„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 6 la 12 martie…
de Nicolae Uszkai
#Postat de Carmen Vintu on martie 11, 2023
Motto: „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.”– Miron Costin, cronicar

Stimați și dragi amici, astăzi voi continua obiceiul de fiecare sâmbătă, de trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Prin urmare, să vedem, pentru început, ce s-a întâmplat într-o zi de 6 martie de-a lungul timpului…La 6 martie1475, s-a născut Michelangelo Buonarroti, sculptor, pictor, arhitect şi poet italian; Michelangelo este unul dintre artiştii care întruchipează idealul de universalitate al Renaşterii (m. 1564).Michelangelo Buonarroti (n. Caprese, Provincia Arezzo – d.18 februarie 1564, Roma), alături de Leonardo da Vinci, cel mai important artist în perioada de vârf a Renaşterii italiene. Geniul său universal este deopotrivă oglindit de pictură, desen, sculptură şi arhitectură. A scris şi poezii, în special în genul sonetului şi madrigalului. Sculptura a reprezentat totdeauna marea pasiune a lui Michelangelo.În1619, s-a născut scriitorul francez Cyrano de Bergerac. Hector Savinien de Cyrano de Bergerac (d. 28 iulie 1655) a fost un dramaturg şi eseist francez.Prin utopiile sale filosofice, a fost un precursor al iluminismului.În domeniul literar, ca influenţe, a împrumutat ironia lui Molière şi conceptele utopice ale unof filozofi ca Thomas Morus şi Tommaso Campanella.Viaţa sa aventuroasă, precum şi figura originală l-au inspirat pe Edmond Rostand în scrierea comediei eroice Cyrano de Bergerac (1897).În 1835, s-a născut Ştefan Fălcoianu, general (şef al Statului Major în Războiul de independenţă/1877-1878), matematician şi istoric; membru al Societăţii Academice Române, vicepreşedinte al Academiei Române în mai multe rânduri între anii 1886 şi 1899 (m. 1905).În 1853, are loc premiera operei „La Traviata” de Giuseppe Verdi, la „Teatro la Fenice” din Veneţia (libretul – Francesco Maria Piave). În 1866, s-a născut Dumitru Georgescu-Kiriac, profesor, dirijor de cor şi folclorist, unul dintre precursorii şcolii moderne de compoziţie din România (m. 1928).În1892, a murit pictorul Mişu Popp; a pictat numeroase biserici din Braşov şi Bucureşti; participant la Revoluţia de la 1848-1849 din Transilvania (n. 1827).În 1897, a intrat în vigoare Legea repausului în zilele de duminică şi sărbători. Potrivit legii, erau libere doar duminica dimineaţa şi alte 14 sărbători pe an, dar condiţionat pentru întreprinderile industriale, întrucât Camera de Comerţ avea latitudinea să hotărască întreprinderile la care trebuia să se lucreze continuu (6/18).În 1919, Ungariei i s-a înmânat hotărârea Consiliului Militar interaliat de la Paris (Nota Vyx), privind retragerea trupelor din Transilvania pe o nouă linie de demarcaţie (Satu Mare-Oradea-Arad) până la încheierea păcii, prin care urmau să se hotărască noile graniţe politice (6/19). În 1926: S-a născut regizorul Andrzej Wajda, una dintre cele mai proeminente figuri ale filmului polonez. În 1928, s-a născut scriitorul columbian Gabriel Garcia Marquez; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1982.Gabriel García Márquez (n. Aracataca, Columbia) este un redactor şi scriitor columbian, care a obţinut Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1982, pentru nuvelă şi scurte istorii, unde fantasticul şi realul sunt combinate într-o lume liniştită de bogată imaginaţie, reflectând viaţa şi conflictele unui continent. În 1930, a avut loc, la cinematograful Capitol din Bucureşti, premiera filmului documentar Viaţa unui oraş, reintitulat ulterior Viaţa începe mâine, realizat de regizorul Jean Mihail; filmul a marcat începutul carierei de documentarist a regizorului. În 1933, s-a născut actriţa Margareta Pogonat.A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti în 1959. Desfăşoară o bogată activitate teatrală (Teatrul de stat din Botoşani, Teatrul Naţional din Iaşi, Teatrul de stat din Ploieşti, Teatrul Nottara ) şi cinematografică (debut în 1957 în „Pasărea furtunii”, r.Dinu Negreanu). Primeşte Premiul ACIN de interpretare în 1972(„Drum în penumbră” , r. Lucian Bratu) şi 1973 („Zestrea”, r.Letiţia Popa şi „Dragostea începe vineri”, r.Virgil Calotescu).Activitate didactică după 1990 la două facultăţi particulare – Spiru Haret şi Universitatea Ecologică, la care predă Actoria. În 1937, s-a născut Valentina Tereşkova, prima femeie cosmonaut. Valentina Tereşkova (n. regiunea Iaroslavl) este o femeie cosmonaut din Rusia care a devenit prima femeie ce a zburat în spaţiul cosmic la 16 iunie 1963 cu nava Vostok 6.A fost paraşutistă, făcând primul salt în 1959, când avea 22 ani. În 1963 a fost aleasă pentru zborul cosmic dintr-un grup de 5 femei, celelalte fiind Tatiana Kuzneţova, Irina Solovieva, Jana Erkina şi Valentina Ponomariova. În 1939, a murit Miron Cristea (Elie Cristea), primul patriarh al României.În 1945, are loc instaurarea regimului pro-comunist prin constituirea guvernului dr. Petru Groza; sub presiunea militară sovietică, regele Mihai I este nevoit să accepte numirea lui Petru Groza ca prim-ministru; acesta formează un nou guvern, în care ministerele-cheie erau deţinute de comunişti. În 1948, a fost creată Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI – IMO) – instituţie specializată a ONU.Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI) – cu sediul la Londra, este o agenţie specializată a ONU care contribuie la ameliorarea procedeelor de transport maritim internaţional şi a normelor de securitate pe mare, precum şi la reducerea poluării mediului maritim de către navele maritime.România a devenit membru al acestei Organizaţii prin Decretul Consiliului de Stat nr.114/1965 cu privire la aderarea Republicii Populare România la Convenţia privind crearea Organizaţiei Maritime Consultative Interguvernamentale încheiată la Geneva, la 6 martie 1948. În 1957, a murit Constantin Rădulescu-Motru, filosof, psiholog, pedagog român. Constantin Rădulescu-Motru (n. 15 februarie, 1868, Butoieşti, judeţul Mehedinţi –d. Bucureşti), a fost un filosof, psiholog, pedagog, om politic, dramaturg, director de teatru român, academician şi preşedinte al Academiei Române între 1938 – 1941, personalitate marcantă a României primei jumătăţi a secolului XX. În 1963, a murit Ion Mihalache, politician român (n. 1882) .Ion Mihalache (n. 3 martie 1882, Topoloveni — d. Râmnicu Sărat, în închisoarea cu regim de exterminare fizică a deţinuţilor politici) a fost învăţător, om politic, ministru în mai multe guverne, fondator şi preşedinte al Partidului Țărănesc, vicepreşedinte al Partidului Naţional-Ţărănesc.În Primul Război Mondial, Ion Mihalache s-a distins în luptele pentru apărarea patriei în regimentele muscelene, la trecătorile de pe Valea Dâmboviţei, pe fronturile de la Oituz şi Mărăşeşti, fiind decorat cu ordinul militar de război „Mihai Viteazul”. A organizat şi militat pentru izbânda referendumului prin care populaţia din Basarabiaa hotărât în 1918 revenirea la patria mamă.