„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 9 la 15 mai
de Nicolae Uszkai, Brașov

Stimați cititori, privitori, ascultători și dragi amici, astăzi voi continua obiceiul de fiecare sâmbătă, de trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Repet ce am mai spus aici, că e greu să alegi din noianul de fapte și personalități care au marcat istoria și, firește, nu le vom ști niciodată pe toate, dar merită să încercăm să aflăm cât mai mult și mai multe! Fapt pentru care, să vedem ce s-a întâmplat într-o zi de 9 mai de-a lungul timpului…

Ziua de 9 mai este cunoscută, îndeobște, ca Ziua Independenţei de Stat a României. Istoricii au concluzionat că ar fi mai potrivită ziua de 10 mai, dar politicienii încă mai …parlamentează pe această temă. La 1877, 9/21 mai, sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor a proclamat independenţa de stat a României; ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu, declara în faţa Adunării: „Suntem independenţi, suntem o naţiune de sine stătătoare (…), suntem o naţiune liberă şi independentă”; acest moment, consolidat prin grele jertfe pe câmpurile de luptă din Bulgaria, a reprezentat prima etapă spre unirea românilor în hotarele unui singur stat (1918).Adunarea Deputaților votează o moțiune, cu 79 de voturi pentru și două abțineri, prin care lua act că „rezbelul între România și Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta și independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială”.Și Senatul a adoptat  a doua zi, pe 10 mai, o moțiune în sensul declarației guvernului, tributul datorat Porții fiind anulat și trecut în contul cheltuielilor pentru armată. La 10/22 mai 1877 au avut loc, la Bucureşti, o serie de festivităţi prilejuite de proclamarea Independenţei României. Acestea au fost deschise prin 21 de lovituri de tun şi a fost oficiat un Te Deum, la care au asistat domnitorul Carol I, primul ministru, I.C. Brătianu, miniştri, deputaţi, senatori, membrii înaltului cler, înalţi magistraţi ai ţării.În aceeaşi zi a fost instituită prima decoraţie românească – „Steaua României”.Zilele de 8 și 9 mai sunt „Zilele comemorării şi reconcilierii în memoria celor care şi-au pierdut viaţa în timpul celui de-al doilea război mondial”, declarate de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 59/26 din 22.XI.2004; statele membre şi agenţiile ONU, organizaţiile neguvernamentale şi persoanele fizice sunt invitate să sărbătorească, în fiecare an, fie una, fie ambele zile, într-o manieră adecvată şi să aducă un omagiu celor ce şi-au pierdut viaţa în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale; în noaptea de 8/9 mai 1945 (la ora 0:16), la cartierul general sovietic din Berlin, s-a semnat actul de capitulare necondiţionată a Germaniei, luând sfârşit cel de-al Doilea Război Mondial (început la 1.IX.1939). 9 mai este și „Ziua Uniunii Europene”, cunoscută şi ca „Ziua Schuman”; instituită în 1985 de ţările Comunităţii Economice Europene; marchează declaraţia lui Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei, de la 9 mai 1950, privind Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului – CECO, punct de plecare în construcţia europeană.La1502,Cristofor Columb părăseşte Spania pentru cea de-a patra şi ultima călătorie către „Lumea Nouă”. La 1895, s-a născut Lucian Blaga, poet, dramaturg, filosof şi eseist; membru al Academiei Române.În 9 mai1905: Sultanul Abdul Hamid al II-lea, semna o iradea sau „firman”, cum era denumit în presa vremii, prin care valahii (românii/ vlahii) din Imperiul otoman erau recunoscuţi ca „naţionalitate” şi beneficiau de învăţământ şi biserică în limba maternă. Iradeaua obținută de România avea, între altele, și menirea de a pune capăt nelegiuirilor, violențelor, jafurilor, terorii, omorurilor și asasinatelor (peste 400) împotriva românilor macedoneni dezlănțuite sălbatic de bandele de antarți greci organizate și finanțate de guvernul de la Atena și binecuvântate de ierarhia Patriarhiei de Constantinopol.În1939, se năștea Ion Ţiriac, fost jucător profesionist de tenis; în prezent influent om de afaceri în Germania şi România; între anii 1998 şi 2004 a deţinut funcţia de preşedinte al Comitetului Olimpic Român. În 9 mai 1945, se năștea compozitorul de muzică uşoară Marius Ţeicu, iar la 9 mai1945, la ora 0:16, în cartierul general sovietic din Berlin, s-a semnat actul de capitulare necondiţionată a Germaniei, luând astfel sfârşit cel de-al doilea război mondial (început la 1 septembrie1939). Berlin-Karlshorst, 8 mai 1945, ora 23.45.Mareșalul Wilhelm Keitel a semnat capitularea necondiționată a armatei germane. Astfel sună varianta oficială, de fapt Keitel și-a trecut numele pe document abia pe 9 mai. Cu o zi înainte, la Reims, generalul Jodl a recunoscut „capitularea necondiționată a tuturor forțelor armate germane, de infanterie, aeriene și marine, în fața forțelor aliate și în fața comandamentului trupelor sovietice”.Toate luptele au fost încheiate oficial pe 8 mai la ora 23.01. În anul 1979, la cea de–a XII–a ediţie a Campionatului european de gimnastică de la Copenhaga, Nadia Comăneci câştigă, pentru a treia oară consecutiv, titlul european absolut şi intră în posesia trofeului – performanţă unică în istoria competiţiei.În1994, Nelson Mandela este ales drept primul preşedinte de culoare al Africii de Sud, iar în 2003, Senatul SUA a dat undă verde aderării României la Alianţa Nord–Atlantică.

