„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 5 la 11 decembrie…
de Nicolae Uszkai, Brașov

Motto: „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.”– Miron Costin, cronicar

Stimați și dragi amici, astăzi voi continua obiceiul de fiecare sâmbătă, de trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Prin urmare, să vedem, pentru început, ce s-a întâmplat într-o zi de 5 decembrie de-a lungul timpului… 5 decembrie este „Ziua internaţională a voluntarilor” („Ziua internaţională a voluntariatului”); marcată la iniţiativa Adunării Generale a ONU, prin Rezoluţia 40/212 din 17.XII.1985; rezoluţia recomandă mediatizarea importanţei muncii voluntare, pentru a stimula, în acest mod, tot mai mulţi oameni să muncească voluntar, atât în ţara lor, cât şi în străinătate. În 1484, Papa Inocenţiu al VIII-lea emite bula papală Summis desiderantes affectibus împotriva magiei si vrăjitoriei, care a dat semnalul declanşării vânătorii de vrăjitori/vrăjitoare. În 1492, navigatorul genovez Cristofor Columb descoperă insula Haiti, denumită de el „La Española” (Spaniola), şi întemeiază prima colonie spaniolă în America; partea de vest a insulei revine, în 1657, Franţei, care o numeşte Saint-Domingue; partea de est devine şi ea, un secol mai târziu (1795) posesiune franceză (actuala R. Dominicană).În 1791, a murit compozitorul austriac Wolfgang Amadeus Mozart, unul dintre cei mai prodigioşi şi talentaţi creatori în domeniul muzicii clasice. În 1848, preşedintele american James Knox Plok a declanşat celebra „goană dupa aur”, după ce a anunţat descoperirea de mari zăcăminte cu acest metal preţios în California. În 1862, s-a născut, la Bucureşti, Nicolae (Nicu) Filipescu (m.1916), om politic român. Orator de mare talent. Personalitate marcantă a Partidului Conservator (preşedinte 1915-1916). A fondat şi condus ziarul „Epoca” (1885-1916). A fost primar al Capitalei (1893-1895). De mai multe ori ministru. Are contribuţii teoretice la îmbogăţirea doctrinei conservatoare româneşti (Finanţele noastre; Pentru România Mare. Cuvântări din război. 1914-1916). În 1864, 5/17, a fost promulgată Legea asupra instrucţiunii, prima lege prin care învăţământul era organizat în mod unitar în întreaga ţară; legea stabilea anii de studiu (primar – de patru ani; secundar – de şapte ani; universitar – de trei ani), obligativitatea şi gratuitatea învăţământului primar pentru ambele sexe (a intrat în vigoare în septembrie 1865). În 1870, a murit scriitorul francez Alexandre Dumas-tatăl,  romancier şi dramaturg romantic francez (autorul a circa 300 de lucrări). A scris romane istorice de aventuri (Cei trei muşchetari, 1844; După 20 de ani, 1845; Vicontele de Bragelonne, 1848; Contele de Monte Cristo, 1844). A publicat piese de teatru (Henric al III-lea şi curtea sa, 1829), memorii, note de călătorie (n.24.07.1802). În 1890, s-a născut Fritz Lang, cineast american de origine austriacă; unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai cinematografului expresionist din anii ’20 ai secolului XX”). Având ca teme predilecte moartea, destinul şi puterea, filmele sale realizate în Germania (Testamentul doctorului Mabuse; Nibelungii; Metropolis), apoi în Franţa şi S.U.A. (Bestia umană; Şi călăii mor), denunţă violenţa şi intoleranţa. În 1901, s-a născut Walt Disney, producător, realizator şi autor american de filme de animaţie; creator al parcurilor de distracţii „Disneyland” (California) şi „Disneyworld” (Florida). În 1917, a încetat din viaţă, la Tokio, Japonia, Nicolae D. Xenopol (n.1858), scriitor român. Frate cu istoricul A. D. Xenopol (1847-1920), Nicolae D. Xenopol a fost ministru plenipotenţiar – cel dintâi – al României în Japonia. A scris Păsurile unui american în România, vol. I-II şi Brazi şi putregai. Moravuri provinciale, considerat unul dintre primele romane realiste din literatura română. A fost membru activ al „Junimii” din Iaşi. În 1926, 5/6, a murit pictorul francez Claude Monet (n. 1840), promotor al impresionismului, curent a cărui denumire a fost sugerată de titlul unui peisaj al său „Impresie, răsărit de soare”.