„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 9 la 15 ianuarie…
de Nicolae Uszkai, Brașov
#Postat de Carmen Vintu on ianuarie 14, 2023
Motto: „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.”– Miron Costin, cronicar
Stimați și dragi amici, astăzi voi continua obiceiul de fiecare sâmbătă, de trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Prin urmare, să vedem, pentru început, ce s-a întâmplat într-o zi de 9 ianuarie de-a lungul timpului…În 1438, are loc reprimarea sângeroasă a răscoalei de la Bobâlna (începută în mai 1437). Răscoala de la Bobâlna din 1437-1438 a fost cea mai importantă răscoală înainte de marele război ţărănesc din 1514. Răscoala a început atunci când Gheorghe Lépes, episcopul catolic al Transilvaniei, a cerut să se plătească zeciuiala, care nu mai fusese strânsă din 1434, într-o singură tranşă. Mai mult, micii nobili maghiari şi locuitorii români (care înainte erau scutiţi de plata zeciuielii, fiind ortodocşi) au fost şi ei obligaţi să o plătească. Când ţăranii au refuzat să plătească, episcopul i-a excomunicat. Pe 16 septembrie, nobilimea din Transilvania, fruntaşii clerului, saşii şi gărzile secuieşti au format o alianţă de ajutor reciproc împotriva ţăranilor, semnând la Căpâlna un tratat intitulat Fraterna Unio. Armata nobiliară comandată de Desideriu de Losoncz a asediat oraşul Cluj, care se alăturase răsculaţilor, pe care l-au cucerit la 9 ianuarie 1438. Conducătorii răscoalei au fost executaţi la Turda, iar Clujului i s-au retras privilegiile de oraş, locuitorii săi fiind declaraţi ţărani. Pe 2 februarie a fost reînnoită alianţa de la Căpâlna, cunoscută ulterior ca alianţa celor trei naţiuni (Unio Trium Nationum) prin care s-a reglementat situaţia socială în Transilvania în următoarele secole În 1780, a murit (probabil otrăvit) Chesarie de Râmnic, cărturar, tipograf şi traducător; provenind dintr-o familie de origine arabă din Alep, se va călugări la Bucureşti şi va ajunge episcop de Râmnic (1773); filosof al istoriei, primul iluminist din Ţara Românească (n. ~1735, la Bucureşti). În 1792, are loc semnarea Tratatului de la Iaşi, între Imperiul Rus şi Imperiul Otoman, confirmând creşterea puterii ruseşti în zona Mării Negre. Tratatul a fost semnat la 9 ianuarie 1792 de marele vizir Iusuf Paşa şi prinţul Bezborodko, care i-a succedat prinţului Potemkin la conducerea delegaţiei ruseşti, după moartea acestuia. Tratatul a recunoscut anexarea Hanatului Crimeei de către Imperiul Rus, şi a transferat Yedisanul acestei ţări, făcând din Nistru frontiera ruso-turcă în Europa. Frontiera asiatică pe râul Kuban a rămas neschimbată. În 1822, s-a născut Carol Benesch (n. Jägerndorf, Imperiul Austriac, azi Krnov, Cehia – d. 30 octombrie 1896, București), arhitect silezian de orientare istoristă și eclectică stabilit în Regatul României.A fost tatăl lui Oscar Beneș (1866-1925), arhitect șef al orașului Bârlad. În 1884, apărea săptămânal (până la 29 octombrie acelaşi an), la Iaşi, periodicul „Propăşirea” sau „Foaie ştiinţifică şi literară” (titlu impus de cenzură), periodic ce continuă programul „Daciei literare” (1840). „Propăşirea” este prima revistă literară cu caracter enciclopedic din Moldova (9/21). În 1885, 9/21, s-a născut Gheorghe Demetrescu, astronom şi seismolog; în 1935 a creat, la Observatorul Astronomic din Bucureşti, o secţie de seismologie; din iniţiativa sa a fost înfiinţată în România o reţea de staţii seismologice (la Focşani, Bacău, Câmpulung Moldovenesc, Iaşi, Vrâncioaia); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1969). În 1888, era promulgată Legea pentru înfiinţarea unui serviciu de navigaţie fluvială şi maritimă în România.În 1928, s-a născut Vasile Drăguţ, istoric şi critic de artă, personalitate de seamă a culturii româneşti; lucrări asupra artei româneşti medievale şi a celei moderne (m. 1987). În1931, s-a născut Ion Cojar, regizor de teatru şi profesor; fondatorul şcolii româneşti de metodă în arta actorului (m. 2009). În 1945, se semna, la Bucureşti, protocolul privind aranjamentul complementar între România şi Bulgaria pentru schimburile comerciale şi de plăţi, prima convenţie comercială încheiată de ţara noastră după 23 august 1944.În 1954, are loc inaugurarea clădirii Teatrului de Operă şi Balet din Bucureşti (astăzi, Opera Naţională); arhitect – Octav Doicescu. În1959, s-a născut Cristi (Cristian Alexandru) Minculescu, solist vocal şi compozitor de muzică rock, cunoscut pentru activitatea sa de peste 30 de ani ca vocalist al trupei „Iris”. În 1972, a murit medicul Ilie Ardelean; sub conducerea sa a fost publicat primul manual unic de igienă generală şi comunală din România; este considerat întemeietorul igienei experimentale din ţara noastră; membru corespondent al Academiei Române din (n. 1906, la Gyula, Ungaria). În1979, întreprinderea mecanică din Câmpulung (întreprindere care şi-a desfăşurat activitatea între anii 1953 şi 2003) a produs primele loturi de autoturisme de teren ARO dotate cu motoare Diesel (60 CP).