      La anul1499, pe 10 mai, este publicată prima hartă geografică a lui Amerigo Vespucci (n. 9 martie 1454, Florenţa, Italia, m. 22 februarie 1512, Spania – unul dintre cei mai mari navigatori ai tuturor timpurilor. Vespucci a fost primul european ajuns în Brazilia. A fost primul ce a călcat pe coastele Uruguayului şi Argentinei. A descoperit unele dintre cele mai importante fluvii ale lumii: Amazon, Pavia, Rio de la Plata. A fost primul ce a observat existenţa curentului ecuatorial. Cea mai importantă realizare a sa a fost însă redescoperirea Americii. În cinstea sa, ca unul dintre cei mai mari navigatori ai Noii Lumi, continentul descoperit îi poartă numele, începând din anul 1507). La 10 mai1838, sub presiunea Porţii Otomane, Adunarea Obştească a Ţării Româneşti a votat introducerea în Regulamentul Organic a „articolului adiţional” care prevedea obligativitatea aprobării puterii suzerane (Poarta) şi puterii protectoare (Rusia) pentru orice modificare constituţională; acest fapt a semnificat o restrângere a autonomiei Ţării Româneşti şi o întărire a protectoratului Rusiei asupra acesteia. În 1848, în Ţara Românească s-a constituit Comitetul revoluţionar, compus din Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, Dumitru şi I. C. Brătianu, Cezar Bolliac, Ştefan şi Nicolae Golescu, Ion Heliade Rădulescu, Ion Câmpineanu.La1858, începe, la Paris, Conferinţa celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Prusia, Rusia, Turcia, Regatul Sardiniei) privind organizarea Principatelor Române; prin Convenţia semnată în ultima zi a Conferinţei (7/19.VIII.1858) se stabilea că, împreună, cele două ţări vor purta numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, fiecare cu domn, guvern şi adunare legiuitoare proprie; Convenţia de la Paris a devenit legea fundamentală a Principatelor (rămânând în vigoare până în 1864).La 10 mai1866,Prinţul Carol (1839-1914) din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen este proclamat de către Adunarea Constituantă (aleasă la 9/21.IV.1866) domnitor al României sub numele de Carol I; el a fost ales prin plebiscitul din 2/14-8/20.IV.1866, organizat după detronarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (11/23.II.1866); încă de la urcarea sa pe tron, Carol I s-a pronunţat, în domeniul politicii externe, pentru menţinerea şi consolidarea statutului internaţional de stat autonom, iar în plan intern, pentru modernizarea structurilor economice, politice şi militare ale ţării. Ulterior, la 10 mai 1877, a fost instituită prima decoraţie românească, „Steaua României”, în vederea recompensării serviciilor militare şi civile deosebite aduse statului român. Ordinul Steaua României este cel mai vechi ordin naţional românesc. La1877, Senatul României votează proclamaţia de independenţă faţă de Imperiul Otoman, independenţă recunoscută prin Tratatul de la Berlin din 1878. În 10 mai1894, s-a născut actriţa Elvira Popescu (Popesco), actriță română de teatru și film, directoare de scenă, care a făcut carieră în Franța.

