transformarea României în Regat); preşedintele Parlamentului înmânează regelui Carol I şi reginei Elisabeta (soţia sa) coroanele realizate din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878). În 1906, a apărut, la Bucureşti, ziarul „Neamul Românesc”, sub conducerea lui Nicolae Iorga. În 1927, semnarea Concordatului cu Vaticanul, prin care s-a reorganizat cultul catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7.VII.1929). După a doua conflagraţie mondială, în condiţiile instaurării în ţara noastră a regimului comunist, prin Decretul 151/17.VII.1948, partea română a denunţat Concordatul cu Sfântul Scaun, odată cu represiunea împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică din România. În 1929, la Radioul naţional se difuzează primul festival de muzică românească (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928). În 1936, se deschidea oficial Muzeul Satului din Bucureşti, în prezenţa regelui Carol al II-lea. Pentru public acesta s-a deschis cu o săptămână mai târziu, la 17 mai 1936, concomitent cu cea a întregului parc Herăstrău. În 1939, s-a inaugurat, în Piaţa Palatului din Bucureşti, în faţa Fundaţiilor Regale, statuia regelui Carol I (sculptor, croatul Ivan Meštrović); statuia a fost tăiată şi topită în 1948, din ordinul autorităţilor comuniste, care au urmărit sistematic eliminarea, prin toate mijloacele, a monarhiei în conştiinţa publică. În 1981, a murit arhitectul şi profesorul Octav Doicescu, realizator al unor ansambluri arhitectonice de mare amploare (Casa Română de la Expoziţia Internaţională de la New York, Complexul de pe malul lacului Snagov, Opera Română, Institutul Politehnic din Bucureşti ş.a.); membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1902).În 1994, în Republica Africa de Sud, a avut loc învestirea oficială a primului preşedinte de culoare din istoria ţării, Nelson Mandela (1918 – 2013).Una dintre personalităţile marcante ale secolului al XX-lea, Nelson Mandela a petrecut 27 de ani în închisorile regimului de apartheid. A fost liderul Congresului Naţional African şi primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud, după primele alegeri multirasiale din 27 aprilie 1994 (până în 1999).S-a retras din viaţa politică în 2004. În 2016, a murit pictorul şi profesorul Ion Grigore; pictor al satului tradiţional românesc; a pictat numeroase biserici precum şi instituţii laice, cum ar fi Conservatorul din Bucureşti, Liceul din Caracal, Muzeul Pompierilor din Bucureşti (n. 1940).

Ziua următoare ne va arăta ce s-a întâmplat în 11 mai… În 330, avea loc inaugurarea solemnă a oraşului Constantinopol (astăzi Istanbul). Ridicat de împăratul Constantin pe locul vechii colonii greceşti Byzantion, ca nouă capitală a Imperiului Roman de Răsărit (în 1453 a căzut sub stăpânire turcească).În 1720, s-a născut Karl Friedrich Hieronymus Freiherr von Münchhausen, nobil şi aventurier german; şi-a „câştigat” renumele de mare mincinos pentru păcălelile şi poveştile sale exagerate, fapt pentru care relatările sale au fost transpuse în colecția de povestiri „Aventurile baronului Münchausen”, scrisă de Rudolph Erich Raspe; la sfârșitul anului 1786, scriitorul german, Gottfried August Bürger, a publicat o traducere liberă și adăugită a cărții, pentru ca în 1988 să apară şi filmul cu acelaşi nume (m. 1797). În 1849, a murit (executat, după ce fusese condamnat la moarte de un tribunal militar maghiar) pastorul Stefan Ludwig Roth, istoric şi gânditor german din Transilvania; participant la Revoluţia de la 1848-1849, a susţinut cauza românilor transilvăneni (n. 1796). În 1854, s-a născut inventatorul american de origine germană Ottmar Mergenthaler; în 1884 a inventat linotipul, revoluţionând lumea tiparului şi a publicaţiilor (m. 1899).