„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 10 la 16 iulie…
de Nicolae Uszkai, Brașov

Motto: „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.”– Miron Costin, cronicar

Stimați amici, astăzi voi continua obiceiul de fiecare sâmbătă, de trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Mai mulți dintre dumneavoastră mi-au reproșat că acest material este fie prea stufos, fie prea sărac…Sigur, nu am cum să mulțumesc pe toată lumea, fapt pentru care voi continua în același ritm, poate mai puțin stufos…Prin urmare, să vedem, pentru început, ce s-a întâmplat într-o zi de 10 iulie de-a lungul timpului…În 10 iulie1509, s-a născut Jean Calvin, reformator religios francez, fondatorul calvinismului (sistem teologic protestant); conducător al republicii teocratice Geneva (1541); Calvin este, alături de germanul Martin Luther, unul dintre iniţiatorii reformei protestante, în opoziţie cu anumite dogme şi rituri ale Bisericii Catolice (m. 1564).În 1718, 10/21, a fost încheiat Tratatul de la Passarowitz (Pojarevac), prin care Banatul şi Oltenia treceau în stăpânirea Imperiului Habsburgic.În 1871, s-a născut Marcel Proust, romancier, critic literar şi eseist francez. Marcel-Valentin-Louis-Eugène-Georges Proust (d. 18 noiembrie 1922) a fost un romancier, eseist şi criticfrancez, cunoscut mai ales datorită romanului În căutarea timpului pierdut (în limba franceză À la recherche du temps perdu), operă monumentală de ficţiune a secolului XX, publicată de Gallimard în şapte volume, redactate vreme de mai bine de 14 ani. În 1903, 10/23, s-a născut Alexandru Mironescu, prozator, eseist, filosof; a tradus din André Gide; absolvent al Facultăţii de Fizică şi Chimie din Bucureşti, şi-a luat doctoratul în ştiinţe la Sorbona (1929); profesor universitar; autorul mai multor manuale şi tratate de chimie organică; colecţionar de artă; deţinut politic sub regimul comunist din cauza participării sale la reuniunile mişcării „Rugul Aprins” (m. 1973). În1920, s-a născut inginerul Teodor Oroveanu; specialist în mecanica fluidelor; aplicaţii în domeniul industriei petrolului; a introdus metode moderne de calcul al conductelor pentru petrol, produse petroliere şi gaze, inclusiv metode de optimizare, folosind pentru prima dată în România calculatoarele; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 2005).În 1943, armatele anglo–americane debarcă în insula Sicilia, deschizând un nou front în cel de–al Doilea Război Mondial (Operaţiunea Husky).În1962, a fost lansat, de la Cape Canaveral (SUA), primul satelit de telecomunicaţii, „Telsar”, care a făcut posibilă transmiterea de programe de televiziune peste Oceanul Atlantic.În 1976, a avut loc catastrofa ecologică din localitatea italiană Seveso, provocată de emanaţiile de gaze otrăvitoare provenite de la întreprinderea „Icmesa”; gravitatea accidentului (unii l-au comparat ca efect chiar cu explozia de la Hiroshima) a determinat Consiliul Europei să emită aşa-numita Directivă Seveso, prin care s-au introdus reglementări stricte privind producerea şi stocarea a circa 80 de substanţe considerate foarte periculoase; în 1982 a fost adoptată prima Directivă Seveso, iar la 9 decembrie 1996, Directiva Seveso a fost înlocuită de Directiva 96/82/CE a Consiliului, aşa-numita Directivă Seveso II.

Următoarea zi, cea de marți, ne arată ce s-a întâmplat în 11 iulie…Aceasta este „Ziua Mondială a Populaţiei”; se celebrează anual, la recomandarea din iunie 1989 a Consiliului Director al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare-PNUD; marchează „Ziua celor cinci miliarde” de locuitori ai Terrei, celebrată în întreaga lume la 11 iulie 1987. În1405, navigatorul chinez Zheng He, în fruntea unei flote maritime de 208 vase, cu un tonaj total de peste 7.000 tone si echipaje reunind 20.000 de oameni, pleaca într-o temerară expediție spre Oceanul de Vest (Oceanul Indian și Marea Rosie de astăzi). Aceasta a constituit un eveniment unic în istoria navigației mondiale, precedand cu aproape un secol expediția navigatorului spaniol de origine italiană Cristofor Columb, descoperitorul Americii. În 1714, Dimitrie Cantemir este ales membru de onoare al Academiei din Berlin. Este pentru prima dată când un român este ales intr-un for ştiinţific internațional.În 1780, a apărut, în limba latină, prima gramatică a limbii române – „Elementa linguae daco-romanae sive valachicae” de Samuil Micu şi Gheorghe Şincai.