La anul 1881, 10 mai, au avut loc festivităţile prilejuite de proclamarea Regatului şi încoronarea domnitorului Carol I (prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen/1839-1914) ca primul rege al României (la 14.III.1881, Parlamentul votase transformarea României în Regat); preşedintele Parlamentului înmânează regelui Carol I şi reginei Elisabeta (soţia sa) coroanele realizate din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de Independenţă.În 1929, la Radioul naţional se difuzează primul festival de muzică românească (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928).La10 mai1936, se deschidea oficial Muzeul Satului din Bucureşti, în prezenţa regelui Carol al II-lea. Pentru public acesta s-a deschis cu o săptămână mai târziu, la 17 mai 1936, concomitent cu cea a întregului parc Herăstrău. Crearea Muzeului Satului este rodul unor cercetări de peste un deceniu, coordonate de profesorul Dimitrie Gusti, întemeietor al Şcolii Sociologice din Bucureşti. Muzeul a luat fiinţă cu sprijinul material al Fundaţiei Regale „Principele Carol”.În etapa sa de început, între 1936-1940, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” dispunea de 4,5 hectare de teren, pe care au fost amplasate 33 de complexe autentice, transferate din satele cercetate şi dispuse după un plan elaborat de dramaturgul şi scenograful V. I. Popa. Acest plan, care în bună măsură este valabil şi astăzi, tinde să reproducă harta României, în sectoare reprezentând marile provincii istorice ale ţării. Pe 17 mai se serbează anual „Ziua Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Guști”. În 10 mai 1940, Germania invadează Belgia, Olanda şi Marele Ducat de Luxemburg.Mai aproape de zilele noastre, în1994, în Republica Africa de Sud, a avut loc învestirea oficială a primului preşedinte de culoare din istoria ţării, Nelson Mandela (1918 – 2013).Una dintre personalităţile marcante ale secolului al XX-lea, Nelson Mandela a petrecut 27 de ani în închisorile regimului de apartheid. A fost liderul Congresului Naţional African şi primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud, după primele alegeri multirasiale din 27 aprilie 1994 (până în 1999).S-a retras din viaţa politică în 2004.

Acum să vedem câteva întîmplări ale zilei de 11 mai…La 11 mai 330, avea loc inaugurarea solemnă a oraşului Constantinopol (astăzi Istanbul). Ridicat de împăratul Constantin pe locul vechii colonii greceşti Byzantion, ca nouă capitală a Imperiului Roman de Răsărit (în 1453 a căzut sub stăpânire turcească).La 8 noiembrie 324 după Hristos, Constantin I, împărat roman din anul 306, pune piatra de temelie a oraşului care trebuie să succeadă Romei drept capitală a Imperiului roman şi care îi poartă numele: atunci se naşte oraşul Constantinopol. Constantinopol este vechea denumire a oraşului Istanbul de astăzi, aflat în Turcia. Numele său original a fost Bizanţ sau Ţarigrad, adică „Cetatea Împăratului” sau a „Cezarului”, aşa cum mai era numit în limba română veche. În anul1849, a murit executat, după ce fusese condamnat la moarte de un tribunal militar maghiar, pastorul Stefan Ludwig Roth, istoric şi gânditor german din Transilvania; participant la Revoluţia de la 1848-1849, a susţinut cauza românilor transilvăneni (n. 1796). În anul1854, se năștea inventatorul american de origine germană Ottmar Mergenthaler; în 1884 a inventat linotipul, revoluţionând lumea tiparului şi a publicaţiilor (m. 1899).În anul 1877, în urma proclamării independenţei de stat a României, Guvernul anulează plata tributului către Turcia (914.000 lei) şi pune suma la dispoziţia Ministerului de Război. La anul1886, se inaugura, în faţa Universităţii din Bucureşti, statuia cărturarului iluminist Gheorghe Lazăr, realizată de sculptorul Ion Georgescu. În data de mai1923, Ministerul de Război din România a publicat „Programul ceremoniei înhumării ostaşului necunoscut”, broşură în care s-a propus omagierea eroilor neamului în ziua de „Înălţarea Domnului”.Această zi a fost marcată până în 1947 şi a fost reluată după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989. La 11 mai1931, avea loc semnarea, la Bucureşti, a Convenţiei militare a Micii Înţelegeri, cu participarea şefilor de Stat Major, pentru a contracara creşterea activităţii revizioniste a Germaniei, Italiei şi Ungariei. Mica Înţelegere (cunoscută şi sub numele Mica Antantă) a fost o organizaţie politică defensivă, o alianţă între Cehoslovacia, Regatul Iugoslaviei şi Regatul României. Formată în 1920, Mica Înţelegere a avut ca scop menţinerea integrităţii teritoriale a celor trei state, în faţa pretenţiilor revizioniste ale Ungariei şi a tendinţelor restauratoare ale Habsburgilor.