În 1875, s-a născut Harriet Quimby, jurnalistă, actriţă şi scenaristă americană; prima femeie din Statele Unite care a primit un brevet de pilot şi prima femeie care a zburat singură deasupra Canalului Mânecii (m. 1912). În 1877, 11/23, în urma proclamării independenţei de stat a României (9/21.V.1877), Guvernul anulează plata tributului către Turcia (914.000 lei) şi pune suma la dispoziţia Ministerului de Război. În1899, 11/23, s-a născut arhitectul George Matei Cantacuzino, figură proeminentă a arhitecturii româneşti interbelice; cunoscut şi ca pictor, eseist, estetician şi memorialist (m. 1960). În1914, s-a născut Haroun Tazieff, geolog francez de origine poloneză; studii şi cercetări privind mecanismele erupţiilor şi gazele vulcanice; unul dintre fondatorii Institutului Internaţional de Cercetări Vulcanologice (1948) (m. 1998).În 1923, Ministerul de Război din România a publicat „Programul ceremoniei înhumării ostaşului necunoscut”, broşură în care s-a propus omagierea eroilor neamului în ziua de „Înălţarea Domnului”.Această zi a fost marcată până în 1947 şi a fost reluată după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989. În 2016 Înălţarea Domnului şi Ziua Eroilor au loc pe 9 iunie. În1931, semnarea, la Bucureşti, a Convenţiei militare a Micii Înţelegeri (cunoscută şi sub numele de Mica Antantă), cu participarea şefilor de Stat Major, pentru a contracara creşterea activităţii revizioniste a Germaniei, Italiei şi Ungariei. Mica Înţelegere a fost o organizaţie de securitate regională defensivă, alcătuită din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia prin convenţii bilaterale de alianţe între Cehoslovacia-Iugoslavia (14.VIII.1920), România-Cehoslovacia (23.IV.1921) şi România-Iugoslavia (7.VI.1921); avea ca obiectiv menţinerea şi apărarea statu-quo-ului teritorial stabilit prin tratatele încheiate în urma primului război mondial (şi-a încetat activitatea în 1938).În 1949, israelul a fost primit în Organizaţia Naţiunilor Unite. La 14.V.1948 a luat sfârşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU din 29.XI.1947. Rezoluţia stipula crearea pe teritoriul Palestinei a două state: unul evreu şi altul arab. În aceeaşi zi, Israelul şi-a proclamat independenţa de stat, marcarea acestui eveniment variind în fiecare an, în funcţie de calendarul religios ebraic. În1950, a avut loc, la Théâtre des Noctambules din Paris, premiera absolută a piesei „Cântăreaţa cheală”, de Eugène Ionesco, în regia lui Nicolas Bataille. În1956, România şi-a reluat locul în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), al cărei membru a fost de la întemeierea sa (creată la 11.IV.1919, OIM era o instituţie autonomă pe lângă Liga Naţiunilor; din 1946 a devenit instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva). Între anii 1946 şi 1956 România nu a mai participat, însă, la lucrările OIM. În 1980, a murit Vida Gheza, sculptor român; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1913).În 1990, Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) îşi încetează activitatea, în perspectiva alegerilor de la 20 mai (acelaşi an). CPUN a fost constituit la 9.II.1990 prin restructurarea CFSN (Consiliul Frontului Salvării Naţionale) şi a avut atribuţiile unui organ legislativ (un prim Parlament provizoriu al României postdecembriste) înaintea alegerilor din 20 mai; CPUN era compus din 241 de membri – 105 reprezentanţi ai partidelor şi formaţiunilor politice nou create, 106 ai CFSN, 27 ai uniunilor minorităţilor naţionale şi 3 reprezentanţi ai Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România. În 1991, s-a semnat, la Bucureşti, Acordul între guvernele României şi Ungariei privind stabilirea regimului de „cer deschis” între cele două ţări; a fost primul tratat de acest gen din Europa. În 2011, a murit ziaristul şi scriitorul timişorean Miomir Todorov. A fost profesor, redactor la Studioul de Radio din Timişoara, secţia sârbă, corector la revista „Književni život”, din 1990 revenind la Radio Timişoara.Colaborează la publicaţiile „Književni život” („Viaţa literară” – publicaţie trimestrială de literatură, singura de acest tip a sârbilor din România de astăzi), „Banatske novine” (revistă trimestrială de cultură în limba sârbă) şi „Orizont”. Publică volumul de proză: „Postajanje”/ „Devenirea”, Bucureşti, Editura Kriterion, 1988. Este prezent în diverse antologii editate în România şi Serbia (n. 1951). În 2012, a murit matematicianul şi profesorul Dan Brânzei; contribuţii deosebite în topologia algebrică, fundamentele matematicii, geometria sintetică şi geometria proiectivă (n. 1942).