În 1789, Marchizul de La Fayette a prezentat în Franța, Adunării Naţionale, proiectul legislativ, valabil şiîin prezent „Declaraţia Drepturilor Omului şi Cetăţeanului” . Declaraţia Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului (în franceză Déclaration des Droits de l’Homme et du Citoyen) este carta fundamentală prin care au fost puse, în Franţa şi în lume, bazele democraţiei moderne. Declaraţia cuprinde un preambul şi 17 articole, care combină dispoziţiile privind drepturile a trei categorii de persoane: „drepturile oamenilor” (francezi, străini sau inamici) – articolele 1, 2, 3, 4, 7, 9 şi 10, „drepturi ale cetăţenilor” (cetăţeni francezi), care reamintesc şi întăresc libertăţile civile – articolele 6 şi 14 şi „drepturi ale societăţii” (naţiunea franceză), care sunt componente constituţionale – articolele 13, 15 şi 16.Declaraţia Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului din 1789 a inspirat, în secolul al XIX-lea, un mare număr de texte similare în diferite ţări din Europa şi America Latină. Tradiţia revoluţionară franceză este, de asemenea, prezentă în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, semnată la Roma la 4 noiembrie 1950 (convenţie ratificată şi de România, la data de 20 iunie 1994). În 1909, 11/24, s-a născut Constantin Noica, filosof şi eseist; mentor spiritual în cadrul aşa-numiteiŞcoli de la Păltiniş”; deţinut politic între anii 1958 şi 1964; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (m. 1987). În 1917, 11/24.VII – 1/14.VIII, are loc bătălia de la Mărăşti; puternică ofensivă a Armatei a II-a române, comandată de generalul Alexandru Averescu, în cooperare cu Armata a IX-a rusă, soldată cu o importantă victorie împotriva armatei germane. În 1937, a murit George Gershwin, compozitor, pianist şi dirijor american; a creat aşa-numitul jazz simfonic (n. 1898) („Rapsodia albastra“, „Un american la Paris“).În 1939, a murit istoricul britanic Harold William Temperley, unul dintre cei mai de seamă istorici ai vremii; a fost atras şi de istoria Ţărilor Române, despre care a publicat numeroase studii şi documente; membru corespondent străin al Academiei Române din 1933 (n. 1879).În 1940, în condiţiile declanşării celui de-al Doilea Război Mondial, România se retrage din Liga Naţiunilor (Societatea Naţiunilor), care din 1938 îşi continua o existenţă pur formală.În1989, a murit Sir Laurence Olivier, actor şi regizor englez de teatru şi film; reprezentant ilustru al şcolii teatrale engleze, în primul rând al celei shakespeariene (n. 1907).În1995, a avut loc masacrul de la Srebrenica, în estul Bosniei, când 8.000 de musulmani au fost ucişi de forţele sârbe bosniace, în timpul războiului bosniac (martie 1992 – noiembrie 1995); este cel mai sângeros episod pe care l-a cunoscut Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.În 2011, a murit artistul plastic Alexandru Chira; a realizat ansamblul monumental  „De-semne spre cer, pentru ploaie şi curcubeu”, de la Tăuşeni, judeţul Cluj, considerat de critica de specialitate ca fiind cea mai importantă lucrare contemporană de această factură din România (n. 1947)

Ziua de miercuri ne relevă câteva dintre evenimentele întâmplate într-o zi de 12 iulie…În 1475, în faţa iminentului atac turcesc, Ştefan cel Mare recunoaşte suzeranitatea regelui Ungariei, Matei Corvin, care se obligă să-l sprijine pe domnul Moldovei în lupta împotriva turcilor (printr-un act care va fi emis, la Buda, la 15 august).În 1536, a murit umanistul Erasmus din Rotterdam, personalitate remarcabilă a Renaşterii. Este cunoscut ca editor erudit al clasicilor greci şi latini şi al scrierilor patristice; a tradus in limba latină „Noul Testament”. A fost independent fata de Reforma, apartinand spiritului tolerantei impotriva concepţiei lutheraniste a predestinării şi un critic sarcastic al exceselor catolicismului („Colocvii”, „ Adagii”, „ Elogiul nebuniei”) (n. 27.10.1469).În 1797, a murit Ienăchiţă Văcărescu, istoric, filolog şi poet(n. 1740) .Este autorul celei dintâi gramatici româneşti tipărite (1787), care, pe lângă diversele categorii gramaticale, cuprinde şi un capitol de prozodie, ilustrat cu exemple originale.În1854, s-a născut George Eastman, inventator şi industriaş american; a realizat şi utilizat pentru prima oară, în 1878, plăcile de bromură gelatinoasă de argint în domeniul tehnicii fotografice; a inventat, în 1888, aparatul de fotografiat „Kodak”, iar în 1889 a brevetat filmul transparent de nitroceluloză; în 1892 a fondat „Eastman Kodak Company” (m. 1932).În 1859, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza semnează Ordonanţa de înfiinţare a Oficiului Central de Statistică Administrativă, marcând actul de naştere al statisticii oficiale în Romania. De acest moment îşi leagă numele doi eminenţi economişti români ai veacului al XIX-lea, Dionisie Pop Marţian şi Ion Ionescu de la Brad.În 1882, 12/24, s-a născut matematicianul Traian Lalescu, unul dintre fondatorii teoriei ecuaţiilor integrale, autorul primei lucrări sintetice importante în acest domeniu din literatura ştiinţifică; din iniţiativa sa a luat fiinţă Şcoala Politehnică din Timişoara, fiind primul ei rector (1920-1921); membru post-mortem al Academiei Române din 1991 (m. 1929). În 1885, a murit generalul Mihail Cristodulo Cerchez, comandant al trupelor române la Plevna, în timpul Războiului de Independenţă; la 28.XI.1878, când Osman Paşa a încercat să iasă din încercuirea Plevnei, i-a predat sabia generalului Cerchez, declarându-se prizonier; generalul s-a remarcat şi în luptele de la Smârdan şi Vidin; membru al Societăţii„Junimea” din Iaşi (n. 1839).