În 1941, a solicitat mobilizarea sa şi a îmbrăcat din nou haina militară pentru câteva zile, luptând de partea armatei române până la Nistru pentru eliberarea Basarabiei, dar a fost eliberat din ordinul personal lui Ion Antonescu. În 1989, a murit istoricul Vasile Netea; specialist în istoria modernă a României, a scris cărţi în care a argumentat ideea de unitate a poporului român, insistând asupra legăturii dintre provinciile locuite de români. În 1989, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe sovietic anunţă abolirea doctrinei Brejnev, afirmând că viitorul fiecărei ţări est-europene se află în propriile ei mâini. În 1991, a murit medicul Ionel S. Pavel; fondator şi director (1948-1967) al Centrului de Asistenţă a Diabeticilor din Bucureşti; unul dintre iniţiatorii studiilor sistematice de hepatologie şi diabetologie clinică în România; membru al Academiei Române (n. 1897). În 2005, a murit Hans Albrecht Bethe, fizician american. Hans Albrecht Bethe (n. 2 iulie 1906) a fost un fizician american de origine germană, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1967 pentru elaborarea teoriei nucleosintezei stelare. În timpul celui de-al doilea război mondial, a condus Divizia Teoretică a laboratorului secret Los Alamos contribuind la dezvoltarea primelor bombe atomice. Acolo, a jucat un rol-cheie la calcularea masei critice a bombelor, şi a lucrat şi la elaborarea teoriei metodei cu implozie folosită atât în Testul Trinity cât şi în bomba Fat Man folosită la Nagasaki. În anii 1950, Bethe a jucat un rol important în dezvoltarea bombei cu hidrogen, deşi se angajase în proiect în speranţa de a demonstra că nu este fezabil. Bethe a militat ulterior împreună cu Albert Einstein în Comitetul de Urgenţă al Oamenilor de Știinţă din Domeniul Atomic împotriva testelor nucleare şi împotriva cursei de înarmare nucleară. A influenţat Casa Albă să semneze actul de interzicere a testelor nucleare în atmosferă în 1963 şi Tratatul anti-rachete balistice (SALT I) în 1972. Cercetarea sa ştiinţifică nu a încetat nici măcar în ultimii ani ai vieţii sale. Este unul din puţinii oameni de ştiinţă care a scris câte cel puţin o lucrare majoră în fiecare deceniu al carierei sale, care a durat peste şaizeci de ani. Freeman Dyson l-a numit pe Bethe „rezolvitorul suprem de probleme al secolului al XX-lea.”
Urmează acum să vedem ce s-a întâmplat în 7 martie…În 1274, a murit Toma d’Aquino, teolog şi filosof italian, canonizat în 1323. Sfântul Toma din Aquino (născut în. 1225, Aquino, Italia, d. Fossanova) a fost un călugăr dominican, teolog, filosof, doctor al Bisericii. Doctor al Bisericii, denumit şi Învăţător al Bisericii (în latină Doctor Ecclesiae) este denumirea dată celor mai de seamă teologi creştini.În Răsărit, titlul a fost conferit de Conciliile Ecumenice („Părinte al Bisericii” sau „Sfânt Părinte”) dar a fost dat la mult mai mulţi decât cei afişaţi mai jos.Primii doctori ai Bisericii sunt recunoscuţi atât de Biserica Ortodoxă (nu ca doctori ci ca Sfinţi Părinţi), cât şi de catolici. Biserica Ortodoxă, chiar dacă nu-i denumeşte astfel („Doctores Ecclesiae”), îi cinsteşte, avându-i trecuţi în calendar. În 1395, are loc semnarea Tratatului antiotoman de la Braşov dintre Mircea cel Bătrân şi Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei; Tratatul reprezintă prima alianţă militară românească antiotomană. În 144, Iancu de Hunedoara devine voievod al Transilvaniei, în paralel cu funcţiile de comite al Timişoarei şi ban al Severinului; în această triplă calitate şi apoi ca guvernator (regent) al Ungariei (din 1446) a dus o îndelungată luptă împotriva expansiunii otomane, obţinând victorii de prestigiu. În 1765, s-a născut fizicianul francez Joseph-Nicéphore Niépce, inventatorul fotografiei; este primul care a reuşit să realizeze imagini permanente, printr-un proces numit de el heliografie (a imprimat imagini pe suporturi metalice, folosind emulsii); prima fotografie păstrată datează din 1827; în anul 1829 s-a asociat cu Daguerre, realizând primele dagherotipii (Niépce a rămas, însă, mult timp în uitare, umbrit de gloria asociatului său, căruia i s-a atribuit în totalitate această descoperire) (m. 1833). În 1793, prima utilizare a ghilotinei la Rouen. Ghilotina (franceză- Guillotine) este un mecanism gravitaţional prevăzut cu un cuţit masiv, mobil, de formă trapezoidală, care alunecă ghidat, construit în scopul decapitării rapide condamnatului la moarte. Doctorul Joseph Ignace Guillotin cere la 10 octombrie 1789 introducerea utilizării ghilotinei, pentru a pune capăt execuţiilor crude anterioare, în care călăul nu reuşea.

În 1875, s-a născut compozitorul francez Maurice Ravel. Joseph Maurice Ravel (n. Ciboure – d. 28 decembrie 1937, Paris) a fost un compozitor francez impresionist, celebru mai ales datorită muzicii de balet pentru orchestră în Do major Boléro, compusă în 1928, una din ultimele piese compuse înainte ca boala să-l condamne la tăcere. La începutul secolului al XX-lea, personalitatea puternică a dirijorului şi compozitorului M. Ravel s-a impus în lumea muzicală prin interpretări artistice şi prin noutatea lucrărilor sale muzicale cu rafinate sonărităţi impresioniste şi un pronunţat colorit folcloric. În 1876, Oficiul de Patente al SUA, de la New York, brevetează invenţia telefonului; la 14.II.1876 americanii Alexander Graham Bell (1847-1922) şi Elisha Gray (1835-1901) au depus la acest Oficiu cerere de brevet pentru invenţia telefonului; primul, la ora locală 12:00, iar al doilea la ora 14:00; pe această diferenţă s-au bazat cei care i-au atribuit lui Bell invenţia în procesul care i-a opus multă vreme pe cei doi inventatori. În 1891, a murit Franz Miklosich, lingvist şi filolog sloven; unul dintre întemeietorii şcolii comparativ-istorice a gramaticii şi a lexicului slav; contribuţii privind raporturile dintre limba română şi limbile slave („Elemente slave în limba română”) şi dialectele limbii române în general („Cercetări româneşti: Monumente de limbă istro- şi macedo-române”); membru de onoare străin al Academiei Române (1880) (n. 1813). În 1932, a murit Aristide Briand, politician francez, laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Aristide Briand (n. 28 martie 1862) a fost un politician şi om de stat francez, care a ocupat în mai multe rânduri funcţia de prim ministru al Franţei. Aristide Briand a primit în 1926 Premiul Nobel pentru Pace, împreună cu Gustav Stresemann din Germania, pentru Tratatele de la Locarno. (Austen Chamberlain din Regatul Unit câştigase Premiul Nobel pentru pace cu un an mai devreme pentru aceleaşi Tratate de la Locarno). În 1999, a murit regizorul american de film Stanley Kubrick. Stanley Kubrick (n. 26 iulie 1928) a fost un regizor, scenarist şi producător de film american, câştigător al Premiului Oscar, care în ultimii 40 de ani ai carierei sale a locuit în Anglia. Kubrick a fost renumit prin grija cu care îşi alegea subiectele, metoda lentă de a lucra, varietatea de genuri pe care le-a abordat şi perfecţionismul său. Filme: Spartacus (a câştigat 4 Premii Oscar, unul dintre ele fiind adjudecat de Peter Ustinov pentru rolul vânzătorului de sclavi, Batiatus), Lolita, Dr. Strangelove etc. În 2004, a murit medicul Nicolae Cajal, specialist în inframicrobiologie; contribuţii în diagnosticul de laborator al virozelor, genetica virusurilor şi profilaxia unor viroze (vaccinul antirujiolos); preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România din iunie 1994 (până la sfârşitul vieţii); membru al Academiei Române (n. 1919). În 2010, a murit medicul Ioan Drăgan, considerat „părintele” medicinei sportive din România; fost director al Centrului Naţional de Medicină Sportivă (1966-1986); el este cel care a pus bazele Agenţiei Naţionale Anti-Doping (n. 1930).