Ziua următoare be arată ce s-a întâmplat în 12 mai…Aceasta este „Ziua internaţională a asistenţilor medicali”; sărbătorită din 1974 de Consiliul Internaţional al Asistenţilor Medicali, marchează ziua de naştere a asistentei medicale Florence Nightingale (12 mai 1820), care a deschis prima şcoală pentru asistentele medicale pe lângă Spitalul „Saint Thomas” din Londra (1860), realizând primul pas în pregătirea profesională şi instituţională a asistentelor medicale. În 113, a fost inauguratã, la Roma, în forumul nou construit, Columna lui Traian, operã atribuitã lui Apollodor din Damasc. În 1364, a fost fondată Universitatea din Cracovia, una din primele universităţi din Europa Centrală.În 1812, 12/24, s-a născut George Bariţiu, om politic, publicist şi istoric; întemeietorul presei româneşti din Transilvania („Gazeta de Transilvania” şi „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”); unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania; membru fondator al societăţii ASTRA; membru fondator al Academiei Române din 1866, preşedinte al acestui for (martie-aprilie 1893) (m. 1893). Unele surse dau naşterea la 4.VI.1812. În 1820, s-a născut Florence Nightingale, infirmieră britanică, precursoarea serviciului sanitar modern, prima infirmieră modernă, dar și un statistician important (m. 1910).În 1848, revoluţionarii moldoveni refugiaţi în Transilvania elaborează, la Braşov, programul–legământ „Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei”. Este documentul care sintetizează dezideratele româneşti: „Unirea Moldovei şi Ţării Româneşti într–un singur stat neatârnat românesc”. În 1870, a murit Eftimie Murgu, avocat, revoluţionar paşoptist, profesor de filosofie, unul dintre întemeietorii învăţământului filosofic românesc, politician; conducătorul Revoluţiei de la 1848-1849 din Banat (n. 1805). Unele surse dau ca dată a morţii 30 aprilie 1870, iar altele, 8 mai 1870. În 1894, a apărut, în ziarul francez „La Justice”, articolul „Lupta raselor” semnat de Georges Clemenceau, în care, după ce face un istoric al luptei de eliberare naţională a românilor din Transilvania, se pune chezaş pentru adevărul luptei lor. Georges Clemenceau (1841-1929), a fost un om politic şi ziarist francez, prim-ministru (1906-1909, 1917-1920), preşedinte al Conferinţei de pace de la Paris (1919-1920) şi unul dintre autorii Tratatului de Pace de la Versailles (12/24). În 1907, s-a născut Katharine Hepburn, actriţã americanã, de patru ori laureatã Oscar (m. 29 iunie 2003). În 1922, are loc premiera piesei „Suflete tari” de Camil Petrescu, la Teatrul Naţional din Bucureşti, prima piesă scrisă de acesta care a văzut lumina rampei – regia, Paul Gusty. În 1925, piesa apărea în volum. În 1929, a fost înfiinţat Radio – Clubul Român, din iniţiativa unor pionieri ai radiofoniei româneşti, care contribuiseră esenţial şi la înfiinţarea Radiodifuziunii: Dragomir Hurmuzescu, Ghron Netta, C. Muller şi alţii. Printre obiective, Radio-Clubul îşi propunea să militeze pentru răspândirea şi organizarea radiofoniei în ţară. În 1933, a murit Jean Bart (pseudonimul sub care a publicat comandorul Eugeniu P. Botez), romancier; a cultivat pentru prima datã în literatura românã jurnalul de bord şi schiţa marinã – acestea fiind pentru totdeauna legate de numele lui – iar prin Europolis, care i-a încoronat opera, ne-a dãruit primul şi cel mai realizat roman al unui port românesc (n. 1874).