În anul1949, Israelul a fost primit în Organizaţia Naţiunilor Unite. La 14.V.1948 a luat sfârşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU din 29.XI.1947. Rezoluţia stipula crearea pe teritoriul Palestinei a două state: unul evreu şi altul arab. În aceeaşi zi Israelul şi-a proclamat independenţa de stat, marcarea acestui eveniment variind în fiecare an, în funcţie de calendarul religios ebraic. La anul1980, a murit Vida Gheza, sculptor român; membru corespondent al Academiei Române din 1974. În 11 mai1990, Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) îşi încetează activitatea, în perspectiva alegerilor de la 20 mai (acelaşi an). CPUN a fost constituit la 9.II.1990 prin restructurarea CFSN (Consiliul Frontului Salvării Naţionale) şi a avut atribuţiile unui organ legislativ (un prim Parlament provizoriu al României postdecembriste) înaintea alegerilor din 20 mai; CPUN era compus din 241 de membri – 105 reprezentanţi ai partidelor şi formaţiunilor politice nou create, 106 ai CFSN, 27 ai uniunilor minorităţilor naţionale şi 3 reprezentanţi ai Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România.În anul1991, se semna, la Bucureşti, Acordul între guvernele României şi Ungariei privind stabilirea regimului de „cer deschis” între cele două ţări; a fost primul tratat de acest gen din Europa

     Acum să trecem la ziua de 12 mai…12 mai este „Ziua internaţională a asistenţilor medicali”; sărbătorită din 1974 de Consiliul Internaţional al Asistenţilor Medicali, marchează ziua de naştere a asistentei medicale Florence Nightingale (12 mai 1820), care a deschis prima şcoală pentru asistentele medicale pe lângă Spitalul „Saint Thomas” din Londra (1860), realizând primul pas în pregătirea profesională şi instituţională a asistentelor medicale. În 12 mai113, a fost inauguratã, la Roma, în forumul nou construit, Columna lui Traian, operã atribuitã lui Apollodor din Damasc. O ilustrare plastică a „Comentariilor lui Traian”, cele 124 de episoade care ilustreazã rãzboaiele daco – romane, constituie un original act de naştere al poporului român.Columna lui Traian este un monument antic din Roma construit din ordinul împăratului Traian care s-a păstrat până în zilele noastre.Monumentul se află în Forul lui Traian, în imediata apropiere – la nord – de Forul roman. La anul 1364,a fost fondată Universitatea din Cracovia, una din primele universităţi din Europa Centrală. În anul1812, se năștea George Bariţiu, om politic, publicist şi istoric; întemeietorul presei româneşti din Transilvania („Gazeta de Transilvania” şi „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”); unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania; membru fondator al societăţii ASTRA; membru fondator al Academiei Române din 1866, preşedinte al acestui for (martie-aprilie 1893) (m. 1893). În 12 mai1820, se năștea Florence Nightingale, infirmieră britanică, precursoarea serviciului sanitar modern, prima infirmieră modernă, dar și un statistician important.Florence Nightingale (d. 13 august 1910) a fost precursoarea serviciului sanitar modern.Florence Nightingale a fost nu numai prima infirmieră modernă, dar și un statistician important. Datorită ambiției și devotamentului de care a dat dovadă, spitalele secolului al XIX-lea s-au transformat în instituții de tratament adecvate, dotate din punct de vedere sanitar și cu personal de specialitate gata oricând să îngrijească bolnavii.Datorită altruismului și personalități sale, Florence Nightingale și-a consacrat întreaga viață ajutorării bolnavilor din spitale.În 2 mai1848, revoluţionarii moldoveni refugiaţi în Transilvania elaborează, la Braşov, programul–legământ „Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei”. Este documentul care sintetizează dezideratele româneşti: „Unirea Moldovei şi Ţării Româneşti într–un singur stat neatârnat românesc”. După evenimentele din martie 1848 din Moldova, o parte dintre revoluţionari de aici au reuşit să treacă munţii, ajungând unii în Banat, la Lugoj, iar alţii în Bucovina, unde se constituise deja o organizaţie care ţinea legătura cu opoziţia de la Iaşi.În decursul lunii aprilie, Transilvania constituia centrul spre care se îndreptau cei mai de seamă fruntaşi politici din Moldova, obligaţi să ia calea pribegiei. Stabiliţi un timp la Braşov, revoluţionarii moldoveni au folosit ocazia pentru aprofundarea legăturilor cu Transilvania.Şi în această situaţie, pribegii îşi îndreptau privirile spre George Bariţiu, unii dintre ei fiindu-i colaboratori la foile periodice.