În 1872 (sau 1873) Monet a pictat Impression, soleil levant (Impresie, răsărit de soare – acum în Musée Marmottan, Paris), un peisaj din Le Havre, care a fost expus la prima expoziţie impresionistă din 1874. Se spune că Louis Leroy, un critic ostil, a folosit numele de „Impresioniste” din titlul acestei picturi, comentând că picturile lui Monet erau mai degrabă „impresii” decât lucrări de artă terminate. La a treia expoziţie, din 1876, pictorii pe care noi îi grupăm cu termenul de impresionişti  (Pissarro, Monet, Sisley, Degas, Renoir, Cézanne şi Berthe Morisot), foloseau deja termenul acesta pentru a se descrie. În 1933. în SUA se încheie prohibiţia. Decretată la 16 ian. 1920, prin aplicarea celui de–al 18–lea Amendament al Constituţiei SUA, care condamnă producerea, transportul sau comercializarea alcoolului, prohibiţia nu a determinat, aşa cum se dorise, o îmbunătăţire a vieţii sociale şi economice, fiind marcată de corupţie, crime şi ilegalităţi. În 1945, cinci bombardiere Avenger americane au dispărut în Triunghiul Bermudelor.Triunghiul Bermudelor („The Bermuda Triangle”), cunoscut şi sub numele de „Triunghiul Diavolului”, este o zonă aproximativ triunghiulară ca formă, cu cele trei colţuri localizate de Insulele Bermude, Porto Rico şi Fort Lauderdale, Florida în Oceanul Atlantic. Suprafaţa cuprinsă este de circa 1.2 milioane km². Există unele speculaţii cum că în această regiune se întâmplă foarte des fenomene paranormale, cum ar fi: dispariţii ale unui număr mare de nave şi aeronave, activităţi paranormale în care legile fizicii sunt date peste cap, puse inclusiv pe seama fiinţelor extraterestre. În 1946, s-a născut tenorul spaniol José Carreras (pe numele său adevărat Josep Carreras i Coll).Josep Carreras i Coll (n. Barcelona, Spania), cunoscut ca José Carreras, este un tenor spaniol originar din Catalonia. Unul dintre cei mai proeminenţi cântăreţi de operă ai generaţiei sale, fiind absolut remarcabil mai ales în operele scrise de Verdi şi Puccini. Cariera sa cuprinde peste 60 de roluri interpretate pe diferite scene muzicale ale lumii şi numeroase prezenţe în studiourile de înregistrare.Carreras a dobândit o largă faimă şi recunoaştere internaţională ca fiind unul din „Cei trei tenori”, alături de Plácido Domingoşi Luciano Pavarotti într-o serie de concerte foarte populare începute în 1990 şi continuate până în 2003. Carreras este, de asemenea cunoscut pentru eforturile sale umanitare îndreptate spre tratarea leucemiei. Carreras este fondatorul şi preşedintele instituţiei La Fundació Internacional Josep Carreras per a la Lluita contra la Leucèmia (Fundaţia Internaţională José Carreras pentru lupta împotriva leucemiei), pe care tenorul spaniol a constituit-o în 1988, după recuperarea sa aproape miraculoasă din boală. În1973, a murit Sir Robert Watson-Watt, fizician englez, inventatorul radarului (n. 1892). În 1974, a murit Zaharia Stancu, poet, prozator şi ziarist; membru al Academiei Române, distins cu Premiul Herder în anul 1971. În 1994, a intrat oficial în vigoare Tratatul START I privind reducerea arsenalelor strategice, semnat la 31.07.1991, la Moscova, de URSS şi SUA. Tratatul a fost ratificat de cele patru state nucleare formate după dezmembrarea URSS (Rusia, Ucraina, Belarus, Kazahstan). În 2001, a avut loc ceremonia de inaugurare a noului edificiu al Bibliotecii Academiei Române, cu o suprafaţă de aproximativ 16.000 mp. În 2008, a murit Anca Parghel, interpretă şi profesoară de muzică de jazz (n. 1957). În 2008, a murit Constantin Ticu Dumitrescu, luptător anticomunist şi promotor al deconspirării Securităţii; preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România şi preşedintele Uniunii Internaţionale a Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Comunismului (n. 1928)