În 1887, a murit Florian Aaron, istoric şi publicist; precursor al lui Mihail Kogălniceanu şi Nicolae Bălcescu, a făcut în istoriografia română trecerea de la iluminism la romantism; propagator al ideilor Şcolii Ardelene în Ţara Românească; participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească şi din Transilvania (n. 1805).În1904, s-a născut Pablo Neruda (pseudonimul lui Neftali Ricardo Reyes Basoalto), poet şi diplomat chilian; unul dintre cei mai importanţi poeţi latino-americani ai secolului XX; Premiul Nobel pentru literatură pe 1971 (m. 1973).În ţara noastră au fost editate: Poeme, traducere de Constantin Varta, 1950, Poeme, traducere de Eugen Jebeleanu, 1951, Strugurii şi vinul, traducere de Maria Banuş, 1953, Poezii noi, traducere de Maria Banuş, 1963, Poezii (Colecţia „Cele mai frumoase poezii”) – traducere de Radu Boureanu,1965, Mătasea şi Metalul, traducere de A. Covaci, 1973. În1927, s-a născut matematicianul George Ciucu; preocupări în domenii ca teoria probabilităţilor, statistica matematică sau teoria jocurilor şi a aşteptării; membru corespondent al Academiei Române din 1974, secretar general al acestui for (1974-1990) (m. 1990). În1933, s-a născut  Alexandru Ivasiuc, prozator şi eseist român (d. 1977). A publicat în 1964, în Gazeta Literară, povestirea Timbrul, urmată apoi de alte texte beletristice şi publicistice.A publicat mai multe romane, de obicei axate pe dezbateri etice şi social-politice „ Vestibul” (1967), „Interval”, „Cunoaştere de noapte”, „ Păsările”, „Apa” (1973), „Iluminări”, „Racul” (1976). Romanul său Racul este o contrautopie în genul celor scrise de autorii sud americani, istoria unui dictator, a unui anti erou şi un discurs despre putere şi ameninţările dictaturii. A publicat şi volumul de nuvele „Corn de vânătoare”, precum şi două volume de publicistică.Eseurile sale au fost publicate în mai multe volume sub titlul Pro domo. Romanul „Apa” a fost folosit ca scenariu pentru „Trei zile şi trei nopţi”, realizat în 1976 în regia lui Dinu Tănase, având în distribuţie actorii Fory Etterle, Petre Gheorghiu, George Constantin, Ion Caramitru, Amza Pellea, Irina Petrescu şi Gheorghe Dinică. În 1991, Palatul Cotroceni a devenit Muzeu Naţional sub patronajul Ministerului Culturii.În 2004, a murit Mioara Avram; specialistă în gramatică, ortografie şi lexicologie; redactor-responsabil la „Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române”. Mioara Avram (n. 4 februarie 1932, Tulcea, d.Bucureşti) a fost o lingvistă română. De-a lungul mai multor decenii a avut un rol esenţial în analiza, normarea şi popularizarea diferitelor aspecte din gramatica limbii române, mai cu seamă în domeniul ortografiei. A condus Sectorul de gramatică al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” din Bucureşti al Academiei Române.

Următoarea zi ne arată ce s-a întâmplat în 13 iulie…În 100 î.Hr., s-a născut Cezar (Caius Iulius Caesar), om politic, general, scriitor şi orator roman; unul dintre cei mai străluciţi strategi ai Antichităţii; a introdus, în anul 45 î.H., calendarul iulian (m.15.III.44 î.H; asasinat).Luna iulie poarta numele acestuia, nume atribuit de Octavian Augustus, nepotul lui Cezar (d.15.03.44 î.Hr.).În 1762, a murit astronomul englez James Bradley; prima sa descoperire este cunoscută sub denumirea „aberaţia luminii” (1727); cea de-a doua descoperire importantă, „mutaţia axei Pământului”, a făcut-o în 1747. James Bradley (n. martie 1693 — d. 13 iulie 1762) a descoperit că era nevoie să modifice permanent înclinaţia telescopului sau pentru a putea capta lumina stelelor pe măsură ce Pământul se rotea în jurul Soarelui. A ajuns astfel la concluzia că mişcarea Pământului deplasa telescopul în lateral faţă de lumina care cobora asupra acestuia. Unghiul de înclinaţie, numitaberaţie stelară, este aproximativ egal cu raportul dintre viteza orbitală a Pământului şi viteza luminii. (Aceasta reprezintă şi una dintre metodele prin care oamenii de ştiinţă au demonstrat că Pământul se mişcă în jurul Soarelui şi nu invers).În 1793, Jean Paul Marat, considerat drept unul dintre cei mai puternici şi influenţi instigatori ai Revoluţiei franceze, este înjunghiat de către Charlotte Corday, devotată cauzei girondinilor cărora Marat le–a fost cel mai înverşunat adversar.Jean-Paul Marat (n.24 mai 1743), a fost medic, filozof şi om de ştiinţă francez de origine elveţiană cunoscut pentru implicarea sa în Revoluţia franceză ca jurnalist radical şi politician.În 1878, Tratatul de la Berlin: Puterile europene redesenează harta Balcanilor. Serbia, Muntenegru şi România devin complet independente de Imperiul Otoman.Congresul de la Berlin ( 13 iunie – 13 iulie 1878) a fost o întâlnire a principalelor puteri europene ale vremii şi reprezentanţi ai Imperiului Otoman. Congresul s-a desfăşurat în urma conflictului dintre Imperiul Ţarist şi cel Otoman (1877-1878) şi a avut drept scop principal reorganizarea Ţărilor Balcanice. Cancelarul Otto von Bismarck a fost cel care a încercat să echilibreze balanţa între interesele divergente avute în zonă de Imperiul Britanic, Imperiul Austro-Ungar şi Imperiul Rus.