În 1980, a murit Petru Caraman, folclorist şi filolog; autor a numeroase lucrări, studii şi articole, a abordat din perspectivă comparată aspecte ale culturii noastre populare, locul central ocupându-l balada şi colindul; membru post-mortem al Academiei Române din 1991 (n. 1898). În 1993, a murit Anton Crihan, fost deputat în Sfatul Ţării din Basarabia, militant pentru unire, membru al Guvernului României şi deputat în mai multe legislaturi în Parlamentul României în perioada interbelică; fost militant de frunte al mişcării ţărăniste, stabilit în SUA (n. 1893, la Sângereni, azi în R. Moldova). În 1998, a murit atleta Lia Manoliu; campioană olimpică la aruncarea discului: aur la México City (1968), bronz la Roma (1960) şi Tokyo (1964); preşedintele Comitetului Olimpic Român între anii 1992 şi 1998; Complexul sportiv naţional din Bucureşti îi poartă astăzi numele (n. 1932).În 2006, un elicopter aparţinând SMURD s-a prăbuşit în apropierea aeroportului din Iaşi. Patru persoane (pilotul, copilotul, un medic şi un asistent medical) şi-au pierdut viaţa. Elicopterul, care făcea un zbor de rutină, a căzut în apropiere de Unitatea militară de la Holboca
Să vedem acum ce s-a întâmplat într-o zi de 10 ianuarie…În 1493, s-a născut Nicolaus Olahus, cardinal, om politic, istoric şi umanist român de renume european din Transilvania; în 1562 a fost creat Cardinal al Bisericii Creştine Universale, de către Papa Pius al IV-lea, fiind primul membru de origine română din Colegiul Cardinalilor; în această calitate de cap al Bisericii, Cardinalul Nicolaus Olahus a fost numit, succesiv: Cancelar, Prinţ, Guvernator şi Regent al Ungariei (m. 1568). În 1475, are loc victoria de la Podul Înalt (Vaslui). Oastea moldoveană, condusă de domnitorul Ştefan cel Mare (1457-1504), a zdrobit, practic, armata otomană condusă de Suleiman Paşa. În 1799, s-a născut Petrache Poenaru, inginer, matematician, inventator, pedagog și publicist; discipol al lui Gheorghe Lazăr; ca profesor la Sf. Sava şi director al Eforiei şcolilor naţionale (1832-1848) a avut merite deosebite în organizarea învăţământului naţional; în 1827 a brevetat, la Paris, invenţia tocului rezervor (cu titlul Condeiul portăreţ fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu cerneală); a contribuit la înfiinţarea Societăţii Filarmonice (1833); a iniţiat Societatea agronomică şi Şcoala de Agricultură de la Pantelimon; a fost unul dintre întemeietorii Grădinii Botanice şi ai Muzeului Naţional de Antichităţi din Bucureşti; membru titular al Societăţii Academice Române din 1870 (m. 1875). În 1839, are loc publicarea, la tipografia Albinei Românești din Iași, a „Atlasului românesc geografic” al prozatorului, poetului și dramaturgului Gheorghe Asachi. Cuprinzând opt hărți, lucrarea a fost prima publicație de acest gen din literatura de specialitate, de pe teritoriul românesc. „Harta fizică și politică a Europei”, „Emisferele pământului și sistema soarelui cu a sale planete după cele mai noi hărți”, „Harta generală a Asiei”, „Harta generală a Americii”, „Harta generală a Africii”, „Harta generală a Australiei”, „Globul pămîntesc” și „Hărțile Moldovei și ale Țării Românești” sunt cele opt hărți care au fost întocmite de Gheorghe Asachi cu ajutorul fiilor săi Dumitru și Alexandru. În1863, istoria metroului londonez începe cu Metropolitan Railway, prima cale ferată subterană pentru transport de pasageri din lume. Metropolitan Railway a început să funcţioneze la 10 ianuarie 1863 între staţiile Paddington şi Farringdon. Linia s-a extins treptat, ajungând ca în 1880 să transporte peste 40 de milioane de călători anual. Metropolitan Railway a evoluat în ceea ce azi este cunoscută drept Metropolitan line. Imediat după inaugurarea Metropolitan Railway s-a trecut la construcţia altor linii, care azi formează District Line şi Hammersmith & City Line. În 1884 s-a încheiat şi construcţia „cercului” care ocoleşte zona centrală a Londrei, astăzi Circle Line. În 1869, 10/22, s-a născut Valeriu Branişte, publicist, memorialist şi om politic; membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920); unul dintre fondatorii Universităţii româneşti din Cluj (1919); membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1928). În 1905, la Conferinţa Partidului Naţional Român, de la Sibiu, era votat programul de luptă politică al partidului: recunoaşterea poporului român ca naţiune alcătuitoare în stat, căreia să i se asigure dezvoltarea sa etnică şi constituţională, respectarea legii despre egala îndreptăţire a naţionalităţilor, garantarea prin lege a dreptului de întrunire şi de organizare, libertatea presei, adoptarea votului universal, egal şi secret etc (10/23). În 1906, s-a născut matematicianul Grigore C. Moisil; lucrări în domeniile analizei funcţionale, algebrei, geometriei diferenţiale, logicii matematice (pe care a aplicat-o şi la tehnica automatizărilor); a contribuit la formarea primelor generaţii de informaticieni; activitate de pionierat în domeniul lingvisticii matematice; membru al Academiei Române din 1948 (m. 1973, Ottawa/Canada).În 1920, se înfiinţa Liga Naţiunilor (Societatea Naţiunilor), cu sediul la Geneva, prima organizaţie cu vocaţie de universalitate, numărând 44 de state fondatoare, între care şi România. Liga Naţiunilor a încetat să funcţioneze odată cu declanşarea celui de-al doilea război mondial. Oficial, hotărârea de autodizolvare a fost adoptată abia la 18.IV.1946 (după intrarea în vigoare a Cartei ONU), misiunea sa fiind transferată Organizaţiei Naţiunilor Unite. În 1939, amurit soprana Hariclea Darclée (Hartulary), numită „Privighetoarea Carpaţilor” (n. 1860). În 1946, în perioada 10.I – 14.II, la Central Hall Westminster din Londra, s-a desfăşurat prima sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, la care au participat 51 de naţiuni cu drepturi depline ale ONU.