Să vedem acum ce s-a întâmplat în 6 decembrie…Aceasă zi este ziua sărbătorii Sf. Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei și este și sărbătoarea populară Moş Nicolae (Sânnicoară); acesta este o divinitate din categoria Sfinţilor Moşi, care a preluat numele şi data de celebrare ale Sf. Nicolae; conform tradiţiei, Moşul aduce cadouri copiilor cuminţi în noaptea de 5 spre 6 decembrie, dar îi pedepseşte pe cei care sunt neascultători, neaducându-le daruri.  În 1768, a fost publicată prima ediţie a „Encyclopaedia Britannica”. În 1835, s-a născut medicul Nicolae Kalinderu; a iniţiat, împreună cu Victor Babeş, studii morfopatologice, bacteriologice şi clinice asupra leprei; a înfiinţat primele laboratoare permanente de investigaţii clinice din România; colaborator apropiat al lui Victor Babeş şi al lui Gheorghe Marinescu, cu care a editat o serie de reviste medicale; cunoscut colecţionar de artă; membru corespondent al Academiei Române; frate cu juristul Ioan Kalinderu (m. 1902). În 1852, s-a născut Roman Ciorogariu, episcop de Oradea (din 1920), primul episcop ortodox din acest oraş; s-a implicat în lupta pentru realizarea statului naţional unitar român şi a depus eforturi pentru întemeierea unor instituţii şi publicaţii religioase în vestul ţării (Institutul Teologic din Arad, Academia Teologică din Oradea, revista „Biserica şi şcoala” ş.a.); membru de onoare al Academiei Române din 1921 (d. 21.I.1936). În 1864, s-a născut Nicodim Munteanu (prenumele la naştere: Nicolae), al doilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1939-1948)(m. 1948). În 1877, inventatorul american Thomas Alva Edison a realizat prima înregistrare sonoră recitând „Mary had a Little Lamb”, la West Orange, New Jersey.  În 1880, a fost emis decretul potrivit căruia, oraşul Buenos Aires a devenit capitala Republicii Argentina. În 1892, a murit Werner von Siemens, inginer şi industriaş german, inventatorul locomotivei electrice (1879), fondatorul renumitei companii care îi poartă numele (n. 1816). În 1892, la Teatrul Mariinski din Sankt Petersburg a avut loc premiera baletului „Spărgătorul de nuci” de Piotr Ilici Ceaikovski (libret Marius Petipa, după versiunea lui Alexandre Dumas a basmului lui E. T. A. Hoffmann, coregrafie Lev Ivanov). În 1894, s-a născut Henri Catargi (Togo), pictor roman (d. 19.07.1976).Cunoscut pentru peisajele si naturile statice în care cromatica joacă un rol esenţial în compoziţie, pictorul Henri Catargi s-a născut la 6 decembrie 1894 în Bucureşti şi avea să devină un nume de referinţă în lumea artistică românească din prima jumătate a secolului XX. În 1898, s-a născut Alfred Eisenstaedt, celebru foto-jurnalist austriac (d.23.08.1995). În 1906, s-a născut Nicolae I. Herescu, poet, traducător (din clasicii antici) şi eseist. N. I. Herescu (d. 19 august 1961), latinist, poet, prozator, eseist, traducător, fondator şi director al Institutului Român de Studii Latine din Bucureşti (1937–1945), preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români, director al Fundaţiilor Culturale Regale Carol I din 1940. Din anul 1944 s–a aflat în exil, în Portugalia, apoi în Franţa, unde a fost animatorul mişcării literare din exilul românesc şi a funcţionat ca profesor universitar de latină, primind recunoaşterea unor latinişti de valoare internaţională (a coordonat vol. „Ovidiana” – Paris, 1958 – editat cu ocazia aniversării a 2000 de ani de la naşterea poetului latin Ovidiu). În 1912, a murit arhitectul Ion Mincu, întemeietor al şcolii naţionale de arhitectură; a valorificat elemente de construcţie şi decoraţie ale arhitecturii feudale şi populare româneşti; printre lucrările