A treia zi a săptămânii ne va spune ce s-a întâmplat în 8 martie…Aceasta este „Ziua Internaţională a Femeii” (instituită în anul 1910); a fost recunoscută oficial de către Naţiunile Unite în anul 1975, odată cu proclamarea „Anului internaţional al femeii” şi declararea perioadei 1976-1985 ca „Deceniu ONU pentru condiţia femeii”; în 1977 Adunarea Generală a ONU a proclamat, printr-o rezoluţie, „Ziua Naţiunilor Unite pentru drepturile femeilor şi pace internaţională”. În 1618, Johannes Kepler descoperă a treia lege a mişcării planetelor. În1629, s-a născut compozitorul şi organistul Ioan Căianu, primul autor atestat de muzică cultă din Transilvania; culegător de folclor românesc şi maghiar; de la el s-a păstrat „Codicele Caioni”. În 1817, are loc prima utilizare a stetoscopului de către medicul francez René Théophile Hyacinthe Laënnec. În 1820, 8/20, s-a născut Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1862) şi al statului naţional România (1862-1866); participant activ la Revoluţia de la 1848 din Moldova; la 5/17.I.1859 a fost ales domn al Moldovei, iar la 24.I/5.II.1859 şi al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel unirea celor două Ţări Române; ca domnitor, Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea uniunii personale (de la 1859) de către puterea suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvârşirea unirii Principatelor Române, prin realizarea unităţii constituţionale şi administrative, care s-a finalizat în ianuarie 1862, când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar cu numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu un singur Guvern (22.I/3.II.1862) şi un singur Parlament (24.I/5.II/1862); sub domnia sa s-au pus bazele dezvoltării moderne a naţiunii române din punct de vedere economic, social, politic şi cultural; guvernarea sa a întâmpinat, însă, o puternică opoziţie din partea conservatorilor şi a liberalilor radicali, care au organizat un complot şi l-au silit să abdice (11/23.II.1866); exilat, Cuza îşi va petrece restul vieţii dincolo de hotarele ţării (m. 1873, la Heidelberg, Germania). În 1830, 8/20, s-a născut Atanasie Marian Marienescu; s-a remarcat ca istoric, filolog, scriitor, folclorist şi etnograf, lui datorându-i-se tipărirea primei culegeri de colinde din teritoriile româneşti (1859); membru corespondent al Societăţii Academice Române şi, apoi, membru titular al Academiei Române din 1881 (m. 1914). În 1848, 8/20, a avut loc, la Paris, în locuinţa lui Nicolae Bălcescu, o întrunire a revoluţionarilor români (munteni şi moldoveni), unde s-a hotărât declanşarea revoluţiei simultan în cele două Principate şi s-a redactat programul acesteia; coordonarea celor două revoluţii s-a dovedit mai greu de realizat la faţa locului, evenimentele urmând un curs deosebit în fiecare dintre cele două capitale. În 1856, Contele Walewski, ministrul de externe al Franţei şi preşedinte al Congresului de Pace (fiul natural al lui Napoleon I), propune, în timpul Congresului de pace de la Paris, unirea Moldovei cu Muntenia sub conducerea unui prinţ străin. În 1869, a murit compozitorul francez Hector Berlioz; a avut o contribuţie importantă în conturarea romantismului francez prin promovarea unei noi estetici muzicale, care presupune existenţa unor mijloace expresive (n. 1803).A avut o contribuţie importantă în conturarea romantismului francez.Contribuţia lui constă în promovarea unei noi estetici muzicale, care presupune existenţa unor mijloace expresive. În1871, 8/20, a murit (la Neapole, Italia) Alexandru Hurmuzaki (Hurmuzachi), publicist şi om politic; unul dintre fruntaşii mişcării naţionale din Bucovina; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866 (n. 1823). În1879, s-a născut medicul Constantin M. Popescu; primul operator român de film, pionier al filmului ştiinţific mondial (între anii 1898 şi 1901, împreună cu medicul Gheorghe Marinescu, fondatorul şcolii româneşti de neurologie, a utilizat cinematograful în studierea unor maladii psihice) (m. 1956). În 1896, s-a născut Zavaidoc (Marin Teodorescu), cel mai cunoscut lăutar român al perioadei interbelice (m. 1945). În 1910, s-a născut prozatorul Radu Tudoran (numele la naştere: Nicolae Bogza); fratele scriitorului Geo Bogza. Radu Tudoran (numele la naştere, Nicolae Bogza, n. Blejoi, judeţul Prahova – d. 18 noiembrie 1992) a fost un prozator român, autorul unor romane de mare succes: Un port la răsărit (1941) şi Toate pânzele sus! (1954),autorul ciclului de romane dedicat României secolului al XX-lea, Sfârşit de mileniu şi traducător. În 1911, s-a născut Emanuel Elenescu, dirijor, compozitor şi profesor; fagotist în Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii (1933-1938; 1947-1950); a debutat ca dirijor la Ateneul Român (1938), la pupitrul Orchestrei Radio; dirijor la Corul Radio din Bucureşti (1950-1952) şi la Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii (1952-1983) (m. 2003). În 1911, ziua internaţională a femeii este celebrată pentru prima dată. În 1918, apare primul caz de gripă spaniolă; începutul unei pandemii devastatoare. În1921, trupe franceze au ocupat Düsseldorf şi alte oraşe din zona Ruhrului, din cauza neachitării despăgubirilor de război de la sfârşitul primului război mondial. În 1945, la două zile după instalarea guvernului Petru Groza de la 6 martie 1945, Churchill s-a adresat preşedintelui american Roosevelt, printr-o telegramă personală şi strict secretă, în care îşi manifesta îngrijorarea faţă de instalarea, prin forţă, a unui guvern comunist şi prevedea epurarea fără discriminare a românilor anticomunişti.În telegrama de răspuns, preşedintele american, recunoscând amestecul conducerii de la Kremlin în numirea unui guvern comunist, menţiona: eu cred că România nu este un loc bun pentru a ne măsura cu ruşii. În 1945, guvernul român a adresat guvernului sovietic o telegramă în care solicita reintegrarea nordului Transilvaniei la România, teritoriul fiind oficial parte a Ungariei, ca urmare a Dictatului de la Viena din 1940. În telegrama de răspuns, din 9 martie 1945, I.V.Stalin consimte la reinstalarea administraţiei româneşti în N-E Transilvaniei. La 13 martie 1945, la Cluj, a avut loc proclamarea oficială a reinstalării administraţiei româneşti în această parte a ţării. În 1961, a murit Gala Galaction, prozator, memorialist şi traducător, preot şi profesor de teologie la Cernăuţi şi Bucureşti (a realizat, în 1938, în colaborare, una dintre cele mai izbutite traduceri în limba română ale „Bibliei”); membru titular onorific al Academiei Române din 1947 (n. 1879). În 1968, la Praga, studenţii cehoslovaci îşi declară sprijinul faţă de mişcarea de liberalizare cunoscută sub numele de Primăvara de la Praga. În1979, începe vizita oficială în România a preşedintelui Franţei, Valery Giscard D’Estaing (8 martie – 10 martie 1979). În 1982, staţiile automate interplanetare sovietice Venus-13 şi Venus-14 ating suprafaţa planetei Venus. În 1982, SUA acuză URSS de folosirea gazelor toxice în Afganistan. Se afirma că aproape 3.000 de persoane au fost ucise astfel…Preşedintele american Ronald Reagan numeşte URSS un Imperiu al Răului. În 1995, are loc deschiderea oficială a lucrărilor Comisiei de elaborare a strategiei naţionale de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană, compusă din oameni de ştiinţă şi din reprezentanţi ai tuturor partidelor parlamentare. În 2014, un avion aparţinând companiei Malaysia Airlines a dispărut de pe radare la două ore după decolarea din Kuala Lumpur cu destinaţia Beijing. La bordul avionului se aflau 239 de persoane (227 de pasageri şi 12 membri ai echipajului), considerate decedate. Conform datelor obţinute prin satelit şi de echipele de căutare, avionul Boeing 777 s-a prăbuşit în sudul Oceanului Indian, la vest de oraşul australian Perth. În 2015, a murit compozitorul Marcel Dragomir; redactor principal la Secţia de creaţie a Radiodifuziunii Române între anii 1984 şi 1994 (n. 1944).
