Jurnal FM 
Sursa foto: AI
Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Romulus_Vulpescu#/media/Fișier:Romulus_Vulpescu.jpg
Fiul Elenei (născută Botez) și al lui Constantin Vulpescu, un maistru militar armurier, Romulus Vulpescu a urmat școala primară și liceele „Sf. Andrei” și „Gh. Șincai” din București, obținând diploma de strungar calificat înainte de a se înscrie la Facultatea de Filologie, Secția Limba și Literatura Română, la Universitatea din București, pe care a absolvit-o în 1955.
După finalizarea studiilor, a lucrat în diverse instituții de cultură și presă. A fost redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1955-1960), la Editura pentru Literatură Universală (1961-1964), și a colaborat la reviste literare importante, precum „Luceafărul”, „Ateneu”, „Tomis”, „Transilvania”, „Gazeta literară” și „Cinema”. De asemenea, a avut funcții administrative, fiind secretar literar și director adjunct la Teatrul „Barbu Delavrancea” (1967-1969), muzeolog la Muzeul Literaturii Române, și secretar al Uniunii Scriitorilor din România (1973-1989). A fost, de asemenea, director al Teatrului Mic (1990-1991).
Romulus Vulpescu a fost activ și pe plan politic, fiind senator din partea Frontului Salvării Naționale în Legislatura 1990-1992 și membru al Consiliului Național al Audiovizualului între 1994 și 1998. A fost și membru al Partidului România Mare și a primit distincția franceză „Laurii Academici” (Les Palmes Académiques) în gradul de ofițer în 1996.
În domeniul literar, Romulus Vulpescu a publicat o serie de volume de poezie, printre care „Poezii” (1965), „Arte & meserie. Versuri vechi & noi” (1979), „Versuri (1948–1993)” (1995), și „Vechituri & novitale” (2005). A publicat, de asemenea, proză, inclusiv lucrări semnificative cum ar fi „Gigant 1” (1963), „Proză – Exerciții de stil” (1967), și „Procesul Caragiale-Caion. Dosarul revizuirii” (1972).
Romulus Vulpescu a fost recunoscut pentru stilul său literar distinct și pentru contribuțiile sale semnificative la cultura română, iar activitatea sa a fost apreciată cu diverse premii, inclusiv Premiul Fundației „România Mare” în 1990.
Sursa: Wikipedia