sale se numără Casa Lahovari (azi Spitalul dr. I. Cantacuzino), Casa Vernescu, Şcoala Centrală, toate din Bucureşti (n. 1852). În 1912, a avut loc, la Brăila, primul Congres al muncitorilor din toate porturile României; s-a constituit Uniunea lucrătorilor de transport pe apă şi pe uscat din România. În 1915, a murit Emanuil Grigorovitza, prozator şi filolog; a publicat studii filologice privind sintaxa şi etimologia limbii germane sau prezenţa elementului românesc în graiurile săseşti din Ardeal, ca şi un important dicţionar german-român; impresionante sunt şi datele adunate sub titlul „Românii din monumentele literare germane medievale” (1901) (n. 1857). În 1939, a fost inaugurat sediul Şcolii Superioare de Război (azi Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”), dupa 50 de ani de activitate a instituţiei; în 1957, în faţa sediului Academiei Militare, a fost dezvelit „Monumentul Eroilor Patriei”, opera colectivă a sculptorilor M. Butunoiu, Zoe Băicoianu, T.N. Ionescu, I. Dămăceanu. În 1950, s-a născut matematicianul-informatician Gheorghe Păun; cercetări privind teoria limbajelor formale, semiotică, lingvistică computaţională, inteligenţă artificială etc; membru corespondent al Academiei Române. În 1965, s-au încheiat lucrările la prima magistrală feroviară electrificată din România, Braşov-Predeal. În1972, a murit, la Chicago, Vasile Posteucă, poet şi eseist; unul dintre fondatorii grupării cernăuţene „Iconar”; încarcerat în mai multe rânduri pentru convingerile sale legionare, părăseşte ţara în 1941; după ce trăieşte în mai multe ţări europene, Canada şi Mexic, se stabileşte în SUA (n. 1912, în comuna Stăneştii de Jos, azi în Ucraina). Unele surse dau ca dată a morţii 21 noiembrie 1972. În 1987, a murit compozitorul Dorin Liviu Zaharia, autor al coloanei sonore a numeroase filme româneşti („Nunta de piatră”, „Duhul aurului”, „Tănase Scatiu” ş. a.) (n.1944). În 1988, a murit operatorul de film Ion Cosma, unul dintre pionierii cinematografiei româneşti (n.1.II.1905). În1991, a murit prozatorul Vladimir Colin.Vladimir Colin (pe numele real Jean Colin; n. 1 mai 1921, Bucureşti, d. Bucureşti) este considerat a fi cel mai important scriitor român de literatură ştiinţifico-fantastică. Operele lui imaginare formează o impresionantă colecţie europeană şi sunt cunoscute pe mai multe continente.

În 1994, reuniunea la nivel înalt a Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa – forum de dialog şi negocieri între Est şi Vest. A fost adoptată Declaraţia finală „Spre un parteneriat autentic într–o nouă eră”; s–a hotărât schimbarea denumirii CSCE în OSCE – Organizaţia pentru Cooperare şi Securitate în Europa (Budapesta). În 1996, a murit Marin Sorescu, poet, dramaturg şi eseist; membru al Academiei Române (n. 1936). Dicţionarul Membrii Academiei Române dă ca dată a morţii 8.XII.1996; de asemenea, deşi în acte data naşterii este 19 februarie, soţia poetului spune că aceasta ar fi, de fapt, 29.II.1936.Sorescu a fost poet, dramaturg, prozator, eseist şi traducător. Operele lui au fost traduse în mai mult de 20 de ţări, totalizând peste 60 de cărţi apărute în străinătate. S-a făcut remarcat şi prin preocuparea pentru pictură, deschizând numeroase expoziţii în ţară şi în străinătate. Fără a se înscrie într-un partid politic după Revoluţia română din 1989, a ocupat funcţia de Ministru al Culturii în cadrul cabinetului Nicolae Văcăroiu (25 noiembrie 1993 – 5 mai 1995). În 1998, s-a constituit Casa Naţională de Asigurari de Sănătate. În 2005, a fost semnat, la Bucureşti, acordul privind instalarea unor baze americane militare pe teritoriul României; este primul acord de acest gen semnat de Washington cu un fost stat comunist din Europa de Est. În 2008, a murit Paul Niculescu-Mizil, om politic şi ministru de finanţe al României în perioada comunistă (n. 1923).