În 1942, are loc prima gazare în masă, datată cu exactitate, din lagărul de concentrare Auschwitz–Birkenau, în urma căreia au fost ucişi 1.500 de evrei polonezi. În 1942, s-a născut Aurelian Andreescu, interpret român de muzică uşoară (m. 1986). În 1943, a fost terminată construirea clădirii Pentagonului. În 1945, armata românã şi-a încheiat participarea la cel de-al doilea rãzboi mondial. Efectivele sale angajate în luptã s-au cifrat la aproape 540.000 de combatanţi. În 1993, a murit filosoful Ion Banu; lucrări de istorie a filosofiei (antice şi medievale, europene şi orientale), precum şi de teorie a filosofiei; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (n. 1913). În 2008, a murit Pop Simion, scriitor, jurnalist şi diplomat; între anii 1955 şi 1958 a lucrat la Radiodifuziunea Română ca reporter la Redacţia Culturală (n. 1930). În 2011, a murit fosta campioană europeană la tir sportiv Silvia (Dumitrescu) Kaposztai; a participat la participat la cinci ediţii ale Campionatelor Europene, unde a obţinut şapte medalii, dintre care trei de aur, trei de argint şi una de bronz şi a fost maestră emerită a sportului şi a evoluat pentru cluburile UTA Arad şi Steaua Bucureşti (n. 1953). În 2014, a murit Jacinto Convit, medic și om de știință venezuelan; este cunoscut mai ales pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva leprei; este autorul unor studii de vindecare la diferite tipuri de cancer; în 1988, a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Medicină pentru vaccinul său anti-lepră (n. 1913). În 2016, capacitatea operaţională a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) de la Deveselu a fost certificată printr-o ceremonie desfăşurată la baza militară Deveselu, în prezenţa premierului Dacian Cioloş, a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, şi a unor înalţi oficiali români şi străini. Scutul antirachetă respectă prevederile Cartei ONU şi este destinat exclusiv apărării legitime împotriva ameninţării cu rachete balistice, nefiind îndreptat împotriva cuiva anume.

Penultima zi din săptămână ne relevă ce s-a întâmplat în 13 mai…Aceasta este „Ziua mondială a comunicaţiilor sociale”, dar și „Ziua naţională a transplantului” se sărbătoreşte în România, la iniţiativa Fundaţiei pentru Transplant, începând cu anul 2005, urmând modelul european. În 1607, au fost puse bazele primei colonii englezeşti în Lumea Nouă, de către căpitanul John Smith şi un batalion de soldaţi debarcaţi în Virginia, la Jamestown. În 1806, a murit Samuil Micu, cărturar iluminist, filolog şi traducător; unul dintre reprezentanţii de seamă ai Şcolii Ardelene; autor al primei gramatici tipărite a limbii române („Elementa linguae daco-romanae sive valachicae”, în colaborare cu Gheorghe Şincai); în „Cartea de rogacioni…” (1779) a folosit, pentru prima oară în istoria tipăriturilor româneşti, alfabetul latin; nepot al episcopului Inochentie Micu, prin grija căruia familia a fost înnobilată sub numele germanizat „Klein” (n. 1745). În 1835, a murit arhitectul britanic John Nash, considerat cel mai mare urbanist al timpului său (printre realizările lui se numără Regent’s Park din Londra) (n. 1752). În 1887, s-a născut Elena Caragiani-Stoenescu, prima femeie din România care a obţinut brevetul internaţional de pilotaj (eliberat la 22 ianuarie 1914 de către Federaţia Aeronautică Internaţională); consemnată, în analele presei mondiale, drept primul corespondent de război care îşi realizeză reportajele din avion; a deschis drumul aviaţiei sanitare (m. 1929). În 1889, s-a născut episcopul de Arad Grigorie Comşa (prenumele la botez: Gheorghe), apreciat orator şi „episcop misionar” (a înfiinţat câteva colecţii de lucrări teologice moralizatoare – „Biblioteca preotului ortodox”, „Biblioteca creştinului ortodox” ş.a); deputat în primul Parlament al României întregite (1920); membru de onoare al Academiei Române din 1934 (m. 