Următoarea zi ne va arăta ce s-a întâmplat în 9 martie…Aceasta este „Ziua Deţinuţilor Politici Anticomunişti din perioada 1944-1989”, stabilită prin Legea 247/5.XII.2011. În 1371, avea loc întemeierea unei episcopii catolice la Siret, capitala Moldovei; primul titular al acesteia a fost călugărul franciscan Andrei Wasilo, din Cracovia. În 1454, s-a născut navigatorul florentin Amerigo Vespucci, care a luat parte la câteva călătorii în Lumea Nouă (1497-1507); după numele său, la sugestia geografului german M. Waldseemuler, au fost denumite noile teritorii descoperite, care formează America de azi. Amerigo Vespucci (n. Florenţa, Italia, d. 22 februarie 1512, Spania) a fost unul dintre cei mai mari navigatori ai tuturor timpurilor.Amerigo a urmat cea mai renumită şcoală de geografie din Florenţa, Paolo Toscanelli (1397-1482). Toscanelli era cel mai marte cosmograf al timpului şi de asemenea un mare colecţionar şi realizator de hărţi. Toscanelli avea aspiraţii să navigheze în vestul Indiilor, aşa că este indiscutabil faptul că el, Toscanelli, este omul ce i-a implantat lui Amerigo ideea de a naviga spre vest.Vespucci a fost primul european ajuns în Brazilia (pe 27 iunie 1499, cu 2 nave). A fost primul ce a călcat pe coastele Uruguayului şi Argentinei. A descoperit unele dintre cele mai importante fluvii ale lumii: Amazon, Pavia, Rio de la Plata. Pe lângă acestea a explorat aproximativ 6000 de mile de coastă, mai mult decât oricine altcineva. A fost primul ce a observat existenţa curentului ecuatorial. Cea mai importantă „piesă” a sa a fost însă redescoperirea Americii.În cinstea sa, ca unul dintre cei mai mari navigatori ai Noii Lumi,continentul descoperit îi poartă numele, începând din anul 1507. În 1661, a murit Jules Mazarin, cardinal şi om politic francez; ca prim-ministru (1643-1661), a dus o politică externă abilă (Pacea din Westfalia – 1648 şi Tratatul de la Pirinei – 1659), consacrând hegemonia Franţei în Europa. Jules Mazarin, născut Giulio Raimondo Mazzarino (n.14 iulie 1602) a fost un cardinal, diplomat şi politician de origine italiană, care a fost prim ministru al Franţei din 1642 până la moartea sa. Mazarin i-a succedat mentorului său,Cardinalul Richelieu. Era un colecţionar de artă şi bijuterii, în special de diamante, pe care i le-a lăsat prin testament regelui Ludovic al XIV-lea; unele dintre acestea au rămas în colecţia de la Muzeul Luvru.Biblioteca lui Mazarin a stat la originea „Bibliotecii Mazarine” din Paris. În 1831, a fost înfiinţată Legiunea franceză străină, de către regele Franţei Ludovic Filip I. Legiunea străină (Légion étrangère) este o unitate a Armatei Franceze, care a fost întemeiată pe data de 9 martie 1831 printr-un decret dat de Ludovic-Filip al Franţei. A fost creată pentru voluntarii străini care, după Revoluţia franceză din iulie 1830, nu mai aveau voie să se înscrie în armata franceză. Voluntarii străini sunt conduşi de ofiţeri francezi, iar astăzi sunt acceptaţi şi cetăţeni ai Republicii Franceze, care în prezent formează 24% din numărul total de recruţi. Legiunea are în jur de 7.700 de soldaţi iar sediul este la Aubagne. În 1859, s-a născut (la Ismail, azi în Ucraina) Alexandru Averescu, mareşal şi om politic; a participat la Războiul de independenţă (1877-1878), la cel de-al doilea război balcanic (1913) şi la Războiul de reîntregire naţională (a condus bătăliile de la Mărăşti şi Oituz din 1917); prim-ministru (ianuarie-martie 1918) şi ministru în mai multe rânduri între anii 1919 şi 1938; membru de onoare al Academiei Române din 1923 (m. 1938). În1880, apare Legea privind organizarea Dobrogei (modificată la 30.III/11.IV.1886), care stabilea o nouă organizare a acestui teritoriu românesc, integrat în graniţele ţării în urma Războiului de independenţă din 1877-1878 şi a Tratatului de Pace de la Berlin (1878) (9/21). În 1885, are loc premiera piesei „Ovidiu” de Vasile Alecsandri, pusă în scenă de Grigore Manolescu, care a jucat şi rolul principal (9/21). În 1886, s-a născut Ilie (Elie) Dăianu, scriitor, critic literar şi traducător; figură reprezentativă a Clujului cultural şi literar (m. 1956). În 1889, s-a născut sculptorul Cornel Medrea; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1964). În- 1907, s-a născut Mircea Eliade, istoric al religiilor, filosof, prozator şi eseist, personalitate marcantă a culturii mondiale; stabilit iniţial în Franţa (1945-1956), apoi în SUA; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (m. 1986, Chicago/SUA). În „Memorii”, Humanitas, 1991, Mircea Eliade scria: „M-am născut la Bucureşti, la 9 martie 1907 (25 februarie stil vechi)”. Există totuşi o notă de subsol a editurii care spune că data reală a naşterii lui Eliade este 28 februarie/13 martie 1907, conform actului de naştere descoperit şi publicat de Constantin Popescu-Cadem în „Revista de istorie şi teorie literară” în 1983. În 1927, intra în vigoare Convenţia internaţională privind interzicerea sclaviei, adoptată de Societatea/Liga Naţiunilor, la 25.IX.1926, la Geneva. România a ratificat-o la 1.IV.1931. În 1934, s-a născut Iuri Gagarin, cosmonaut rus, primul om care a zburat în Cosmos. Iuri Alexeevici Gagarin (n Kluşino, RSFS Rusă, URSS — d. 27 martie 1968, Kirjaci, RSFS Rusă, URSS), Erou al Uniunii Sovietice, a fost un cosmonaut sovietic. La 12 aprilie 1961, el a devenit primul om în spaţiu şi primul pe orbita Pământului. El a primit numeroase medalii în diferite ţări pentru călătoria sa de pionierat în spaţiul cosmic. În 1944, a murit Grigore Antipa, biolog, oceanolog, zoolog şi ecolog; întemeietorul Muzeului de Istorie Naturală din Bucureşti, care-i poartă numele; membru al Academiei Române, vicepreşedinte al acestui for (1912-1924; 1935-1938). În 1945, avea loc restabilirea administraţiei româneşti în partea de nord a Transilvaniei ocupate, în 1940, de Ungaria horthystă. În 1959, „s-a născut” păpuşa Barbie, inventată de Ruth Hadler, co-fondatoarea companiei americane de jucării „Mattel”. A fost creată după un model german de desen animat pe nume Bild Lilli Doll. Este prima păpuşă produsă la scară largă, care are caracteristici ale adulţilor. Numele de „Barbie” (numele complet Barbara Millicent Roberts) este dat după numele fiicei creatoarei americane. În 1966, a murit arhitectul şi urbanistul Duiliu Marcu; cele mai semnificative opere ale sale se înscriu în direcţia arhitecturii moderne, în cadrul căreia a fost, alături de arhitectul Horia Creangă, un adevărat creator de şcoală (clădirile Guvernului, Academiei de Înalte Studii Militare, Ministerului Transporturilor, Bibliotecii Academiei Naţionale ş.a.); membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1885). În 1971, a murit fizicianul Ion I. Agârbiceanu, conducătorul cercetărilor care au dus la realizarea primului laser românesc (1962); membru corespondent