La anul1894, apărea, în ziarul francez „La Justice”, articolul „Lupta raselor” semnat de Georges Clemenceau, în care, după ce face un istoric al luptei de eliberare naţională a românilor din Transilvania, se pune chezaş pentru adevărul luptei lor. Georges Clemenceau (1841-1929), a fost un om politic şi ziarist francez, prim-ministru (1906-1909, 1917-1920), preşedinte al Conferinţei de pace de la Paris (1919-1920) şi unul dintre autorii Tratatului de Pace de la Versailles.În 12 mai 1907, se năștea Katharine Hepburn, actriţã americanã. Katharine Hepburn (n.Hartford, Connecticut, Statele Unite ale Americii – d. 29 iunie 2003, Old Saybrook, Connecticut) a fost o actriță americană de teatru, televiziune, voce și film, laureată a patru premii Oscar, record încă nedepășit.Katharine Hepburn este privită în general ca una dintre marile figuri ale istoriei filmului. Institutul American de Film a clasat-o pe locul I într-un top al celor mai mari actori de film ai secolului al XX-lea.În 1942, avea loc prima gazare în masă, datată cu exactitate, din lagărul de concentrare Auschwitz–Birkenau, în urma căreia au fost ucişi 1.500 de evrei polonezi, iar tot în acea zi din 1942, se năștea Aurelian Andreescu, interpret român de muzică uşoară (m. 1986). Trei ani mai târziu, la 12 mai1945, armata românã şi-a încheiat participarea la cel de-al doilea rãzboi mondial. Efectivele sale angajate în luptã s-au cifrat la aproape 540.000 de combatanţi. În anul1995, a murit antrenorul de fotbal Ştefan Covaci. Ștefan Kovács, cunoscut ca Piști Kovács, (n. 2 octombrie 1920, Timișoara – d. Cluj) a fost un fotbalist și antrenor român de fotbal. A fost fratele fotbalistului Miklós (Nicolae) Kovács.Ștefan Kovacs se descria ca fiind „român după mamă, ungur după tată, evreu dupa bunici şi puţin sârb după străbunici”. În 12 mai 2016, capacitatea operaţională a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) de la Deveselu a fost certificată printr-o ceremonie desfăşurată la baza militară Deveselu, în prezenţa premierului Dacian Cioloş, a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, şi a unor înalţi oficiali români şi străini. Scutul antirachetă respectă prevederile Cartei ONU şi este destinat exclusiv apărării legitime împotriva ameninţării cu rachete balistice, nefiind îndreptat împotriva cuiva anume

Iar acum să vedem ce s-a întâmplat într-o zi de 13 mai…În 13 mai 1607, au fost puse bazele primei colonii englezeşti în Lumea Nouă, de către căpitanul John Smith şi un batalion de soldaţi debarcaţi în Virginia, la Jamestown.În 13 mai1806, a murit Samuil Micu, cărturar iluminist, filolog şi traducător; unul dintre reprezentanţii de seamă ai Şcolii Ardelene; autor al primei gramatici tipărite a limbii române („Elementa linguae daco-romanae sive valachicae”, în colaborare cu Gheorghe Şincai); în „Cartea de rogacioni…” (1779) a folosit, pentru prima oară în istoria tipăriturilor româneşti, alfabetul latin; nepot al episcopului Inochentie Micu, prin grija căruia familia a fost înnobilată sub numele germanizat „Klein” (n. 1745). La13 mai1887, se năștea Elena Caragiani-Stoenescu, prima femeie din România care a obţinut brevetul internaţional de pilotaj (eliberat la 22 ianuarie 1914 de către Federaţia Aeronautică Internaţională); consemnată, în analele presei mondiale, drept primul corespondent de război care îşi realizeză reportajele din avion; a deschis drumul aviaţiei sanitare. Elena Caragiani a fost prima femeie pilot din România. Românca a obţinut brevetul la Paris, pentru că autorităţile din România i-au refuzat cererea. A fost prima femeie care a realizat reportaje aeriene şi tot ea  a pus bazele aviaţiei saniare din România. Elena Caragiani  este cea care a deschis drumul femeilor în lumea aviaţiei, într-o epocă în care acest domeniu era destinat exclusiv bărbaţilor. La 1904, se năștea Elvira Godeanu, actriţă româncă de teatru şi film (m. 1991),În 13 mai 1930, a murit Fridtjof Nansen, explorator polar, naturalist şi om politic norvegian; cunoscut pentru expediţiile sale spre Polul Nord (a condus expediţia pe schiuri care a traversat partea de sud a Groenlandei, în 1888; a organizat o expediţie în Arctica, între anii 1893 şi 1896, pe vasul Fram); după 1918 a lucrat în instituţiile Ligii Naţiunilor (s-a ocupat cu repatrierea prizonierilor şi cu problemele refugiaţilor); Premiul Nobel pentru Pace pe 1922.La 13 mai1943, în timpul celui de-al doilea război mondial, lipsită de sprijin eficient de la Berlin, armata germană din Africa de Nord (Afrikakorps), sub conducerea mareşalului Erwin Rommel, capitulează în faţa aliaţilor. Campania din Africa de nord a fost parte a luptelor celui de-al doilea război mondial și s-a desfășurat între 10 iunie 1940 și 16 mai 1943. A inclus campaniile din Libia și Egipt (din deșertul vestic), din Maroc și Algeria (Operațiunea Torța) și din Tunisia.În 1945, se năștea Ion Oblemenco, cunoscut jucător de fotbal şi antrenor, performanţele sale fiind legate de echipa „Universitatea Craiova”; în prezent stadionul din Bănie îi poartă numele (m. 1996). În anul1946, în perioada13-20 mai, Yehudi Menuhin, violonist american (naturalizat britanic în 1985) a susţinut, la Bucureşti (în sala Aro), şase concerte alături de profesorul său, George Enescu (pe 13 şi 15 mai, Enescu l-a acompaniat pe Menuhin la pian, pe 18 mai au cântat amândoi la vioară, iar concertele din zilele de 14, 17 şi 20 mai au fost dirijate de George Enescu)