În 1886, s-a născut Maria Ventura, actriţă de renume european (societară a Comediei Franceze din 1922); directoare (1929-1934) a unui teatru bucureştean ce i-a purtat multă vreme numele; stabilită în Franţa (m. 1954, la Paris).În1908, femeile concurează la Jocurile Olimpice moderne pentru prima dată.În1916, 13/26, a murit chimistul Nicolae Teclu; cercetări privind arderea, gazele, tehnologia hârtiei; membru al Academiei Române (n. 1839).În 1940, s-a născut Patrick Stewart, actor american. Este cel mai cunoscut pentru interpretarea Căpitanului Jean-Luc Picard din Star Trek: Generaţia următoare şi a Profesorului Charles Xavier din seria de filme X-Men.În 1942, s-a născut Harrison Ford, actor american de film („Strada Hanovra”, „Războiul stelelor”, „Indiana Jones”, „Air Force One”). În1945, Intreprinderea IAR – Braşov a trecut la producţia de pace, începând munca pentru executarea primului lot de 3.000 de tractoare, fabrica de avioane fiind desfiinţată din dispoziţia autorităţilor sovietice.În 1945, a fost transportată prima bombă atomică în deşertul din New Mexico, fiind pregătită pentru primul test care a avut loc două zile mai târziu.În 1956, apare Hotărârea CC al PMR şi a Consiliului de Miniştri cu privire la îmbunătăţirea învăţământului de cultură generală (se generalizează învăţământul de şapte ani şi se înfiinţează noi şcoli şi institute pedagogice cu o durată de şcolarizare de doi ani pentru pregătirea învăţătorilor). În 2011, a murit Cornel Fugaru, compozitor de muzică uşoară, solist vocal şi instrumentist (n. 1940).

Ziua de vineri ne va arăta, în continuare, ce s-a întâmplat în 14 iulie…Aceasta este „Ziua transmisioniştilor militari”; la 14.VII.1873 principele Carol a semnat un decret prin care s-a aprobat înfiinţarea unei secţii de telegrafie în cadrul Batalionului de geniu al Armatei române, marcându-se, astfel, apariţia transmisiunilor militare. În 1582, a apărut „Palia de la Orăştie”, prima traducere românească a celor două cărţi de început ale „Vechiului Testament” („Geneza” şi „Exodul”), monument de limbă veche românească, important document lingvistic, mai ales datorită încercărilor de unificare a limbii prin evitarea regionalismelor; a fost tipărită la Orăştie de meşterul-tipograf Şerban, fiul diaconului Coresi, şi de diaconul Marian.În1700, a fost semnat Tratatul de pace de la Constantinopol între Rusia şi Turcia, prin care Marea Azov a fost atribuită Rusiei.În1789, căderea Bastiliei a marcat începutul Revoluţiei franceze.În1892, a murit Grigore Manolescu, actor român, unul din star-urile teatrului românesc de la sfârşitul veacului al 19-lea, rămas celebru, între altele, pentru interpretarea rolului lui Hamlet (n.29.03.1857). În 1910, s-a născut William Hanna, regizor şi producător american de filme de animaţie; alături de Joseph Barbera (1911-2006), co-fondator şi co-preşedinte al studiourilor Hanna- Barbera (înfiinţate în 1957); creatorul unor personaje ca Tom şi Jerry, Scooby Doo sau „Familia Flintstone” ; Hanna şi Barbera au dominat industria americană a desenelor animate până la sfârşitul vieţii (m. 2001). În 1947, un grup de zece conducători ai PNŢ, în frunte cu Ion Mihalache, vicepreşedinte, Nicolae Penescu, secretar general, şi Nicolae Carandino, director la ziarul „Dreptatea“, a fost arestat pe aeroportul din Tămădău, la 46 de km de Bucureşti, sub acuzaţia de „fugă într-o ţară străină“.În 1965, a murit Matila Ghyka (Matila Costiescu), ofiţer de marină, diplomat, estetician, scriitor, matematician, inginer şi istoric român. (n. 13.09.1881). În 1967, a murit Tudor Arghezi, poet, prozator, dramaturg şi publicist; membru al Academiei Române. Tudor Arghezi (n. 21 mai 1880, Bucureşti) a fost un scriitor român cunoscut pentru contribuţia sa la dezvoltarea liricii româneşti sub influenţa baudelairianismului. Opera sa poetică, de o originalitate exemplară, reprezintă o altă vârstă marcantă a literaturii române.A scris, între altele, teatru, proză (notabile fiind romanele Cimitirul Buna Vestire şi Ochii Maicii Domnului), pamflete, precum şi literatură pentru copii.A fost printre autorii cei mai contestaţi din întreaga literatură română. Numele său adevărat este Ion N. Theodorescu, iar pseudonimul său, Arghezi, provine, explică însuşi scriitorul, din Argesis – vechiul nume al Argeşului. Ovid S. Crohmălniceanu propunea în studiul consacrat operei poetului din Istoria literaturii române între cele două războaie mondiale o altă explicaţie, pseudonimul ar proveni din unirea numelor a doi celebri eretici, Arie şi Geza. Arghezi este unul dintre autorii canonici din literatura română. În 1967, s-a născut interpreta de muzică uşoară Mădălina Manole (m. 2010). În 1998, a murit Richard McDonald, unul dintre principalii fondatori ai megacompaniei americane McDonald`s (n.16.02.1909).