al Academiei Române; fiul scriitorului Ion Agârbiceanu (n. 1907). În 1991,noul Tratat al Uniunii Europene (Tratatul de Maastricht) punea bazele conceptului de monedă unică (EURO), care a intrat în folosință la data de 1 ianuarie 2002. Numele „euro” a fost adoptat oficial la 16 decembrie 1995, iar moneda a intrat pe piețele internaționale la 1 ianuarie 1999, înlocuind așa-numita unitate monetară europeană (ECU), pentru ca mai apoi, la 1 ianuarie 2002, să fie introdusă în circulație înlocuind în cele din urmă monedele naționale din Zona euro. Un euro este subdivizat în 100 de cenți, numiți și centime în țările vorbitoare de limbi romanice. Euro (cu simbolul €) a fost adoptată, până în acest moment, de 19 din cele 28 de state membre ale UE şi este utilizată zilnic de peste 338,6 de milioane de europeni. Avantajele sale sunt evidente pentru orice persoană care călătorește în străinătate sau face cumpărături on-line pe site-uri din alte țări ale Uniunii. În 2006, a murit (într-un accident de maşină) solista pop-rock Laura Stoica (n. 1967).

Următoarea zi din calendar ne relevă ce s-a întâmplat în 10 martie…Aceasta este „Ziua mondială a rinichiului” („Ziua mondială de prevenire a maladiilor renale”) este o iniţiativă comună a Societăţii Internaţionale de Nefrologie (ISN) şi Federaţiei Internaţionale a Fundaţiilor Renale (IFKF), lansată în anul 2006. Această zi (marcată anual, la o dată variabilă, în a doua zi de joi din luna martie) are o semnificaţie deosebită pentru pacienţii cu boli de rinichi din întreaga lume, aceea de a aduce bolile rinichiului în atenţia publicului larg, a medicilor şi autorităţilor. În 241 î.Hr, are loc primul război punic: Victoria decisivă a romanilor asupra Cartaginei în bătălia de la Insulele Aegates pune capăt primului război punic.Războaiele punice au fost o serie de trei războaie purtate între Roma şi Cartagina în perioada 264-146 î.Hr. Au purtat această denumire după numele de puni pe care romanii îl dădeau cartaginezilor. Limba vorbită era punica, o limbă semită, derivată din feniciană.Cele trei războaie au fost:Primul război punic între 264-241 î.Hr.; Al doilea război punic între 218-201 î.Hr.; Al treilea război punic între 149-146 î.Hr.Toate cele trei războaie s-au terminat cu victoria Romei, în cele din urmă Cartagina fiind cucerită de către romani. În 1291, românii din Transilvania sunt menţionaţi, pentru prima dată, ca participanţi la adunarea convocată de regele Ungariei, Andrei al III-lea, la Alba Iulia. În 1628, s-a născut Marcello Malpighi, fizician italian. Marcello Malpighi (n. Crevalcore – d. 30 septembrie, 1694, Roma) a fost medic italian, fondatorul anatomiei microscopice,histologiei,anatomiei vegetale şi fiziologiei comparative.La 4 martie 1669, devine membru al societăţii ştiinţifice Royal Society, iar din 1691 până la sfârşitul vieţii este medicul personal al papei Inocenţiu al XII-lea. În 1629, Anglia, Regele Charles I, a dizolvat Parlamentul, moment ce a marcat începutul unei perioade cunoscute ca „cei 11 ani de tiranie”, în care nu a existat Parlament. În 1835, Teodor Diamant, socialist utopic, pune bazele primului falanster de tip fourierist din România, la Scăieni, Judeţul Prahova, intitulat Societatea agronomică şi manufacturieră sau Colonia soţilor agronomi. Societatea a fost desfiinţată de autorităţi un an mai târziu. În 1855, are loc inaugurarea liniei telegrafice Bucureşti-Giurgiu, prima linie de telegraf din Ţara Românească (10/22). În 1856, s-a născut Petre Dulfu, poet, traducător şi dramaturg; pedagog de vocaţie şi om de cultură preocupat de luminarea ţărănimii (m. 1953). În 1857, apare, la Paris, apoi la Bucureşti, săptămanalul Buciumul, sub direcţia lui Cezar Bolliac. În 1871, faţă de continuarea manifestărilor antigermane, Carol I convoacă guvernul şi ia hotărârea de a părăsi ţara chiar a doua zi. Renunţă la ideea abdicării cu condiţia constituirii unui guvern care să obţină votarea bugetului şi să rezolve problema concesionării căilor ferate. Guvernul liberal condus de Ion Ghica demisionează. Lascăr Catargiu îşi ia răspunderea noului guvern. În 1876, Alexander Graham Bell a făcut cu succes primul apel telefonic, spunând „Domnule Watson, vino aici; am nevoie de tine”. În 1879, s-a născut Dumitru Caracostea, critic şi istoric literar, folclorist; iniţiator al cercetărilor morfologico-geografice în domeniul creaţiei folclorice şi anticipator al metodei structuraliste în studiile literare; membru titular al Academiei Române din 1938; arestat în 1950 şi deţinut în închisoarea de la Sighet până în 1955, fără a fi judecat (m. 1964). În 1883, România a aderat la Convenţia Metrului, tratat prin care s-a promovat Sistemul Internaţional de Unităţi de Măsură.Convenţia a fost semnată la 20.V.1875, la Paris. La 20 mai, în fiecare an, se marchează „Ziua Internaţională a Metrologiei” (10/22). În 1901, 10/23, a murit Vasile Maniu, publicist, scriitor şi istoric (a cercetat orginea poporului român, încercând să definească conceptul de naţiune română); membru al Societăţii Academice Române din 1876 (n. 1824). În 1920, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române hotărăşte ca în Ziua Înalţării Domnului să se oficieze slujba parastasului şi pomenirea eroilor în toată ţara. Pomenirea eroilor va fi interzisă din 1948. În 1927, a fost înfiinţată Societatea de Chimie. Până la această dată, a funcţionat ca secţie a Societăţii Române de Ştiinţă. În 1936, a murit Garabet Ibrăileanu, critic şi istoric literar; eseist şi romancier; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (n. 1871). În1945, bombardiere americane aruncă aproape 2.000 de tone de bombe incendiare asupra oraşului japonez Tokyo, distrugând mari părţi din capitala Japoniei şi ucigând 100.000 de civili. În 1958, s-a născut actriţa americană Sharon Stone. Ea devine renumită pe plan internaţional în 1992 prin filmul thriller Instinct primar ( Basic Instinct), pentru care este nominalizată pentru premiul Globul de Aur. Pentru rolul jucat în filmul Casino este premiată cu Globul de Aur şi este nominalizată pentru premiul Oscar.Pentru rolurile jucate în filmele „The Mighty”, „The Muse” va mai fi nominalizată din nou pentru premiul Globul de Aur. În 1987, a murit inginerul Ion S. Antoniu; şi-a îndreptat activitatea spre domenii ca electricitatea (măsurători, încercări, producerea şi distribuţia energiei electrice), electrotehnica, matematici pure, istoria ştiinţelor ş.a.; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1905). În 1987, a murit matematicianul Gheorghe Marinescu; studii în domeniul analizei funcţionale, al teoriei spaţiilor pseudotopologice, cunoscute sub numele de „spaţii M”, contribuţii în mecanică, în teoria ecuaţiilor cu diferenţe finite şi în analiza numerică; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1919).