În 1966, are loc premiera filmului „Duminică la ora 6”, în regia lui Lucian Pintilie. Filmat în 1965 și difuzat începând cu ianuarie 1966, debutul în regia de film a lui Lucian Pintilie avea să se bucure de o anume recunoaștere (internă și internațională) pentru dimensiunea sa experimentală. În anul premierei, „Duminică la ora 6” a primit Premiul special al juriului, Premiul mișcării de experiment și de cinecluburi, precum și Premiul special al criticii la Festivalul de la Mar del Plata, Argentina.În 1973, era constituit Biroul Naţional Interpol, ce face parte din Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională al Inspectoratului General al Poliţiei Române. România a fost, în 1923, unul dintre cele 22 de state membre fondatoare ale Comisiei Internaţionale de Poliţie Criminală. După o perioadă de inactivitate în cadrul organizaţiei, România revine în 1973 membru cu drepturi depline, cu ocazia celei de-a 50-a Sesiuni a Adunării Generale, de la Viena, fiind primul stat din regiunea noastră care a revenit în Interpol, după cel de-al doilea război mondial. În 1993, a murit Miltiade Filipescu, geolog şi paleontolog; a pus în valoare proprietăţile curative ale apelor minerale de la Covasna, precum şi a mofetelor din această regiune, legate de vulcanismul extracarpatic; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1901). În 1994, în zilele de 10 şi 11 ianuarie, la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern din ţările membre ale NATO, a fost adoptată o declaraţie care a lansat, la iniţiativa SUA, Parteneriatul pentru Pace. Acesta a fost gândit ca un program de consolidare a cooperării dintre statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice şi state nemembre, pe baza semnării unor acorduri individuale. România a fost prima ţară care a semnat documentul-cadru, la 26.I.1994
Vă propun acum să vedem ce s-a întâmplat în 11 ianuarie…Aceasta este ziua de prăznuire a Sfântului Cuvios Teodosie, începătorul vieţii călugăreşti de obşte din Palestina (Calendarul Creştin-Ortodox), dar și ziua Sf. Teodosie cel Mare, călugăr (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice). În același timp, este „Ziua Artei Fotografice în România”, desemnată printr-o Hotărâre de Guvern din ianuarie 2010; este marcată în ziua de naştere a lui Carol Popp de Szathmary (n.11.I.1812-m.14.III.1887), unul dintre primii fotografi români, precum şi unul dintre primii fotoreporteri de război ai lumii. Carol Popp de Szathmary, pictor, fotograf, grafician, cartograf, heraldist şi litograf, este considerat primul fotograf de artă român (a realizat primele fotografii-document ale Bucureştiului din vremea sa); a fost pictorul Curţii regale în timpul lui Carol I; a participat la Războiul de independenţă (1877-1878), imortalizând pe carton, apoi pe pânză, acţiunile soldaţilor români.

Nu cred c-ar fi greșit să vă amintesc că această zi este și „Ziua Internaţională a cuvântului Mulţumesc” este sărbătorită din 1984. „Mulţumesc” reflectă recunoştinţă, preţuire, respect, comuniune; „mulţumesc” în textele vechi era „multunesc”, însemna mult-unire; în limba rusă, „spasibo” înseamnă „spasi Bog”, adică „Domnul să te păzească”; în engleză, „thank you” derivă de la „think”, cu sensul „mă gândesc la tine, nu voi uita ce ai făcut”; la fel „danke” din germană; în franceză, „merçi” provine de la „mercy”, care înseamnă compasiune, sau graţie divină, la fel ca italienescul „grazie” sau „gracias”, din spaniolă, şi semnifică acceptarea compasiunii şi a graţiei divine, primite prin intermediul altei fiinţe; „obrigado”, din portugheză, duce cu gândul la reciprocitate, ca onoare, la a te simţi „obligat” de gestul celuilalt. „Mulţumesc” e ca o înclinare a omului în faţa altuia şi în faţa lui Dumnezeu. În 49 î.Hr., Iuliu Cezar traversează Rubicon-ul, pentru a ocupa Roma şi a-l alunga pe Pompei. În 532, în Imperiul Bizantin a început, la Constantinopol, răscoala Nika, care a fost reprimată de către comandantul militar Belisarius, răsculații fiind masacrați în hipodrom.În 1600, Împăratul Rudolf al II–lea primește solia lui Mihai Viteazul, condusă de banul Mihalcea, care cerea recunoașterea domnului român ca principe al Transilvaniei. În 1759, a fost deschis pentru public British Museum (Muzeul Britanic). Este unul dintre cele mai vechi și mai impozante muzee din lume, cu exponate variind de la mumii egiptene la comori romane. În1812, s-a născut Carol Popp de Szathmári (n. Cluj, Imperiul Austriac – d. 3 iulie 1887, București),pictor și grafician maghiar din Transilvania, primul fotograf de artă și documentarist din Regatul Român și unul dintre primii zece fotografi din Europa. În1830, s-a constituit, la Iaşi, un „cerc de cetire medicinală”, prima societate ştiinţifică din România, denumită iniţial „Societatea Doftoricească Moldo-Romanika”, viitoarea „Societate de Medici şi Naturalişti”; fondatori: doctorii Mihai Zota şi Iacob Cihac.