Ziua de sâmbătă ne aduce cele întâmplate la data de 15 iulie…Aceasta este „Ziua mărcii poştale româneşti”; în anul 1858 apărea, la această dată, prima marcă poştală emisă în sud-estul Europei, de către Principatul Moldovei; vestitul şi preţiosul „Cap de bour” (a cărei primă emisiune cuprindea patru timbre) a apărut cu cinci ani înaintea primului timbru emis de Imperiul Otoman; ziua se celebrează din 1958, când Poşta Română a aniversat un secol de când au fost emise renumitele mărci, şi este marcată anual prin lansarea unor emisiuni cu diverse tematici de mare interes pentru filatelişti. În 1099, se încheie prima Cruciadă (1096-1099), prin asedierea şi cucerirea Ierusalimului de către cruciaţii conduşi de Godefroy de Bouillon; încheierii Cruciadei, declanşate la apelul Papei Urban al II-lea, îi urmează formarea diferitelor state creştine din Orient.În 1497, începe construcţia bisericii Naşterea Sf. Ioan Botezatorul din Piatra-Neamţ, ctitorie a lui Ştefan cel Mare; lucrările au fost finalizate la 11.XI.1498, când a avut loc ceremonia de sfinţire a bisericii; aceasta şi Turnul Clopotniţei este tot ce a rămas din complexul Curţii Domneşti de la Piatra-Neamţ.Biserica Naşterea Sf. Ioan Botezătorul din Piatra Neamţ este o capodoperă a arhitecturii ecleziastice moldoveneşti de la sfârşitul secolului al XV-lea, una din construcţiile care s-au păstrat până astăzi din vechea reşedinţă domnească de la Neamţ. Edificiul a fost ridicat între anii 1497-1498 în stilul moldovenesc constituit în epoca lui Ştefan cel Mare, cu puternicele influenţe ale arhitecturii gotice (contraforturi, socluri profilate, ancadramente etc. specifice acestui stil).Monumentul este de frumoase proporţii, de plan mixt boltit cu calote semisferice dispuse în filă, cu absidele laterale mascate de puternice rezalituri.Împreună cu turnul clopotniţă de la 1499, monumentul vădeşte pronunţate caracteristici gotice. Pe faţade se păstrează intactă o bogată decoraţie de ceramică smălţuită. În 1606, s-a născut Rembrandt van Rijn, pictor olandez. Rembrandt Harmenszoon van Rijn (n. Leiden – d. 4 octombrie 1669, Amsterdam) a fost un pictor olandez din secolul al XVII-lea, considerat unul din cei mai mari pictori din istoria artei, celebru şi pentru desenele şi gravurile sale.A trăit în epoca ce s-a numit „vârsta de aur olandeză”, timp în care cultura, ştiinţa, comerţul şi influenţa politică a Olandei au atins apogeul. Rembrandt este autorul a 600 picturi, 300 gravuri şi peste 2000 desene.Maestru al tehnicei de clar-obscur, Rembrandt a fost „singurul pictor care şi-a putut permite să amestece noroiul cu strălucirea ochilor, focul cu cenuşa, sau să facă culorile să strălucească proaspăt, ca o floare, pe giulgiul mortuar roz sau bleu deschis” (Élie Faure). În 1820, 15/27, s-a născut Iosif (Ioan) Naniescu, mitropolit al Moldovei şi Sucevei din 1875; lui i se datorează terminarea ridicării catedralei mitropolitane din Iaşi (1880-1887), a cărei pictură a încredinţat-o lui Gheorghe Tattarescu; din iniţiativa sa s-au restaurat bisericile „Trei Ierarhi” şi „Sf. Nicolae Domnesc”, tot din Iaşi; pe cheltuiala sa a apărut „Revista teologică”, sub redacţia lui Constantin Erbiceanu şi Dragomir Demetrescu (1883-1887); a donat Academiei Române, în 1901, peste 10.000 de volume, cărţi, manuscrise şi documente; membru de onoare al Academiei Române (m. 1902).În 1835, s-a născut medicul Alexandru Simion Marcovici, întemeietorul învăţământului de clinică medicală în România (m. 1886). În 1858, au fost tipărite în Moldova, primele mărci poştale. Acestea erau vestitele „Cap de bour” a căror primă emisiune cuprindea patru timbre. Prima emisiune de mărci poştale româneşti intitulată Cap de bour a fost tipărită la 15 iulie 1858 şi a intrat în circulaţie la 22 iulie 1858 la biroul poştal din Iaşi şi la 8 august 1858 la celelalte birouri poştale moldovene, iar la 31 octombrie 1858 a fost retrasă. În 1869, în Franţa a fost patentată margarina de către Hippolyte Merge Mouries. În1881, s-a născut, la Turcheş, jud. Braşov, istoricul Ilie Minea (m.1943).A absolvit liceul la Braşov, după care a plecat la Budapesta, cu sprijinul Societăţii „Transilvania”, unde s-a înscris la Facultatea de Istorie.Şi-a luat licenţa în istorie în anul 1905, iar în 1907 şi-a dat doctoratul în istorie medie şi ştiinţe auxiliare.S-a specializat ulterior la Universitatea din Viena şi la Institutul de arhivistică din acelaşi oraş. În anul 1908 s-a întors în Transilvania, funcţionând ca profesor secundar la Caransebeş. A colaborat la două importante publicaţii româneşti din Ardeal, „Tribuna” şi „Telegraful român”. În 1910 a trecut munţii în România şi s-a stabilit la Bucureşti, unde s-a înscris la Universitate, ca student al profesorului Dimitrie Onciul. În anul 1911 este numit de către D. Onciul, care era director al Arhivelor statului, bibliotecar la această instituţie. În timpul primului război mondial Ilie Minea a urmat cursurile şcolii de ofiţeri