1935). În 1889, s-a născut Ion Trivale (pseudonimul lui Iosif Netzler), critic literar (în ciuda activităţii restrânse din cauza morţii premature, Trivale rămâne unul dintre criticii de elită ai literaturii române) şi traducător (a transpus în limba română câteva dintre „Schiţele umoristice” ale lui Mark Twain) (m. 1916, pe front). În 1904, s-a nãscut Elvira Godeanu, actriţă româncă de teatru şi film (m. 1991). În 1917, la Fatima (în Portugalia), trei copii cu vârste între 7 şi 10 ani, au avut viziuni cu Fecioara Maria. În 1930 aceste viziuni au fost recunoscute de Biserica Catolică, iar în locul respectiv s-a ridicat o biserică, localitatea devenind important loc de pelerinaj. În 1919, s-a născut inginerul George S. Bărănescu, stabilit (din 1979) în SUA; activitate de cercetare în domeniul motoarelor cu ardere internă; autor al unor invenţii (brevetate în SUA şi în alte state industrializate) care includ concepte de motoare cu ardere internă având capacitatea de conservare a energiei, toleranţă la combustibili şi emisii poluante reduse; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 2001).În 1930, a murit Fridtjof Nansen, explorator polar, naturalist şi om politic norvegian; cunoscut pentru expediţiile sale spre Polul Nord (a condus expediţia pe schiuri care a traversat partea de sud a Groenlandei, în 1888; a organizat o expediţie în Arctica, între anii 1893 şi 1896, pe vasul Fram); după 1918 a lucrat în instituţiile Ligii Naţiunilor (s-a ocupat cu repatrierea prizonierilor şi cu problemele refugiaţilor); Premiul Nobel pentru Pace pe 1922 (n. 1861).În 1938, s-a născut tenorul Ludovic Spiess, fost ministru al culturii şi director al Operei Naţionale din Bucureşti (m. 2006). În 1943, al doilea război mondial: Lipsită de sprijin eficient de la Berlin, armata germană din Africa de Nord (Afrikakorps), sub conducerea mareşalului Erwin Rommel, capitulează în faţa aliaţilor. În1945, s-a născut Ion Oblemenco, cunoscut jucător de fotbal şi antrenor, performanţele sale fiind legate de echipa „Universitatea Craiova”; în prezent stadionul din Bănie îi poartă numele (m. 1996). În 1946, 13-20, Yehudi Menuhin, violonist american (naturalizat britanic în 1985) a susţinut, la Bucureşti (în sala Aro), şase concerte alături de profesorul său, George Enescu (pe 13 şi 15 mai, Enescu l-a acompaniat pe Menuhin la pian, pe 18 mai au cântat amândoi la vioară, iar concertele din zilele de 14, 17 şi 20 mai au fost dirijate de George Enescu). În 1959, a murit Emil Haţieganu, jurist şi om politic; membru marcant al PNŢ; membru în Consiliul Dirigent al Transilvaniei; de mai multe ori ministru; arestat şi deţinut la Budapesta şi Györ (1944-1945); deţinut politic (1948-1951); membru de onoare al Academiei Române (n. 1878). În 1981, a avut loc, la Roma, în Piaţa Sfântul Petru, un atentat asupra Papei Ioan Paul al II-lea (1920-2005), comis de teroristul turc Mehmet Ali Agca, care a tras cu pistolul din apropiere. Acel glonţ aproape l-a costat viaţa pe Suveranul Pontif, care avea să afirme despre atentat: „o mână a tras cu glonţul, alta i-a modificat traiectoria”, făcând referire la Fecioara Maria, pe care papa Ioan Paul al II-lea o venera în mod deosebit. În timpul vizitei sale din 1983 papa l-a iertat în mod public pe agresor. În 1984, înainte de vizita sa în Venezuela, poliţia politică din acea ţară a descoperit şi contracarat un complot de asasinare a papei, pus la cale de o grupare extremistă. Pe 6 ianuarie 1995 poliţia filipineză a reuşit să oprească „Operaţia Bojinka”, care urmărea acelaşi scop. În 1997, a murit Alexandra Caradja, descendentă directă din familia fostului domnitor al Ţării Româneşti Ion Gh. Caradja; prinţesa a ajutat în timpul celui de-al doilea război mondial prizonierii americani din România; plecată din ţară în 1948 şi stabilită la Paris (n. 1920).