În1838, la ora 20:45, puternic seism, cu magnitudinea 7,5 grade pe scara Richter, cu efecte grave în Muntenia, în special la Bucureşti, înregistrându-se multe pierderi umane şi materiale. La Galaţi, s-a produs fenomenul de lichefiere a solului. Cutremurul s-a simţit puternic şi în Moldova, unde, printre alte consecinţe, s-a produs o masivă alunecare de teren (11/23).În 1878, s-a născut Zaharia Bârsan, dramaturg, actor şi regizor; fondator şi primul director al Teatrului Naţional din Cluj (1919) (m. 1948).În 1909, a avut loc Congresul Partidului Naţional Liberal, la care Ion I. C. Brătianu a fost ales preşedinte, evenimentul marcând consolidarea poziţiei tinerilor liberali în partid (11/24). În 1923, are loc ocuparea Ruhrului de către trupele franco-belgiene. A fost un răspuns la neplata de către Germania a despăgubirilor de război dictate în urma primului război mondial. În 1928, a murit Thomas Hardy, prozator şi poet britanic; cunoscut îndeosebi pentru romanele „Tess d’Urberville” şi „Departe de lumea dezlănţuită” (n. 1840). În 1922, era folosită pentru prima dată, pe un pacient, insulina în tratarea diabetului, într-un spital din Toronto/Canada. La 14 noiembrie, se marchează anual, începând din 1991, „Ziua Mondială de luptă împotriva diabetului” (la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet), în ziua de naştere a fiziologului şi farmacologului canadian Frederick Grant Banting (1891-1941), cel care a introdus în terapeutică insulina. De fapt descoperitorul insulinei este medicul român Nicolae Paulescu (8.XI.1869 – 19.VI.1931). Acesta a publicat, în august 1921, rezultatele cercetărilor sale privind insulina. Abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de canadianul Frederick G. Banting şi scoţianul John J. R. Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1923.În 2008, a murit Sir Edmund Hillary, diplomat, cercetător şi alpinist neo-zeelandez; a atins vârful Everest (8.848 m) cel mai înalt munte din lume, alături de nepalezul Tenzing Norgay (1914-1986), fiind primii din lume care au reuşit această performanţă, la 29.V.1953 (n. 1919). În 2010, a murit Ếric Rohmer (numele adevărat: Jean-Marie Maurice Schérer), regizor şi critic de film francez; unul dintre fondatorii „Noului Val” în cinematografia franceză (n. 1920). În 2014, a murit, în Germania, fosta handbalistă Mora Windt–Martini; a făcut parte din echipa României care a câştigat Campionatul Mondial de Handbal Feminin desfăşurat în Germania în anul 1956 (n. 1937). În 2014, a murit (după opt ani în care s-a aflat în comă) Ariel Sharon, general şi om politic israelian; fostul premier israelian (2001-2006) a rămas în istorie ca artizanul invaziei din Liban, în anul 1982, în calitatea de ministru al apărării (1981-1983), dar şi ca premierul care a decis retragerea trupelor şi desfiinţarea coloniilor din Fâşia Gaza, în 2005 (n. 1928). În 2015, a murit actriţa italiană de origine suedeză Anita Ekberg, una dintre muzele regizorului italian Federico Fellini (n. 1931)
Vom trece acum la următoarea zi din calendar și vă propun să vedem ce s-a întâmplat în 12 ianuarie…În 1628, s-a născut scriitorul francez Charles Perrault, renumit pentru poveştile sale pentru copii (m. 1703). În 1665, a murit matematicianul francez Pierre de Fermat; împreună cu René Descartes, a fost unul dintre primii care a aplicat algebra în geometrie; precursor al calculului probabilităţilor, împreună cu Blaise Pascal (n. 1601). În 1729, s-a născut naturalistul italian Lazzaro Spallanzani, unul dintre întemeietorii biologiei experimentale; cercetările sale în domeniul dezvoltării vieţii microscopice în medii de cultură lichide au deschis drumul pentru cercetările lui Louis Pasteur (m. 1799).În1746, s-a născut pedagogul elveţian Johann Heinrich Pestalozzi; experienţele sale, de renume mondial, au fost popularizate în Transilvania de elevul său Ştefan L. Roth şi au influenţat învăţământul din Ţările Române (m. 1827). În 1807, s-a născut Christian Tell, general, om politic; participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (membru al Guvernului provizoriu şi al Locotenenţei domneşti); a luat parte la mişcarea unionistă (deputat în Adunarea ad-hoc din Ţara Românească); în timpul regelui Carol I a fost primar al Capitalei (1870-1871) şi ministru în mai multe rânduri (între anii 1871 şi 1876, cu întreruperi) (m. 1884). În 1845, s-a născut Alexandru Lambrior, filolog şi folclorist; primul cercetător care a emis ideea întocmirii unei antologii a literaturii populare române; membru al societăţii literare „Junimea”; membru corespondent al Academiei Române din 1882 (m. 1883). În 1845, s-a născut omul politic conservator Emanoil Pache-Protopopescu; deputat şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor; primar (1888-1891) şi prefect (mai-noiembrie 1891) al Bucureştiului; a întemeiat Şcoala de Ştiinţe Politice şi Administrative, unde a fost şi profesor (m. 1893).În 1852, s-a născut mareşalul Joseph Joffre, comandant suprem al armatelor franceze (1914-1916) pe frontul de Vest în timpul primului război mondial; renumit în urma victoriei de la Marna (m. 1931).