în rezervă, după care a participat ca voluntar la bătăliile de la Mărăşeşti şi Oituz. După război a fost profesor la gimnaziul din Giurgiu, iar în 1922, ca urmare a morţii lui Alexandru D. Xenopol ajunge profesor în locul acestuia la Facultatea de Istorie, Catedra de istoria românilor, la Universitatea din Iaşi.Va ocupa această poziţie până la moartea sa, survenită la 19 februarie 1943. În anul 1925 a înfiinţat revista „Cercetări istorice”, pe care a tipărit-o cu mari sacrificii personale. Revista, în care s-au publicat valoroase studii de istorie medie şi modernă românească, a apărut până în anul 1947. În anul 1941 Ilie Minea a înfiinţat Institutul de istoria românilor „A. D. Xenopol”, pe lângă Facultatea de litere şi filozofie. Din anul 1964 instituţia înfiinţată de el se va numi Institutul de istorie şi arheologie. Opera sa a cuprins subiecte legate de istorie politică, economică, militară, culturală, socială, a instituţiilor, a relaţiilor internaţionale, pe lângă cercetările arheologice privind epoca medievală pe care le-a efectuat. În 1904, a murit Anton Pavlovici Cehov, dramaturg şi prozator rus (n. 1860) Cehov s-a născut la Taganrog, un oraş de la Marea Azov. Între 1867 şi 1879, face studii primare şi secundare în oraşul natal. Frecventează teatrul şi conduce o revistă a elevilor. După fuga tatălui său la Moscova, este nevoit să acorde meditaţii. În 1879, începe studii de medicină la Moscova şi-şi ajută financiar familia, publicând în reviste umoristice.După absolvirea facultăţii în 1884, profesează în jurul Moscovei. În 1886, începe colaborarea la revista Novoe Vremia (Timpuri noi), condusă de Alexei Suvorin, cel ce îi va fi editor.În această perioadă, publică proză, lucrând şi la piesele sale de teatru. În 1890, efectuează un voiaj în insula Sahalin, unde recenzează populaţia.În timpul voiajului său în Italia, din 1894, starea sănătăţii sale se înrăutăţeşte.În 1896, îl cunoaşte pe Constantin Stanislavski, care îi va regiza piesele de teatru. În 1897 este spitalizat, atins fiind de tuberculoză pulmonară. Între 1897 şi 1901, piesele sale de teatru (Unchiul Vania, Trei surori) sunt publicate şi reprezentate.În 1901, se căsătoreşte cu actriţa Olga Knipper (1868 – 1959).În 1903, finalizează piesa Livada cu vişini.În 1904, boala i se agravează şi, la 2/15 iulie, moare în sanatoriul de la Badenweiler, în Germania. În1914, 15/28, Austro-Ungaria declară război Serbiei; începutul primului război mondial (15/28.VII.1914 – 11.XI.1918).Enciclopedia de istorie universală (2003) dă ca dată a declanşării războiului 28.VII.1914. La 28.VI.1914 au fost asasinaţi, la Sarajevo (Bosnia), arhiducele Franz-Ferdinand, moştenitorul tronului Austro-Ungariei, şi soţia sa de către un naţionalist sârb; „atentatul de la Sarajevo” (cum a rămas în istorie) a servit Austro-Ungariei şi Germaniei ca pretext pentru declanşarea Primului Război Mondial (1914-1918). În 1936, a apărut, la Bucureşti, săptămânalul „Cuget clar”, revistă de direcţie literară, artistică şi culturală, sub conducerea lui Nicolae Iorga. În 1940, Adolf Hitler îi adresează regelui Carol al II-lea o scrisoare prin care îi cere, pe un ton ultimativ, să facă unele concesii Ungariei horthyste, ameninţând că, în caz contrar, „sfârşitul va fi, mai devreme sau mai târziu, posibil chiar în foarte scurt timp, distrugerea României”. În 1946, a murit Dumitru Bagdasar, medic român. Dumitru Bagdasar (Dimitrie Bagdasar) (n. 17 decembrie 1893, satul Idrici de Jos, comuna Roşieşti, Judeţul Fălciu, azi în Vaslui – d. Bucureşti) a fost un medic neurochirurg român, profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti. a pus bazele şcolii româneşti de Neurochirurgie din România. În1955, 18 laureaţi ai Premiului Nobel semnează o declaraţie împotriva armelor nucleare; mai târziu declaraţia a fost semnată de alţi 34 laureaţi Nobel. În 1958, a apărut, la Bucureşti, sub conducerea lui Mihai Beniuc, revista „Luceafărul”, organ de presă al Uniunii Scriitorilor din România. În 1969, a decedat, la Bucureşti, Gheorghe Demetrescu (n.1885), astronom şi seismolog român.Membru titular al Academiei Române (1955).A fost profesor universitar la Cluj şi Bucureşti.A fondat Observatorul astronomic din Cluj, în 1926. Creaţia sa ştiinţifică acoperă multe domenii ale astronomiei.A pus bazele seismologiei româneşti. În 1972, se lansează la apă, la Şantierul Naval Galaţi, cargoul de 15.000 tdw, cel mai mare vas construit până la acea dată în România.  În 1975, au fost lansate pe orbită nava americană „Apollo 18″ şi cea rusească „Soiuz 19″; ele s-au întâlnit în spaţiu la 17 iulie, începând primul zbor comun din istoria astronauticii a celor două tipuri de nave („Soiuz” a revenit pe Pământ la 21 iulie, iar „Apollo”, la 24 iulie). În 2003,ia naştere proiectul ro.wp, versiunea românească a proiectului Wikipedia. Ro.Wp sau ro.wp (uneori şi Ro.Wiki sau ro.wiki) este o abreviere pentru versiunea în limba română a proiectului Wikipedia.