Ziua de 11 martie ne aduce și ea câteva evenimente… În 1922, s-a născut actorul spaniol José López Vázquez, considerat un simbol al cinematografiei iberice (m. 2009). În 1938, are loc ocuparea Austriei de către Germania hitleristă (Anschluss). În 1950, s-a născut Bobby McFerrin, solist vocal şi instrumentist american, cunoscut, încă din anii ’70 ai secolului XX, ca „omul orchestră”; câştigător a 10 premii Grammy; autorul hit-ului „Don’t Worry, be Happy”. În1954, prin HCM nr. 337, se desfiinţează coloniile de muncă.Deţinuţii, cu excepţia celor care au slujit interesele burgheziei, fiind eliberaţi. În 1955, a murit Sir Alexander Fleming, bacteriolog britanic, descoperitorul penicilinei (1928); Premiul Nobel pentru medicină pe 1945, împreună cu conaţionalii săi Ernst B. Chain şi Sir Howard W. Florey (n. 1881). În 1957, s-a născut Ion Bogdan Lefter, poet, critic şi istoric literar, analist cultural şi politic, realizator de emisiuni de radio şi televiziune, profesor; fondator al revistelor „Contrapunct” (1990-1992), „Observator cultural” (2000-2005); membru fondator şi preşedinte al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România (1993). În 1957, a murit amiralul american Richard E. Byrd.Contraamiralul Richard Evelyn Byrd, Jr., USN (n. 25 octombrie 1888) a fost un ofiţer american de marină, specializat în explorări. A fost un pionier al aviaţiei americane, explorator polar şi organizator de logistică pentru expediţii polare. Zborurile aviatice în care a servit drept navigator şi lider de expediţie, au traversat Oceanul Atlantic, un segment din Oceanul Arctic, şi o parte din Antarctica. Byrd a susţinut că expediţiile sale au fost primele care au ajuns la Polul Nord şi la Polul Sud pe calea aerului. În 1963, a murit Ignat Bednarik, pictor, desenator. Ignat Bednarik (n. 1882, Orşova – d. Bucureşti) a fost un pictor, desenator şi artist decorator român recunoscut mai ales pentru acuarelele sale.A studiat la Şcoala Naţională de Artă din Bucureşti între 1898- 1900; Absolvă Academia de Arte din Paris în 1906. Opera sa artistică include lucrări de pictură, acuarelă, desen şi ilustraţie de carte. Împreună cu soţia sa, Elena Alexandra Barabaş Bednarik, a participat la seratele Cenaclului Idealist. A fost, printre altele, membru fondator al Sindicatului Artelor Frumoase din România, adept al curentului Art Nouveau şi ilustrator al cărţilor Reginei Maria a României. În 1975, a murit fizicianul Eugen Bădărău; este fondatorul primei şcoli româneşti de descărcări în gaze şi de fizica plasmei; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1887). În 1985, Comitetul Central al PCUS îl alege pe Mihail Gorbaciov în funcţia de Secretar General. Alegerea sa marchează începutul destinderii între Est şi Vest.Este debutul pentru perestroika şi glasnost. În 1988, a murit Harry Brauner, etnomuzicolog şi compozitor. În 1990, în cadrul unei manifestaţii populare, în balconul Operei timişorene, era citită „Proclamaţia de la Timişoara”, manifest programatic al Revoluţiei anticomuniste, prin care timişorenii transmiteau ţării ceea ce au dorit ei atunci când au ieşit, în decembrie 1989, în stradă; punctul 8 al Proclamaţiei îşi propunea să fie embrionul legii lustraţiei în România postcomunistă. În 2002, a murit inginerul german Rudolf Hell, considerat inventatorul faxului; în 1929, a conceput un dispozitiv (denumit Hellschreiberg) care transmitea textele pe cale electronică, permiţând expedieri rapide în toată lumea (n. 1901). În 2003, la Haga este fondată Curtea Penală Internaţională.Curtea Penală Internaţională (numită uneori şi Tribunalul Penal Internaţional) este o instanţă de justiţie internaţională permanentă, cu sediul la Haga în Olanda. Menirea şi scopul acestei instituţi juridice internaţionale este de a judeca persoane care au comis genociduri, crime de război şi crime contra umanităţii. Curtea este compusă din 28 de magistraţi, care au fost investiţi în funcţie pe 11 martie 2003, dintre care în rangul cel mai înalt, canadianul Philippe Kirsh.Instanţa nu poate judeca cauze retroactive ci numai cazuri provenite după 1 iulie 2002. Până în mai 2004, 94 de ţări au ratificat statutul tribunalului, printre care şi România. Tratatul nu a fost nici semnat nici ratificat de câteva ţări importante precum Statele Unite, Rusia,China, Israel şi Irak.De fapt, Statele Unite şi Israelul au semnat iniţial tratatul însă au anunţat ulterior că îşi retrag semnătura. În 2004, explozii simultane la oră de vârf în patru trenuri madrilene omoară 200 de oameni, printre care şi 16 cetăţeni români. Pistele conduc spre un atentat terorist al Al-Qaida. În 2006, a murit (la Haga) Slobodan Miloşevici, om politic sârb; preşedinte al Partidului Socialist din Serbia (din 1990); preşedinte al Serbiei (1989-1997, până în 1990 în cadrul fostului stat iugoslav) şi al Republicii Federale Iugoslavia, compusă din Serbia şi Muntenegru (1997-2000); în procesul de disoluţie al fostei RSFI (început în decembrie 1990), Miloşevici a fost principalul exponent al creării „Serbiei Mari”, încercare ce a dus la conflicte militare cu celelalte foste republici federale; inculpat de Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, cu sediul la Haga, pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în Bosnia-Herţegovina, Croaţia şi Kosovo în anii ’90 ai secolului XX; arestat la 1.IV.2001 (n. 1941). În2009, a murit lingvista Matilda Caragiu Marioţeanu; contribuţii în domeniul dialectologiei generale şi române – nord şi sud-dunărene (aromână, în special); a publicat (în colaborare) trei manuale destinate învăţării limbii române de către străini, utilizate în lumea întreagă; membru corespondent al Academiei Române din 2004 (n. 1927, la Hrupista/Grecia). În 2011, un cutremur cu magnitudinea de 8,9 a avut loc în largul coastelor nord-estice ale Japoniei, fiind cel mai puternic seism din ultimii 140 de ani. Seismul a avut loc la ora locală 14:46 şi a fost urmat de o explozie în incinta centralei nucleare Fukushima la reactorul 1. Magnitudinea anunţată iniţial a fost de 7,9 pe scara Richter şi a fost de două ori revizuită). Cutremurul a fost urmat de peste 300 de replici în doar câteva zile.În 2016, a murit atleta Iolanda Balaş-Söter, prima campioană olimpică a atletismului românesc; deţine 14 recorduri mondiale la săritura în înălţime, dintre care 12 consecutive, 2 titluri de campioană olimpică, 3 europene (şi o medalie de argint), 3 titluri mondiale universitare, 9 titluri balcanice, 19 titluri naţionale; prima atletă din lume care a fost desemnată pentru Hall of Fame, Muzeul gloriilor disciplinei-regină; a intrat în Guiness Book pentru cele 142 de victorii consecutive; a înfiinţat, în 1993, Fundaţia Atletismului Românesc, una dintre primele fundașii cu profil de sport, pentru susţinerea atletismului românesc şi a echipei reprezentative a României (n. 1936).