În 1861, apărea Legea pentru înfiinţarea Curţii de Casaţiune şi Justiţie (membrii acesteia vor fi numiţi de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 11/23.II.1862). În articolul 2 se invoca existenţa „curţilor de apelu”, ca forme de organizare judecătorească „ale Statului Principateloru-Unite”. Primul act normativ care a statornicit însă înfiinţarea Curţii de apel Bucureşti chiar sub această denumire a fost Legea din 11 aprilie 1864, publicată în „Monitorulu Jurnalu Oficialu alu Principateloru-Unite-Române”, nr. 88 din 16/28 04.1864, care a fost prima lege de organizare judecătorească din istoria României (mai exact a Principatelor Unite) (12/24). În 1866, 12/24, a murit (la Cernăuţi, azi în Ucraina) Aron Pumnul, lingvist, filolog şi profesor; după înfrângerea Revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania, la care a participat, se refugiază la Cernăuţi, unde va deveni primul profesor de limba şi literatura română la Liceul german din oraş (1849) şi profesor al lui Mihai Eminescu; la moartea acestuia apare prima poezie tipărită a lui Eminescu, „La mormântul lui Arune Pumnul”, semnată „M. Eminovici, privatist” (n. 1818). În 1876, s-a născut scriitorul şi jurnalistul american Jack London (pseudonimul literar al lui John Griffith Chaney) (m. 1916).În 1878, trupele române ocupau, după un atac energic şi fulgerător, localitatea Smârdan (astăzi în Bulgaria), punct important al sistemului de apărare a Vidinului pe timpul otomanilor. Lupta a avut loc în cadrul Războiului de independenţă a României (12/24).În 1889, s-a născut poetul şi jurnalistul Artur Enăşescu (pseudonimul lui Artur A. Enăcescu); astăzi un poet uitat, a fost autorul versurilor a numeroase romanţe compuse de Ionel Fernic (m. 1942) Unele surse menţionează ca dată a naşterii 19 ianuarie 1889. În 1891, 12/24, s-a născut medicul Basil Theodorescu, unul dintre fondatorii cardiologiei româneşti; în 1947, a pus bazele Societăţii de Cardiologie din România; membru titular al Academiei Române din 1965 (m. 1967). În 1900, s-a născut (la Vârşeţ, Serbia) geologul Alexandru Codarcea; lucrări referitoare la geologia, petrografia şi tectonica Carpaţilor Meridionali; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1974). În 1903, s-a născut fizicianul rus Igor V. Kurceatov; în 1934 a descoperit fenomenul fisiunii; sub conducerea sa au fost construite primul ciclotron (1939) şi primul reactor nuclear din Europa (1946), s-a desfăşurat primul experiment atomic sovietic (1949), a fost construită bomba atomică cu hidrogen (1953), precum şi prima centrală electronucleară din lume (1954) (m. 1960). În 1919, are loc apariţia Decretului-lege privind organizarea Direcţiei Generale a Statisticii (12/25). În 1923, a murit filologul ceh Jan Jarnik; fiind profesor la Catedra de Romanistică a Universităţii din Praga (1882-1919), a înfiinţat un laborator pentru cercetarea limbii şi literaturii române; a întreprins cinci călătorii în România, ocazii cu care a luat contact direct cu limba şi folclorul românesc; împreună un Andrei Bârseanu a editat, în 1885, o colecţie de „Doine şi strigături din Ardeal”; pe lângă participarea la culegerea şi selectarea textelor, a alcătuit şi un amplu glosar în limba franceză; membru corespondent străin (1879) şi membru de onoare străin (1919) al Academiei Române (n. 1848). În1926, s-a născut Alexandru Andriescu, critic şi istoric literar, filolog (m. 2014). În 1927, s-a născut medicul Eugeniu Proca; timp de peste 40 de ani şi-a concentrat atenţia asupra problemelor insuficienţei renale; a organizat primul Centru de hemodializă şi a efectuat primele transplanturi renale din România (1980); membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 2004).

wooden cart wheel on the wall of a wooden house
În1929, la Radiodifuziunea Română era difuzată, pentru prima dată, emisiunea „Ora copiilor”. În1951, intra în vigoare (inclusiv în România) Convenţia cu privire la prevenirea şi reprimarea genocidului, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 9.XII.1948. România a aderat la Convenţie la 3.XI.1950. În 1983, a murit Lucian Predescu, istoric literar, enciclopedist şi publicist (n. 1907).În 1985, se desfiinţau, pe baza unui ordin primit prin telefon de la Comitetul Central al PCR, toate studiourile teritoriale ale postului public de radio (Radio Cluj, Craiova, Iaşi, Timişoara şi Târgu Mureş) şi emisiunile în limbile minorităţilor naţionale. Programele 1 şi 2 îşi reduc drastic emisia: program numai între orele 6:30 şi 23:30, ulterior între orele 6:00 şi 24:00 în fiecare zi. În această perioadă singura emisiune în limba minorităţilor a fost emisă din Bucureşti. Din 22 decembrie 1989, Radio România îşi redeschide staţiile regionale.În 1998, are loc semnarea, la Paris, a Protocolului adiţional la Convenţia europeană pentru protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinei, referitor la interzicerea clonării fiinţei umane (ratificat de Parlamentul României prin Legea 17/22.II.2001).În 2010, în Haiti, la ora locală 16:53, a avut loc unul dintre cele mai puternice seisme care a lovit continentul american în ultimii 200 de ani, cutremurul din Haiti. Magnitudinea seismului a fost de 7 grade pe scara Richter, epicentrul fiind localizat la aproximativ 15 km de oraşul Port-au-Prince, la o adâncime de 10 km. Bilanţul cutremurului a indicat zeci de mii de morţi, circa 300.000 de răniţi şi aproximativ 1.000.000 de oameni rămaşi fără adăpost. În 2011, a murit Theodor Rădulescu, unul dintre cei mai importanţi antrenori de rugby şi fost selecţioner al echipei naţionale de rugby a României (n. 1933).