În 2008, a murit actorul Colea Răutu (nume real: Nikolai Rutkovski) (n. 1912). În 2011, a murit Ovidiu Dumitru, textier, scenarist şi realizator în TVR. A fost unul dintre cei mai vechi colaboratori ai Televiziunii Române, fiind realizator al mai multor emisiuni, printre care şi „Televiziunea, dragostea mea”, despre care a spus că este „o adevărată declaraţie de dragoste” faţă de unica televiziune a vieţii lui: Televiziunea Română (n. 1933). În 2012, a murit pictorul, sculptorul şi arhitectul francez de origine română Horia Damian (stabilit la Paris din 1946); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 1922).

Finalmente, vom vedea și ce s-a întâmplat în 14 mai…Aceasta este „Ziua Naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste”, instituită prin Legea nr. 127/30.V.2017; în noaptea de 14/15 mai 1948  a început o amplă operaţiune de arestare, desfăşurată de autorităţile represive comuniste, în cooperare cu serviciile secrete ale ocupantului sovietic, care viza Mişcarea Legionară, studenţimea, organizaţiile subversive (regimului comunist), dar şi Biserica, cultele religioase şi partidele politice; arestările au continuat pe tot parcursul anului 1948, când peste 10.000 de oameni au fost aduşi în aresturile miliţiei şi securităţii, apoi la anchete, condamnaţi şi aruncaţi în închisori, unde au pătimit asemenea primilor creştini.Prin Legea nr. 198/7.XI.2011 au fost stabilite anterior „Ziua comemorării victimelor fascismului şi comunismului” pe 23 august şi „Ziua memoriei victimelor comunismului în România” pe 21 decembrie. Totodată, aceasta este „Ziua Dreptului Internaţional Umanitar”, marcată din 2014, la propunerea Comisiei Naţionale de Drept Internaţional Umanitar; 14 mai 1954 reprezintă data la care România a ratificat Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949, care reglementează, în principal, Dreptul internaţional umanitar, completate de cele două Protocoale adiţionale semnate în 1977 referitoare la protecţia victimelor conflictelor armate. Instituirea acestei zile reprezintă o confirmare a ataşamentului României faţă de valorile dreptului internaţional umanitar. În 1610, a murit (asasinat) Henric al IV-lea de Navarre, rege al Franţei (1589-1610), întemeietorul dinastiei de Bourbon; prin „Edictul de la Nantes” (1598), garantând protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor, a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa; ajutat de hughenoţi, a consolidat absolutismul monarhic, a dezvoltat industria, comerţul şi agricultura (n. 1553). În 1686, s-a născut fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit; unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) şi mercur (1714) (m. 1736).În 1796,medicul britanic Edward Jenner efectuează prima vaccinare antivariolică reuşită (după ce a descoperit modalitatea de a crea la om imunitatea faţă de variolă), punând bazele imunologiei moderne. Pentru a celebra două secole de la acest eveniment, OMS şi UNICEF au declarat anul 1996 „An al vaccinului”. În 1848, reprezentanţi a şase publicaţii din New York s-au întâlnit pentru a discuta despre modul în care ar putea să-şi unească eforturile pentru a strânge ştiri de pe navele ce soseau în port. S-a format, astfel, o „cooperativă” de cules şi difuzat informaţii pentru presă, „Associated Press”, cel mai vechi şi mai amplu serviciu de ştiri din lume, care, în prezent, acoperă întreg mapamondul prin reţeaua sa de sateliţi. În 1900, între 14 mai şi 28 octombrie, s-a desfăşurat cea