Ziua de duminică, ultima din săptămână, ne arată ce s-a întâmplat în 16 iulie…Aceasta este „Ziua memoriei naţionale” în Franţa, stabilită de fostul preşedinte francez François Mitterrand, în 1993, pentru comemorarea evreilor închişi pe velodromul de iarnă din Paris (16-17.VII.1942) şi trimişi în lagărul de la Auschwitz-Birkenau. În 622, Profetul Mahomed este forţat să fugă de la Mecca la Medina; potrivit tradiţiei, acesta a început atunci propovăduirea credinţei în Allah.Această fugă, numită Hegira, a marcat începutul islamului.Calendarul islamic începe de la această dată, iar anii sunt număraţi de la „A.H.” însemnând „Anul Hegirei ” (anul musulman are doar 354 de zile). În 1054, are loc separarea Bisericii de Răsărit (de la Constantinopol) de Biserica de Apus (de la Roma), care a dus la apariţia Bisericii Ortodoxe (separarea este cunoscută în istorie sub numele de Marea Schismă); ruptura s-a oficializat prin excomunicarea reciprocă (anulată în 1965) dintre delegaţii pontificali, conduşi de cardinalul Umberto da Silva Candida, şi patriarhul din Constantinopol, Mihail Cerularios, ca urmare a îndelungatei dispute asupra noţiunii de Filioque şi a primatului episcopului Romei, refuzat de creştinii din Răsărit. În 1544: Filip Moldoveanul primeşte din partea Sfatului sibian o recompensă pentru imprimarea unui „Catehism românesc” (este atestată, astfel, prima tipăritură românească, din care, însă, nu s-a păstrat niciun exemplar). În 1661,banca suedeză „Stockholms Banco” emite primele bancnote din Europa. Acestea au purtat numele de Kreditivsedlar .Banca din Stockholm a fost prima bancă europeană care a tipărit bancnote, la 16 iulie 1661. Folosirea monedei de hârtie modifica operaţiunile comerciale: bunurile reale şi efective sunt schimbate pe „hârtii” care au numai o valoare convenţională. Înainte, un bun real se schimbă pe un alt bun real. Din acest motiv, la început, bancnotele erau tratate cu neîncredere şi privite ca nişte hârtii ciudate şi fără valoare, dar cu care se putea cumpăra tot ce trebuia. În 1872, s-a născut Roald Amundsen, explorator polar norvegian; este primul care a străbătut, în 1906, pasajul de Nord-Vest, din insula Groenlanda până în Alaska; la 14.XII.1911 a atins, în premieră, Polul Sud (însoţit de patru coechipieri, în sănii trase de câini) (dispărut în regiunea Polului Nord în iunie 1928, în timpul încercărilor de salvare a echipajului dirijabilului „Italia”). Roald Engelbregt Gravning Amundsen (d. 18 iunie 1928) a fost primul navigator care a reuşit să traverseze Pasajul de nord-vest. A dispărut în iunie 1928, în timp ce lua parte la o misiune de salvare. Roald Amundsen a fost unul dintre cei mai renumiţi exploratori ai ţinuturilor polare. În 1877,  primele unităţi române au început să treacă Dunărea. În 1896, a murit scriitorul Edmond de Goncourt, initiator al romanului documentar alaturi de fratele sau – Jules-Alfred de Goncourt. Dupa moartea fratelui sau, Edmond de Goncourt a intemeiat „Academia Goncourt”, care distribuie un premiu anual, pentru cel mai bun roman aparut in Franta (n. 26.05.1822). În 1911, s-a născut actriţa şi dansatoarea americană Ginger Rogers. Intre 1933-1939 joacă alaturi de Fred Astaire intr-o serie de comedii muzicale de mare succes in epoca („Nopţi din Rio de Janeiro”, „Swing”, „Kitty Foyle” – premiul Oscar, 1940) (m. 25.04.1995). În 1913, s-a desfăşurat Conferinţa de pace de la Bucureşti (România, Grecia, Muntenegru, Serbia, Bulgaria şi Turcia) prin care s-a încheiat cel de-al doilea război balcanic.Prin tratatul semnat la această conferinţă, României i-a revenit partea din sudul Dobrogei (judeţele Durostor şi Caliacra) până la linia Turk – Smil – Ekrene. (16/29 iul. – 28 iul./10 aug). În 1933, s-a născut actorul Gheorghe Cozorici. Gheorghe Cozorici a fost cel care l-a „reînviat” pe Ştefan cel Mare printr-o interpretare monumentală.