Următoarea etapă ne va arăta ce s-a întâmplat în 13 ianuarie…În 1598. s-a născut arhitectul francez François Mansart, unul dintre fondatorii clasicismului; lui i se atribuie inventarea mansardei (m. 1666). În 1750, a fost încheiat Tratatul de la Madrid dintre Portugalia şi Spania, care fixa sferele de influenţă ale celor două ţări în zona Americii de Sud.În 1873, s-a născut mitropolitul greco-catolic Vasile Suciu; datorită lucrărilor sale de teologie sistemică, este considerat cel mai reprezentativ teolog al Bisericii Unite din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1935). În 1898, apărea, în ziarul „L’Aurore”, celebra scrisoare deschisă a scriitorului Émile Zola, intitulată „J’accuse”. Scrisoarea, adresată preşedintelui Franţei, Félix Faure (1841 – 1899), acuza guvernul de antisemitism şi de încarcerarea ilegală a lui Alfred Dreyfus, un ofiţer francez condamnat la închisoare pe viaţă pentru spionaj. Zola a denunţat erorile judiciare şi lipsa unor dovezi serioase. Scrisoarea a cauzat un scandal public în Franţa şi peste hotare. Zola a fost acuzat şi găsit vinovat de calomnie la 23 februarie 1898. Pentru a evita încarcerarea, s-a exilat temporar în Anglia, de unde s-a întors în iunie 1899. Ca rezultat al popularităţii scrisorii, chiar şi în lumea anglofonă, „J’accuse!” a devenit o expresie generică a indignării şi a acuzării unei persoane puternice. În1910, a: Avea loc prima transmisie radiofonică de operă: Enrico Caruso cântând pe scena Metropolitanului din New York. Sunetul a fost captat la 30 km distanţă. În1918, intrarea armatei române în Chişinău.În seara zilei de 13 ianuarie 1918 brigăzile 21 și 22 Infanterie au intrat în Chișinău. A doua zi a intrat în capitala Basarabiei și comandamentul Diviziei 11 Infanterie, în frunte cu generalul Ernest Broșteanu. Intervenția armatei române în Basarabia în anul 1918 a reprezentat o acțiune militară inițiată și derulată cu mijloace specifice de către Armata României, în spațiul geografic al Basarabiei în intervalul decembrie 1917 – martie 1918. Acțiunea s-a derulat în baza unei înțelegeri între aliații Antantei și a unor cereri de ajutor militar din partea Guvernului Republicii Democratice Moldovenești, având de asemenea acordul Puterilor Centrale. În 1929, a murit Wyatt Earp, legendarul justiţiar, unul dintre cei mai cunoscuţi pistolari din Vestul sălbatic (n. 1848). În1930, a murit inginerul britanic Sebastian Ziani de Ferranti; interesul lui precoce pentru electricitate l-a condus la numeroase inovaţii, cum ar fi sistemul de distribuire a electricităţii prin folosirea curentului alternativ (n. 1864). În 1945, a murit Zavaidoc (Marin Teodorescu), cel mai cunoscut lăutar român al perioadei interbelice (n. 1896). În 1958, a murit Dan Botta, poet, eseist, dramaturg şi traducător (n. 1907). În 2006, se inaugura prima staţie românească permanentă de cercetare şi explorare din Antarctica – Staţia Law-Racoviţă. Aflată pe amplasamentul unei staţii construite în 1989 de Australia şi donată României, staţia se găseşte în regiunea „Prinţesa Elisabeta”, în dealurile Larsermann din Antarctica de Est. Ea se află în subordinea Fundaţiei Antarctice Române, aflată la rândul ei în subordinea Institutului Român de Cercetări Polare, ambele organisme private, conduse de exploratorul polar Teodor Negoiţă (1947-2011), primul român care a atins Polul Nord pe schiuri (21 aprilie 1995); în 2011 este schimbată denumirea staţiei în Law-Racoviţă-Negoiţă. În 2012, nava de croazieră Costa Concordia, operată de Costa Cruises, şi construită la Şantierul naval Fincantieri din Sestri Ponente, Genova, Italia, s-a ciocnit de o stâncă în apropierea insulei italiene Giglio din Marea Mediterană. Stânca a sfâşiat o mare parte din carcasa navei, care a fost invadată în bună măsură de apă şi s-a înclinat până la 65 grade, devenind nemanevrabilă. Majoritatea celor peste 4.200 de persoane la bord s-au putut salva, dar totuşi accidentul s-a soldat cu 30 de morţi, 2 dispăruţi presupuşi morţi şi 64 de răniţi. Francesco Schettino, căpitanul navei de croazieră „Costa Concordia”, a fost condamnat, în februarie 2015, la 16 ani de închisoare. În 2012, a murit Mircea Ciumara, economist şi om politic creştin-democrat; ministru de finanţe (dec. 1996 – dec. 1997), ministru al industriei şi comerţului (dec. 1997 – apr. 1998), ministru pentru relaţiile cu Parlamentul (dec. 1999 – dec. 2000); vicepreşedinte PNŢCD (1996-2000), preşedinte al Organizaţiei PNŢCD Bucureşti (sep. 1999 – dec. 2000) (n. 1943).În 2014, a murit actorul de teatru, film şi televiziune Mihai Fotino (n. 1930). În 2015, a murit Valentin Nicolau, geofizician, scriitor şi dramaturg; fondator al editurii Nemira, fost preşedinte-director general al Televiziunii Române (2002-2005) (n. 1960).