de-a II-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară de la Paris. A fost pentru prima dată când au participat și femei. A fost una din cele mai lungi Olimpiade din istorie; nu au existat festivități de deschidere și de închidere. În 1944, s-a născut regizorul şi producătorul american de film George Lucas; cele mai cunoscute creaţii ale sale le reprezintă seriile de filme „Războiul stelelor” („Star Wars”) şi „Indiana Jones”. În1945, a murit istoricul Gheorghe Popa-Lisseanu; a înzestrat istoriografia românească cu un adevărat corpus de surse narative – autori clasici şi texte privind epoca migraţiilor şi a începuturilor societăţii medievale în spaţiul carpato-dunărean; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1866).  În 1948, a fost semnat actul de naştere al Clubului Sportiv Dinamo Bucureşti (într-o clădire din Str. Lipscani), prin fuziunea echipelor Unirea Tricolor MAI cu Ciocanul Bucureşti. Din anul 1951 clubul îşi are sediul pe Şos. Ştefan cel Mare, iar numele său provine din vechiul cuvânt grecesc „dinamikos”, care înseamnă mişcare. În 1948, a luat sfârşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU din 29.XI.1947. Rezoluţia stipula crearea pe teritoriul Palestinei a două state: unul evreu şi altul arab. În aceeaşi zi Israelul şi-a proclamat independenţa de stat.Marcarea acestui eveniment variază în fiecare an, în funcţie de calendarul religios ebraic. În 1955, a fost semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între ţările socialiste europene, denumit „Tratatul de la Varşovia”, după locul unde a fost semnat. Tratatul a fost semnat de URSS şi de statele europene subordonate ei – Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, R. D. Germană, Polonia, România şi Ungaria –  şi a intrat în vigoare la 5.VI.1955. În urma schimbărilor din Europa Centrală şi de Est  din anii 1989 şi 1990, „Tratatul de la Varşovia” şi-a încetat valabilitatea la 1.VII.1991. În1968, 14-18, are loc vizita la Bucureşti a preşedintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, prima vizită după cel de-al Doilea Război Mondial a unui şef de stat vest-european în România. În 1973, are loc lansarea primei staţii spaţiale americane „Skylab”, construite de NASA, de la Centrul Spaţial John F. Kennedy din Florida, SUA. A revenit pe Terra la 11 iulie 1979, aproape de Perth, Australia, răstimp în care a parcurs o distanţă totală de aproximativ 1.400.000.000 km. În1981, 14-22, cosmonautul Dumitru Prunariu este primul român care a efectuat un zbor în spaţiul cosmic, la bordul navei cosmice sovietice „Soiuz-40″; zborul a durat 7 zile, 20 ore şi 42 minute, activitatea spaţială desfăşurându-se la bordul staţiei orbitale „Saliut-6″. În 1989, exploratorul britanic Robert Swan (n. 1956), a atins Polul Nord, după ce, în 1986, ajunsese la Polul Sud. Este prima persoană din lume care a atins acest original „record al polilor”. În 1998, a murit Frank Sinatra, cântăreţ şi actor de cinema american (n. 1915). În 2000, 14/15, a murit regizorul şi animatorul de teatru Gheorghe (Goange) Marinescu, organizatorul unor evenimente artistice care au impus, după 1990, Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea pe harta artistică a ţării (n. 1947)

Pentru azi, am terminat trecerea în revistă a evenimentelor din „răboj”-ul de săptămâna aceasta. Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!

Al dumneavoastră,

Nicolae Uszkai

Surse foto:

Wagon Wheels Decorative Wooden

https://www.freepik.com/premium-photo/wooden-wheel-from-cart-decorative-wheels-decorating-lawns-exteriors-rustic-interiors-round-homemade-wheel-against-wall-retro-vintage-style-life-countryside_24573175.htm