Finalmente, să vedem și ce s-a întâmplat în 12 martie…Aceasta este „Ziua Gărzii Naţionale de Mediu”; stabilită prin Ordinul nr.224 din 27 februarie 2007; este ziua în care a fost înfiinţată instituţia, în anul 2003. În 1365, are loc î Întemeierea Universităţii din Viena.Universitatea din Viena (Universität Wien, în latină Universitas Vindobonensis alias Alma mater Rudolphina) este o universitate fondată în anul 1365 de arhiducele Rudolf al IV-lea din dinastia de Habsburg. În ordinea vechimii este a doua universitate din spaţiul Sfântului Imperiu Roman, după Universitatea Carolină din Praga, fondată în 1348 de împăratul Carol al IV-lea din dinastia de Luxemburg. Clădirea principală este opera arhitectului Heinrich von Ferstel (1883).Diploma de întemeiere a universităţii a fost semnată în data de 12 martie 1365 de arhiducele Rudolf al IV-lea şi de fraţii săi, Albrecht al III-lea şi Leopold al III-lea, toţi trei descendenţi din dinastia de Habsburg. În mentalitatea medievală a existat ideea de continuitate între Imperiul Roman şi Sfântul Imperiu Roman, prin particula „sfânt” evidenţiindu-se faptul că acesta din urmă, a fost unul creştin, spre deosebire de Imperiul Roman (antic), care fusese creat şi dezvoltat până la epoca creştinismului consacrat. În 1824, s-a născut fizicianul german Robert Kirchhoff; împreună cu Robert Bunsen, este fondatorul analizei spectrale (1859); a descoperit cesiul şi rubidiul (1860-1861) (m. 1887). În 1832, s-a născut Charles Boycott, proprietar irlandez.Charles Cunnigham Boycott (d.19 iunie 1897), proprietar irlandez împotriva căruia ţăranii de pe moşia sa au organizat, pentru prima dată în istorie, o formă de protest numită de atunci boicot. În 1838, apare (din iniţiativa şi sub conducerea iniţială a lui George Bariţiu) „Gazeta de Transilvania”, primul ziar politic şi informativ al românilor din Transilvania (1838-1946). În 1848, Simion Bărnuţiu a redactat „Proclamaţia către români”, care constituia un adevărat program politic: convocarea congresului naţional român, libertatea individuală prin suprimarea definitivă a iobăgiei, libertate naţională. Românii din Transilvania sunt chemaţi să se ridice la luptă pentru drepturile lor naţionale. (12/24). În 1863, 12/24, are loc înfiinţarea Agenţiei diplomatice române la Belgrad (primul titular – Theodor Callimachi);este prima agenţie diplomatică având caracter oficial înfiinţată de România, recunoscută atât de statul de reşedinţă, cât şi de celelalte state care aveau reprezentanţe la Belgrad. În 1878, s-a născut Constantin C. Popovici, matematician, astronom român (contribuţii în domeniul analizei matematice) şi astronom (a înfiinţat, în 1913, Observatorul astronomic din Iaşi); membru de onoare al Academiei Române din 1946 (m. 1956). În 1881, s-a născut Mustafa Kemal Atatürk, primul preşedinte al Republicii Turcia (d. 1938). În 1881, s-a născut Voino Alfred Tanner; geolog, geograf, etnolog şi diplomat finlandez; ambasador al ţării sale la Bucureşti, a publicat, în 1935, o lucrare despre România, prin care a încercat să facă cunoscute în Finlanda realităţile politice, economice şi culturale româneşti; membru corespondent străin al Academiei Române (1935) (m. 1966). În 1885, s-a născut Mateiu Caragiale, poet, prozator român (d. 1936), fiul cel mare al marelui dramaturg Ion Luca Caragiale.În 1904 începe la Berlin studiile de drept pe care le abandonează.În anul 1921 îi apare Remember la Viaţa Românească. Din 1916, începe să lucreze la Craii de Curtea-Veche pe care o finalizează în 1928.Cartea apare la editura Cartea Românească în 1929. În acelaşi an, la 1 mai primeşte premiul Societăţii scriitorilor români.În Agendă notează faptul că în februarie 1929 începe să lucreze la Sub pecetea tainei iar în octombrie la Soborul (Şcoala) ţaţelor. Placheta de versuri Pajere a apărut postum, chiar în anul morţii poetului. În 1907, are oc demisia Guvernului conservator prezidat de Gheorghe G. Cantacuzino. Ulterior, s-a format un Guvern liberal, în frunte cu Dimitrie A. Sturdza (cu I. I. C. Brătianu la Ministerul de Interne şi cu generalul Al. Averescu la Ministerul de Război), care-şi propunea rezolvarea gravei probleme agrare cu care se confrunta România şi care declanşase marea răscoală ţărănească (izbucnită în luna februarie) (12/25).În 1913, Canberra devine capitala Australiei.Numele de Canberra a fost hotărât în 1913.El provine de la cuvântul „kanberry” din limba aborigenilor, care înseamnă „loc de întâlnire”. Locul pe care a fost construită Canberra a căpătat statutul de teritoriu distinct, asemănător modelului Whashingtonului, numindu-se Teritoriul Capitalei Australiene (Australian Capital Territory), având propriul guvern. Oraşul Canberra ocupă aproximativ 40% din suprafaţa Teritoriului Capitalei Australiene.Cauza desemnării unei noi capitale într-o aşezare nouă a fost rivalitatea dintre cele două mari metropole Sydney şi Melbourne. A fost ales un teritoriu situat între cele două oraşe rivale. În 1914, Constantin Brâncuşi are prima expoziţie personală, la New York (12 martie – 1 aprilie 1914), la Photo Secession Gallery din New York City, care provoacă o enormă senzaţie. Colecţionarul american John Quin îi cumpără mai multe sculpturi, asigurându-i o existenţă materială prielnică creaţiei artistice.