Următoarea zi de pe răbojul actual este cea de 14 ianuarie…În1557, apare, la Braşov, „Octoihul” în limba slavonă, prima carte tipărită de diaconul Coresi, care va desfăşura, până la 1583, o foarte bogată activitate de tipărire de cărţi în limba română (9 cărţi româneşti sau cu text paralel slavon şi român). În 1742, a murit Edmond (sau Edmund) Halley, astronom şi matematician englez; cercetări asupra magnetismului terestru şi asupra cometelor; a observat (1682) cometa care-i va purta numele şi a arătat, prin calcule matematice, că aceasta se apropie de Pământ la fiecare 76 de ani (n. 1656). În 1875, s-a născut Albert Schweitzer, medic şi gânditor umanist francez, una dintre cele mai complexe și impresionante personalități ale secolului al XX-lea; a acordat, în repetate rânduri, asistenţă sanitară în Africa şi a construit un spital într-o mică localitate gaboneză (Lambarene); s-a numărat printre savanţii care s-au împotrivit constant fabricării bombei atomice şi experienţelor nucleare; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1952 (m. 1965). În 1892, s-a născut Hal Roach, producător, regizor şi scenarist american de film; realizatorul celebrului cuplu „Stan şi Bran” (Stan Laurel şi Oliver Hardy) (m. 1992). În1893, s-a născut prozatorul şi dramaturgul Teodor Scorţescu; diplomat de carieră, a reprezentat, după 1921, România la Istanbul, Atena, Praga, Berna şi Vatican; în 1944 era însărcinat cu afaceri ad-interim pe lângă Guvernul de la Roma; rechemat în 1945 în ţară, a hotărât să rămână în Italia (m. 1976). În 1894, s-a născut Ecaterina Teodoroiu (supranumită „Eroina de la Jiu”); participând voluntar la primul război mondial, s-a remarcat în luptele de pe Jiu (octombrie-noiembrie 1916); a căzut eroic, în fruntea plutonului pe care-l comanda ca sublocotenent, în timpul bătăliei de la Varniţa şi Muncelu (în anul 1917). Unele surse dau naşterea la 16 ianuarie 1894.În 1900, premiera mondială a operei „Tosca” de Giacomo Puccini, la Teatro „Costanzi” (astăzi, Opera di Roma), rolul titular fiind interpretat de cântăreaţa de origine română Hariclea Darclée, pentru care se spune că ar fi fost compusă aria „Vissi d’arte, vissi d’amore” („Am trăit arta, am trăit iubirea”). În 1933, Alexandru Vaida Voevod a revenit la guvernare. Al doilea mandat al lui Vaida a fost măcinat de nenumărate crize politice şi sociale.Guvernul Alexandru Vaida Voievod a fost un consiliu de miniștri care a guvernat România în perioada 14 ianuarie – 13 noiembrie 1933.În1934, a murit Ion Cantacuzino (cunoscut și ca Ioan Cantacuzino, n. 25 noiembrie 1863, București – d. București),medic și microbiolog român, fondator al școlii românești de imunologie și patologie experimentală. A fost profesor universitar și membru al Academiei Române. În 1950, era publicat Decretul (nr. 6 din 6.I.1950) prin care erau trimişi în colonii (lagăre) de muncă şi condamnaţii care, la expirarea pedepsei, nu erau socotiţi de către autorităţile comuniste suficient de „reeducaţi”. În 1953, s-a născut cantautorul Victor Socaciu; producător, din 1991, al Festivalului naţional de muzică folk „Om bun”; fost membru în Consiliile de Administraţie ale SRR şi SRTV; fost deputat PSD în legislatura 2008. În1957, a murit actorul american de film Humphrey Bogart; adesea considerat, atât de unii critici de film cât și de o bună parte a iubitorilor cinematografiei, drept cel mai mare actor american de film al secolului al XX-lea (n. 1899).În 1993, apărea, la Bucureşti, revista săptămânală de cultură „Dilema”, fondată de Andrei Pleşu, Tita Chiper, Zigu Ornea, Mircea Vasilescu şi Radu Cosaşu. Revista, editată de Fundaţia Culturală Română, îşi întrerupe apariţia în 2000, fiind relansată în ianuarie 2004 sub numele de „Dilema Veche”, cu Andrei Pleşu director fondator. În 2005, sonda spațială Huygens a coborât pe suprafața lui Titan în apropiere de regiunea Xanadu.Sonda Huygens a fost o sondă de aterizare de intrare atmosferică care a fost transportată pe satelitul lui Saturn, Titan, ca parte a misiunii Cassini-Huygens. Sonda a fost furnizată de către Agenția Spațială Europeană (ESA) și numită după astronomul olandez din secolul al XVII-lea Christiaan Huygens, cel care a descoperit satelitul Titan.Nava spațială combinată Cassini-Huygens a fost lansată de pe Pământ pe 15 octombrie 1997. Huygens s-a separat de Cassini la 25 decembrie 2004, și a coborât pe suprafața lui Titan la 14 ianuarie 2005 în apropiere de regiunea Xanadu. În 2008, a murit Barbu Brezianu, istoric şi critic de artă (exeget al operei lui Constantin Brâncuşi), traducător (a realizat prima varinată în limba română a epopeii naţionale finlandeze „Kalevala”) şi poet; deţinut politic (1952) în lagărul de muncă Capul Midia şi la Canalul Dunăre-Marea Neagră (n. 1909). În 2010, a murit Béla Kamocsa („Kamo”), instrumentist (chitară bas, chitară electrică) şi cântăreţ român de etnie maghiară, interpret de muzică rock, blues şi jazz; cunoscut ca membru fondator (1962) al formaţiei „Phoenix”, cu care a cântat până în 1971, apoi a cântat în cadrul trupei Gramophon. În 1982, a înfiinţat, împreună cu Jonny Bota, trupa Bega Blues Band, una dintre primele formaţii româneşti dedicate muzicii blues. Înfiinţează Gala Blues Jazz Internaţional din Timişoara (1990), cel mai mare şi longeviv festival al oraşului; fondator al Festivalului de Jazz de la Gărâna (n. 1944)