În anul1946, s-a născut Ileana Popovici, actriţă şi ilustrator muzical, redactor TV, iar în 1950, s-a nãscut Stevie Wonder (Steveland Morris Hardaway Judkins), cântãreţ, multi-instrumentist, compozitor şi producãtor american.În 13 mai1959, a murit Emil Haţieganu, jurist şi om politic; membru marcant al PNŢ; membru în Consiliul Dirigent al Transilvaniei; de mai multe ori ministru; arestat şi deţinut la Budapesta şi Györ (1944-1945); deţinut politic (1948-1951); membru de onoare al Academiei Române. În anul 1981, avea loc, la Roma, în Piaţa Sfântul Petru, un atentat asupra Papei Ioan Paul al II-lea (1920-2005), comis de teroristul turc Mehmet Ali Agca, care a tras cu pistolul din apropiere. Acel glonţ aproape l-a costat viaţa pe Suveranul Pontif, care avea să afirme despre atentat: „o mână a tras cu glonţul, alta i-a modificat traiectoria”, făcând referire la Fecioara Maria, pe care papa Ioan Paul al II-lea o venera în mod deosebit. În timpul vizitei sale din 1983 papa l-a iertat în mod public pe agresor. În 1984, înainte de vizita sa în Venezuela, poliţia politică din acea ţară a descoperit şi contracarat un complot de asasinare a papei, pus la cale de o grupare extremistă. Pe 6 ianuarie 1995 poliţia filipineză a reuşit să oprească „Operaţia Bojinka”, care urmărea acelaşi scop. În 13 mai 2008, a murit actorul Colea Răutu (nume real: Nikolai Rutkovski) (n. 1912)

Să trecem acum la ziua de 14 mai…14 mai este „Ziua Naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste”, instituită prin Legea nr. 127/30.V.2017; în noaptea de 14/15 mai 1948  a început o amplă operaţiune de arestare, desfăşurată de autorităţile represive comuniste, în cooperare cu serviciile secrete ale ocupantului sovietic, care viza Mişcarea Legionară, studenţimea, organizaţiile subversive (regimului comunist), dar şi Biserica, cultele religioase şi partidele politice; arestările au continuat pe tot parcursul anului 1948, când peste 10.000 de oameni au fost aduşi în aresturile miliţiei şi securităţii, apoi la anchete, condamnaţi şi aruncaţi în închisori, unde au pătimit asemenea primilor creştini.Prin Legea nr. 198/7.XI.2011 au fost stabilite anterior „Ziua comemorării victimelor fascismului şi comunismului” pe 23 august şi „Ziua memoriei victimelor comunismului în România” pe 21 decembrie. Totodată, această zi este și „Ziua Dreptului Internaţional Umanitar”, marcată din 2014, la propunerea Comisiei Naţionale de Drept Internaţional Umanitar; 14 mai 1954 reprezintă data la care România a ratificat Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949, care reglementează, în principal, Dreptul internaţional umanitar, completate de cele două Protocoale adiţionale semnate în 1977 referitoare la protecţia victimelor conflictelor armate. Instituirea acestei zile reprezintă o confirmare a ataşamentului României faţă de valorile dreptului internaţional umanitar.În ziua de 14 mai 1610, a murit (asasinat) Henric al IV-lea de Navarre, rege al Franţei (1589-1610), întemeietorul dinastiei de Bourbon; prin „Edictul de la Nantes” (1598), garantând protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor, a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa; ajutat de hughenoţi, a consolidat absolutismul monarhic, a dezvoltat industria, comerţul şi agricultura. Henric de Bourbon (Henri IV; denumit și Henric cel Mare (Henri le Grand) iar în regiunea lui de baștină, Gasconia, unde era iubit, era numit și „regele nostru Henric” (n.13 decembrie 1553), a fost rege al Navarei (1572-1610) și rege al Franței (1589-1610), primul rege din familia de Bourbon.Unul dintre meritele lui este dezvoltarea economică a Franței, după un război religios ce a dezbinat țara. Prin Edictul din Nantes asigură libertatea religiei protestante hughenote în Franța.În anul1686, s-a născut fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit; unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) şi mercur (1714).În 1796, medicul britanic Edward Jenner efectuează prima vaccinare antivariolică reuşită (după ce a descoperit modalitatea de a crea la om imunitatea faţă de variolă), punând bazele imunologiei moderne. Pentru a celebra două secole de la acest eveniment, OMS şi UNICEF au declarat anul 1996 „An al vaccinului”.În anul1839, s-a deschis, la Iaşi, Expoziţia plantelor şi florilor exotice, prima expoziţie românească de acest gen.În anul1900, între 14 mai şi 28 octombrie, s-a desfăşurat cea de-a II-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară de la Paris. A fost pentru prima dată când au participat și femei. A fost una din cele mai lungi Olimpiade din istorie; nu au existat festivități de deschidere și de închidere.