„Ştefan cel Mare” (regia Mircea Drăgan), „Pădurea spânzuraţilor” (regia Liviu Ciulei), „Gioconda fără surâs” (regia Malvina Urşianu), „Moartea unui artist” (regia Horia Popescu), „Capcana mercenarilor” ,„Ciuleandra” (regia Sergiu Nicolaescu) sunt doar câteva dintre peliculele în care şi-a lăsat amprenta.A cunoscut cele mai intense trăiri în teatru şi în film şi i-a uimit pe toţi cu vocea sa…În 1941, unităţile române ale Diviziei 1 Blindată sub comanda generalului Sion au pătruns prin lupte în partea de nord a oraşului Chişinău în timpul celui de-al doilea război mondial. În 1943, a murit criticul si istoricul literar Eugen Lovinescu, directorul revistei „Sburătorul”; membru post-mortem al Academiei Române din 1991. Eugen Lovinescu (n. 31 octombrie 1881, Fălticeni) a fost critic şi istoric literar, teoretician al literaturii şi sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier şi nuvelist român, cel mai de seamă critic după Titu Maiorescu.Este autorul teoriei Sincronismului şi al Mutaţiei valorilor estetice. În ciuda valorii sale incontestabile, a faptului că şi-a susţinut doctoratul la Paris cu Emile Faguet, a ocupat doar o catedră de profesor de latină la liceul Matei Basarab din Bucureşti, fost profesor al Colegiului Naţional Mihai Viteazul din Bucureşti. Este tatăl criticului Monica Lovinescu şi unchiul prozatorului Anton Holban, al dramaturgului Horia Lovinescu şi al criticului literar şi specialistului în ocultism Vasile Lovinescu.În 1945: A fost efectuată prima experienţă nucleară din lume, în deşertul Alamogordo – SUA (prima bombă atomică din istorie, numită „Trinity”, a avut o putere de 19.000 tone TNT; ca urmare a exploziei, suportul de lansare a fost pulverizat, iar nisipul, pe o rază de 700 metri, calcinat). Acesta a fost prima testare a unei bombe atomice.Pe un teritoriu cu un diametru de 1,6 kilometri, în cer s-a ridicat o minge gigantică de foc cu nuanţe de violet-verde-portocaliu. Explozia a cutremurat pământul, iar coloana de fum a urcat până la 11 km înălţime, căpătând forma intimidantă a unei ciuperci.Prima explozie nucleară i-a şocat pe militari şi pe oamenii de ştiinţă. În 1961, atleta Iolanda Balaş, multiplă campioană, a stabilit, într-un concurs desfăşurat la Sofia (Bulgaria), al 14-lea (ultimul) record mondial la săritura în înălţime: 1,91 m. În 1969, este lansată racheta Saturn V în cadrul misiunii Apollo 11 care va duce pentru prima dată oameni pe Lună.În 1985, a murit Heinrich Böll, scriitor german (n. 1917); romancier interesat de problemele societăţii germane postbelice, primul scriitor german, de după al doilea război mondial, căruia i–a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură – 1972 (romanele „Tablou de grup cu doamnă”, „Părerile unui clovn”) (n.21.12.1917).A luptat în al doilea război mondial (inclusiv pe teritoriul României), iar drama provocată de demenţa nazistă a marcat opera sa. Heinrich Boll este, înainte de toate, un umanist: răspunsul găsit la ororile cu care generaţia lui a fost confruntată este credinţa în virtuţile, demnitatea şi posibilităţile omului. A scris deopotrivă despre „lucruri mărunte” şi „lucruri măreţe,” despre „locuinţă, vecinătate şi patrie, bani şi dragoste, religie şi mâncare”, după cum o mărturiseşte el însuşi. În 1994, 21 de asteroizi, fragmente imense desprinse cu doi ani în urmă din cometa Shoemaker-Levy 9, au lovit planeta Jupiter, creând o minge de foc cu o lăţime de 1200 de mile şi o înălţime de 600 de mile.Acest fenomen i-a bucurat enorm pe astronomi, care aşteptau cu nerăbdare aceste „focuri de artificii” spaţiale. Astfel, oamenii de stinta au avut pentru prima oară şansa de a observa „pe viu” o asemenea coliziune. Jupiter este un gigant gazos, constituit mai ales din hidrogen şi heliu, în stare gazoasă şi lichidă. Fenomenul sus-amintit a fost posibil deoarece Jupiter nu dispune de o suprafaţă solidă.

Pentru azi, am terminat cu retrospectiva calendaristică de săptămâna aceasta. Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!

Al dumneavoastră,

Nicolae Uszkai

Surse foto:

Wagon Wheels Decorative Wooden

https://www.freepik.com/premium-photo/wooden-wheel-from-cart-decorative-wheels-decorating-lawns-exteriors-rustic-interiors-round-homemade-wheel-against-wall-retro-vintage-style-life-countryside_24573175.htm