Trecem acum la ultima zi din săptămână și vedem ce s-a întâmplat în 15 ianuarie…Aceasta este „Ziua Culturii Naţionale”, marcată începând din anul 2011; potrivit iniţiatorilor, membrii Academiei Române, alegerea datei are legătură cu naşterea lui Mihai Eminescu, în care „românii văd un poet reprezentativ pentru spiritualitatea şi forţa lor de creaţie”; propunerea legislativă (adoptată de Senat la 6 septembrie 2010 şi de Camera Deputaţilor la 16 noiembrie) mai prevede că autorităţile centrale şi locale vor sprijini material şi financiar manifestările şi acţiunile cultural-artistice dedicate acestei sărbători, iar TVR şi Radioul public vor realiza programe speciale.În1568, a murit (la Bratislava) Nicolaus Olahus, istoric şi umanist român de renume european din Transilvania (n. 1493). Unele surse menţionează ca dată a morţii 14 ianuarie 1568, iar altele, data de 17 ianuarie 1568.În1622, s-a născut dramaturgul francez Molière (pseudonimul lui Jean-Baptiste Poquelin) (m. 1673).În 1759, are loc deschiderea pentru public a Muzeului Britanic („The British Museum”), unul dintre cele mai vechi şi mai impozante muzee din lume, cu exponate variind de la mumii egiptene la comori romane. British Museum a fost fondat în anul 1753, fiind primul muzeu naţional public din lume. Încă de la început admitea intrarea liberă pentru „toate persoanele studioase şi curioase”. În prezent British Museum are expuse numeroase obiecte de o valoare inestimabilă, multe din acestea cunoscute publicului precum: Piatra Rosetta, Craniul de cristal, Sfinxul din Taharqo, un fragment din Columna lui Traian sau Bustul lui Julius Caesar. Obiectele sunt cuprinse în galeriile tematice ale muzeului: Africa, Asia, America, Egiptul Antic, Roma si Grecia antică, Europa, Colecţia de ceasuri şi Orientul Mijlociu.În1850, s-a născut poetul naţional, prozatorul, dramaturgul, ziaristul şi gânditorul Mihai Eminescu; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1889). În 1883, apărea (până în 1889), la Iaşi, revista „Recreaţii ştiinţifice”, cu o importantă contribuţie la dezvoltarea ştiinţelor matematice în România (15/27).În1929, s-a născut Martin Luther King, pastor şi publicist afro-american; lider al mişcării populaţiei de culoare din SUA pentru recunoaşterea pe cale paşnică a drepturilor civile ale afro-americanilor; Premiul Nobel pentru pace pe 1964 (m. 1968, asasinat). Ziua sa de naştere este marcată în SUA ca sărbătoare naţională în cea de-a treia zi de luni din ianuarie.În1934, ae loc darea în folosinţă a postului naţional Radio România de la Bod, cu un emiţător provizoriu de 20 kw, pe o lungime de undă de 1875 metri, pus la dispoziţie de firma „Marconi”.În1943, Mihai Antonescu, viceprim-ministru și ministru de externe al României propune omologului său italian, contele Galeazzo Ciano, ieșirea simultană din război a Italiei, României și Ungariei. Propunerea va fi repetată în vara aceluiași an, fără rezultate. În 1944, în luptele din Budapesta, pe 15 ianuarie 1945, Corpul 7 al Armatei 1 a ajuns la mai puţin de 2 km de Dunăre. După 78 de zile de lupte grele în cadrul Operaţiunii Buapesta, Corpul 7 al Armatei 1 a fost îndepărtat din luptă de către Comandamentul sovietic, refuzândui-se în acest fel dreptul de a se bucura de victoria finală în asediul Budapestei. Pierderile Corpului 7 au ajuns să fie de 10708 de soldaţi(morţi, răniţi sau dispăruţi), care însemna 26% din efectivele sale.Corpul 7 armată comandat de generalul Nicolae Şova a fost redirecţionat către frontul din Slovacia.Generalul Nicolae Şova a protestat împotriva acestei decizii la Comandamentul sovietic. În1990, apare Decizia civilă nr. 4/15.I.1990 a Tribunalului Municipiului Bucureşti consfinţea reluarea activităţii oficiale a Partidului Naţional Liberal (PNL), hotărâtă, în decembrie 1989, de un Comitet de iniţiativă compus din vechi membri ai partidului. PNL este cel mai vechi partid din România, conturat ca formaţiune politică încă din 1864 şi fondat în mai 1875, având printre fruntaşii săi pe Dumitru şi Ion C. Brătianu, C. A. Rosetti şi fraţii Golescu. După instaurarea dictaturii comuniste şi proclamarea Republicii, la 30.XII.1947, PNL a fost nevoit să-şi întrerupă oficial activitatea politică, pe care şi-a continuat-o, însă, în închisorile şi lagărele de muncă în care au fost trimişi zeci de mii dintre membrii săi. În 2001, era lansată oficial enciclopedia liberă on-line Wikipedia, editată în colaborare, multilingvă, cu acces gratuit şi cu un conţinut gratuit, administrată şi găzduită de organizaţia non-profit „Wikipedia Foundation”. Website-ul a început ca un proiect complementar pentru Nupedia, un proiect pentru enciclopedia online, gratuită, scrisă în limba engleză, ale cărui articole au fost scrise de experţi şi revizuite sub un proces formal. Nupedia a fost fondată pe 9 martie 2000, sub conducerea companiei „Bomis”. Directorul executiv „Bomis”, Jimmy Wales, şi redactorul-şef de la Nupedia, Larry Sanger, au fondat Wikipedia. Wikipedia este între primele cinci cele mai populare website-uri din lume, după Yahoo, Facebook, Microsoft şi Google şi este cea mai mare enciclopedie realizată vreodată. În 2009, a murit teologul şi istoricul francez Olivier Clément, mare mărturisitor, în Occident, al credinţei creştine, în general, şi al credinţei creştine ortodoxe, în special, într-un timp secularizat şi confruntat cu numeroase ideologii atee şi nihiliste; împreună cu alţi teologi ortodocşi din generaţia sa, precum Vladimir Lossky (1903-1958), Nicolai Afanasiev (1893-1966) sau Paul Evdokimov (1901-1970), a devenit unul din pionierii „renaşterii teologice” ortodoxe din secolul al XX-lea (n. 1921).În 2011, a murit actriţa Susannah York, una dintre cele mai cunoscute vedete britanice de la Hollywod în anii 1960 şi 1970; a fost nominalizată la Oscar în 1969 pentru rolul din „They Shoot Horses, Don’t They?”, peliculă pentru care a obţinut un premiu BAFTA; în 1972 a câştigat premiul pentru cea mai bună actriţă la Festivalul de Film de la Cannes (n. 1939)
Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!
Al dumneavoastră,
Nicolae Uszkai
Surse foto:
Jurnal FM 