În 14 mai1945, a murit istoricul Gheorghe Popa-Lisseanu; a înzestrat istoriografia românească cu un adevărat corpus de surse narative – autori clasici şi texte privind epoca migraţiilor şi a începuturilor societăţii medievale în spaţiul carpato-dunărean; membru corespondent al Academiei Române din 1919.Gheorghe Popa-Lisseanu s-a născut la 2 octombrie 1866 în localitatea Lisa din judeţul Braşov, localitate pe care şi-o va „îngloba” în nume, Lisseanu. A fost elevul lui Bogdan Petriceicu Hasdeu şi G.Dem.Teodorescu, profesori de la care a deprins mesteşugul căutării surselor. Și-a dedicat întreaga viață cercetării istorice, petrecând timp îndelungat în studierea arhivelor, unde a identificat și publicat materiale cu privire la istoria veche, începând de la daci și teritoriile locuite de aceştia  precum și texte medievale vechi cu relevanţă dinainte, din timpul şi de după  constituirea formațiunilor statale românești incipiente.În anul 1948, a luat sfârşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU din 29.XI.1947. Rezoluţia stipula crearea pe teritoriul Palestinei a două state: unul evreu şi altul arab. În aceeaşi zi Israelul şi-a proclamat independenţa de stat.Marcarea acestui eveniment variază în fiecare an, în funcţie de calendarul religios ebraic. În deceniul următor, în anul 1955, a fost semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între ţările socialiste europene, denumit „Tratatul de la Varşovia”, după locul unde a fost semnat. Tratatul a fost semnat de URSS şi de statele europene subordonate ei – Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, R. D. Germană, Polonia, România şi Ungaria –  şi a intrat în vigoare la 5.VI.1955. În urma schimbărilor din Europa Centrală şi de Est  din anii 1989 şi 1990, „Tratatul de la Varşovia” şi-a încetat valabilitatea la 1.VII.1991.În anul1957, trecea la cele veșnice Camil Petrescu, dramaturg, prozator, estetician şi filosof; membru al Academiei Române (n. 1894).

În 14 mai 1968, 14-18, avea loc vizita la Bucureşti a preşedintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, prima vizită după cel de-al Doilea Război Mondial a unui şef de stat vest-european în România.Pe data de 14 mai 1968 Bucureştiul îl primea cu entuziasm pe preşedintele celei de-a V-a Republici Franceze. Moment de mare importanţă pentru Nicolae Ceauşescu, vizita lui Charles de Gaulle face parte dintr-o serie de acţiuni care marchează viziunea acestuia asupra unităţii Europei. O formulă de rezonanţă pentru politica promovată de Franţa este „Europa de la Atlantic până la Urali” iar vizita liderului francez la Bucureşti se încrie într-o astfel de viziune în care accentul cade pe conceptele de stat-naţiune şi independenţă în detrimentul celui de regim politic. În anul1973, avea loc lansarea primei staţii spaţiale americane „Skylab”, construite de NASA, de la Centrul Spaţial John F. Kennedy din Florida, SUA. A revenit pe Terra la 11 iulie 1979, aproape de Perth, Australia, răstimp în care a parcurs o distanţă totală de aproximativ 1.400.000.000 km. Începând cu 14 mai 1981, în perioada14-22, cosmonautul Dumitru Prunariu este primul român care a efectuat un zbor în spaţiul cosmic, la bordul navei cosmice sovietice „Soiuz-40″, activitatea spaţială desfăşurându-se la bordul staţiei orbitale „Saliut-6″. Prunariu a participat la misiunea Soiuz 40 din cadrul programului spaţial „Intercosmos” şi a petrecut în spaţiu 7 zile, 20 de ore şi 42 de minute. În anul1998, a murit Frank Sinatra, cântăreţ şi actor de cinema american (n. 1915).