În 1930, Mahatma Gandhi, părintele independenței Indiei, a condus un marș de 350 de kilometri spre litoralul Indiei, pentru a protesta alături de alți 50.000 de militanți față de monopolul britanic asupra sării, manifestaţia rămânând în istorie drept „Marșul Sării” și ducând la arestarea sa de către autoritățile engleze. Mulţi istorici consideră nu numai că acela a fost momentul în care a început procesul pentru independenţa Indiei, ci şi că, tot atunci, avea să fie demarată disoluţia sistemului colonial global. Marşul a durat până în data de 6 aprilie. În 1936, a murit Garabet Ibrăileanu, critic şi istoric literar; eseist şi romancier; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (n. 1871). Unele surse menţionează ca dată a morţii 10 martie 1936, iar altele 11 martie 1936. În 1938, Anschluss – trupele germane ocupă Austria. Anschluss (anexare, conexiune sau uniune politică), cunoscută şi ca Anschluss Österreichs (anexarea Austriei), a reprezentat anexarea Austriei la Germania de către regimul nazist, prin care s-a format aşa-numita Germanie Mare.Evenimentul, petrecut la 12 martie 1938, a însemnat culminarea unei dorinţe de veacuri, aceea de a reuni populaţiile germane şi austriece într-o singură naţiune. Evenimentul din 1938 a fost legiferat de Germania fără a ţine seama de populaţia Austriei. În 1940, s-a născut Sanctitatea Sa Bartholomeu I, patriarh ecumenic de Constantinopol; ales la 22.X.1991 (după moartea patriarhului Dimitrios I), Bartholomeu I (liderul spiritual al tuturor ortodocşilor din lume) exercită tripla funcţie inerentă rangului său; este arhiepiscop de Constantinopol; apoi, este primul dintre cei circa 80 de episcopi ai Patriarhiei Ecumenice răspândiţi în întreaga lume; în sfârşit, patriarhul ecumenic Bartholomeu I este „primul între egali” în cadrul episcopatului ortodox; cu acest titlu el exercită prerogativele de prezidare, coordonare şi iniţiativă în toate problemele panortodoxe; membru de onoare străin al Academiei Române (2004). În 1942, a murit Robert Bosch, industriaş şi filantrop german; a înfiinţat în 1886, la Stuttgart, „Atelierul de mecanică fină şi electrotehnică”, creând astfel fundaţia a ceea ce va deveni Compania internaţională Bosch, un lider global în furnizarea de tehnologii şi servicii; cheia succesului produselor Bosch a fost gradul ridicat de inovaţie şi accentul pus pe calitate (n. 1861). În 1945, a murit Anne Frank, autoarea celebrului jurnal, Jurnalul Annei Frank. Annelies Marie „Anne” Frank (n. 12 iunie 1929, Frankfurt am Main, d. Bergen-Belsen, Germania) a fost o fată evreică germană, care şi-a pierdut cetăţenia germană în exilul olandez, şi care a căzut victimă genocidului nazist din al Doilea Război Mondial (a murit de tifos în Lagărul de la Auschwitz). Este cunoscută datorită jurnalului pe care l-a ţinut în ascunzătoarea din Amsterdam, înainte de a fi arestată. Jurnalul, publicat după război de către tatăl ei, care supravieţuise, este considerat un document istoric al holocaustului, autoarea devenind o figură-simbol a victimelor naziştilor. În 1946, s-a născut Liza Minnelli, cântăreaţă şi actriţă de film americană .Liza Minnelli (n. 12 martie 1946) este o actriţă şi cântăreaţă americană de film, laureată a premiului Oscar pentru rolul din musicalul Cabaret. Este fiica actriţei Judy Garland şi a celui de al doilea soţ al acesteia, Vincente Minnelli. În1951, a murit (în închisoarea de la Sighet) economistul Gheorghe Taşcă; a contribuit la organizarea Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale, al cărei rector a devenit (1929-1931); membru corespondent al Academiei Române din 1926; deţinut politic din 1950 (n. 1875).În 1963, a murit regizorul şi scenaristul Jean Mihail, pionier al artei cinematografice româneşti, atât în domeniul filmului de ficţiune cât şi al celui documentar; a obţinut primul premiu al filmul românesc, la Cannes, în 1946 (n. 1896).În 1965, a murit George Călinescu, critic şi istoric literar, scriitor, publicist; membru al Academiei Române (n. 1899).În 1966, a murit (la Paris) pictorul român Victor Brauner, stabilit în Franţa în 1930; frate cu folcloristul Harry Brauner (n. 1903).În 1990, a fost adoptată Proclamaţia de la Timişoara, în cadrul unei manifestaţii populare desfăşurate în Piaţa Operei.Proclamaţia de la Timişoara este un document programator adoptat la Timişoara în data de 12 martie 1990. A fost redactat în urma manifestaţiei populare din Piaţa Operei începută cu o zi înainte. Cea mai bine cunoscută cerere a documentului este punctul 8, care cerea ca nici un fost membru al nomenclaturii Partidului Comunist Român sau al Securităţii să nu aibă dreptul de a lucra în funcţii publice pe o perioadă de 10 ani sau trei legislaturi consecutive, punînd accent mai ales pe funcţia de preşedinte. În 1995, a murit Dumitru Almaş, prozator şi istoric; autor de romane istorice şi de biografii romanţate).Dumitru Almaş (n. Dumitru Ailincăi, 19 octombrie 1908, Negreşti, Neamţ) a fost un prozator, istoric, scriitor, publicist şi profesor universitar român, autor de romane istorice şi de biografii romanţate. A iniţiat (1967), şi a condus, ca redactor şef, revista „Magazin istoric” până în anul 1971.În 1999, a murit Sir Yehudi Menuhin, violonist, dirijor şi pedagog britanic de origine americană, elev al lui Alan Bush şi George Enescu; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1994)..Sir Yehudi Menuhin (n. 22 aprilie 1916, New York – d. Berlin) a fost un celebru violonist şi dirijor american, descendent al unei familii de evreiemigraţi din Rusia. Pe lângă cetăţenia americană, a dobândit ulterior şi cetăţenie elveţiană (1970) şi britanică (1985), fiind înnobilat în Marea Britanie cu titlul de Lord Menuhin de Stoke d’Abernon. Sir Yehudi Menuhin a avut una din cele mai lungi şi prestigioase cariere muzicale ale secolului al XX-lea.În 1927 Yehudi Menuhin a venit în România, la vila Luminiş, locuinţa din Sinaia a lui George Enescu, pentru a lua de la acesta primele lecţii de vioară.În tinereţe, Yehudi Menuhin a plecat la Paris pentru a studia vioara cu George Enescu. O prietenie profundă i-a legat pe cei doi până la moartea lui Enescu, în 1955.În 1999, Polonia, Cehia şi Ungaria devin membre cu drepturi depline în NATO. Este a cincea extindere din istoria Alianţei Nord-Atlantice şi prima de după „războiul rece”.În 2000, în cadrul Anului jubiliar sfânt (în cursul unei ceremonii desfăşurate în Catedrala Sf. Petru din Vatican), printr-un gest istoric fără precedent, Papa Ioan Paul al II-lea şi membrii Curiei papale au cerut iertare, în numele Bisericii Catolice, pentru păcatele comise de-a lungul existenţei acesteia.În 2008, a murit actorul Ovidiu Iuliu Moldovan (n. 1942).
Finalmente, „răbojul” de azi a luat sfârșit! Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!
Al dumneavoastră,
Nicolae Uszkai
Surse foto:
Jurnal FM 