Trecem acum la ziua de 15 mai…Ziua de 15 mai este „Ziua Poliţiei Militare” şi „Ziua Chimiştilor Militari” (Ziua trupelor de apărare CBRN) din Armata României. În fiecare an, la 15 mai se sărbătoreşte și Ziua naţională a medicului veterinar, aceasta fiind instituită la cel de-al VI-lea Congres Naţional de Medicină Veterinară, desfăşurat în anul 1994. La 15 mai 1861, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat Decretul de înfiinţare a Şcoalei de Arta Veterinăriei, care a funcţionat în cadrul Şcolii Naţionale de Medicină şi Farmacie din Bucureşti; la 15.V.1871 va fi înfiinţată Societatea de Medicină Veterinară, desfiinţată în 1949 şi reînfiinţată la 15.V.1971. La 15 mai1265, s-a născut poetul italian Dante Alighieri (m.13/14.IX.1321), iar în anul 1567,s-a născut Claudio Monteverdi, compozitor italian (m. 29 noiembrie 1643). La 15 mai1838, se năștea pictorul şi desenatorul Nicolae Grigorescu, considerat unul dintre întemeietorii picturii române moderne şi unul dintre cei mai importanţi impresionişti români; peisagist şi portretist; a realizat şi picturile murale pentru mânăstirile Căldăruşani (1854-1856), Zamfira (1857) şi Agapia (1858-1861); împreună cu Carol Popp de Szathmary, Sava Henţia şi George Demetrescu-Mirea, a participat la Războiul de independenţă (1877-1878), imortalizând pe carton, apoi pe pânză, acţiunile soldaţilor români; membru de onoare al Academiei Române (m. 1907).În anul 1859, s-a născut publicistul Iuliu Moisil; importante contribuţii în modernizarea învăţământului românesc; din 1910, odată cu înfiinţarea Muzeului Pedagogic din Bucureşti, a fost numit director al acestuia, calitate în care a desfăşurat o bogată activitate de organizare şi colecţionare de materiale didactice; membru de onoare al Academiei Române din 1943 (m. 1947). După câțiva ani, în 1877, avea loc apariţia, la Bucureşti, până la 16.VI.1889, a cotidianului politic şi literar „România liberă”, sub conducerea lui Dimitrie August Laurian, iar în 1891, s-a născut Mihail Bulgakov, romancier şi dramaturg sovietic de origine ucraineană, autorul celebrului roman „Maestrul şi Margareta” (m. 10 martie 1940) (n. stil vechi 3 martie 1891). În15 mai1873, murea Alexandru Ioan Cuza, primul domn al Principatelor Unite (1859–1862) şi al statului naţional România (1862–1866) (sau Alexandru Ioan I; n. 20 martie 1820, Bârlad – d. Heidelberg, Germania).

La15 mai1938, a murit medicul Gheorghe Marinescu, fondatorul şcolii româneşti de neurologie.Gheorghe Marinescu (n. 28 februarie 1863, Bucureşti – d. Bucureşti) a fost un medic neurolog român, profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti, membru al Academiei Române, fondatorul Şcolii Româneşti de Neurologie. În anul1963, a avut loc lansarea navei cosmice americane „Mercury 9”, la bordul căreia se afla astronautul Gordon Cooper, primul american care a rămas pe orbită mai mult de 24 de ore. A fost prima evaluare americană a efectelor zborului în spaţiul cosmic asupra organismului uman. În aceeași zi, la anul 1990, avea loc reluarea, după 40 de ani de întrerupere, a relaţiilor diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun. La 10.V.1927 a fost semnat Concordatul cu Vaticanul, prin care se reorganiza cultul catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7.VII.1929); după a doua conflagraţie mondială, în condiţiile instaurării în ţara noastră a regimului comunist, prin Decretul 151/17.VII.1948, partea română a denunţat Concordatul cu Sfântul Scaun, începând şi represiunea împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică din România.

Pentru astăzi opresc călătoria cu mașina timpului. Ne revedem, stimabililor amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine!Gânduri bune tuturor!

Al dumneavoastră,

Nicolae Uszkai

Sursa foto:

Cand si cum a aparut roata?