Urmează acum să vedem ce s-a întâmplat în 7 decembrie…Aceasta este „Ziua internaţională a aviaţiei civile”, proclamată în anul 1992 de Adunarea Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile (OACI), agenţie specializată a ONU; a fost marcată prima dată la 7.XII.1994, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la semnarea Convenţiei de la Chicago, la 7.XII.1944, care a stat la baza creării, în 1947, a OACI. În 43 î.Hr., a murit Cicero, omul politic, filozof, scriitor şi mare orator roman.   Marcus Tullius Cicero (n. 106 î.Hr.- d. 43 î.Hr.) a jucat un rol important în perioada de sfârşit a Republicii romane. Activitatea sa literară şi politico-socială s-a concretizat în domenii atât de numeroase, încât Cicero poate fi calificat drept un om universal, homo universalis. El a fost autorul roman care a exercitat cea mai profundă influenţă asupra literaturii latine şi s-a manifestat ca unul dintre cei mai prolifici scriitori. În 1640, a luat fiinţă Biblioteca Academiei Vasiliene, de pe lângă Biserica „Trei Ierarhi” din Iaşi, fondată de domnitorul Vasile Lupu. Este precursoarea actualei Biblioteci Centrale Universitare „Mihai Eminescu”. În anul 1860, când Academia Mihăileană se transformă în Universitatea Mihăileană, vechea bibliotecă, numită acum Biblioteca Centrală, se transformă ea însăşi în una din marile biblioteci naţionale. Din 1860 şi până în 1914, s-a numit Biblioteca Centrală, iar din 1949 Biblioteca Centrală Universitară, care, din 1958, primeşte numele de „Mihai Eminescu”. Biblioteca a funcţionat la şcoala de la „Trei Ierarhi”, apoi a fost mutată, odată cu Universitatea Mihăileană, în sediul acesteia, în clădirea actualei Universităţi de Medicină şi Farmacie „Gr.T. Popa”. Aflată la parterul clădirii, l-a avut ca bibliotecar, în perioada 30 august 1874 – 1 iulie 1875, pe Mihai Eminescu. Mutată, împreună cu Universitatea Mihăileană, în sediul din Copou, la 1 septembrie 1945 este stabilită în edificiul Fundaţiei „Ferdinand I”, din strada Păcurari, nr. 4, unde se află şi în prezent. În 1861, s-a născut generalul francez Henri Mathias Berthelot; ca şef al misiunii militare franceze în România, a contribuit la reorganizarea armatei române în primăvara anului 1917; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (m. 1931).Cu ocazia unirii de la 1 Decembrie 1918, Generalul Henri Mathias Berthelot a spus următoarele cuvinte: „Sângele eroilor căzuţi în luptele Marelui Război să fie pentru tine, o, frumoasă Românie, sămânţa de noi virtuţi, în aşa fel încât copiii tăi să fie mereu demni de părinţii lor şi gata să-ţi apere pământul sacru, atât de des invadat, dar în cele din urmă întregit prin efortul ultimelor generaţii”.După terminarea războiului şi încheierea păcii, Parlamentul României l-a decorat pe generalul H. M. Berthelot, ca recunoaştere a meritelor sale deosebite, l-a declarat cetăţean de onoare al României, i-a dăruit un lot de teren şi o locuinţă, iar în 1926 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. Prin testament, generalul Berthelot a lăsat întreaga sa avere din România Academiei Române. În 1868, 7/19, Parlamentul maghiar promulgă Legea votată de Dieta din Cluj (în decembrie 1865) privind încorporarea Transilvaniei în Ungaria, ceea ce ducea la dizolvarea Guvernului provizoriu cu sediul la Cluj şi la extinderea legilor Ungariei şi asupra Transilvaniei. În 1881, a fost întemeiată „Societatea Politehnică din România”; primul preşedinte a fost Dimitrie Frunză. În 1884, s-a născut dr. Petru Groza, jurist şi om politic; preşedinte al organizaţiei „Frontul Plugarilor” (1933-1953); vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (nov. 1944 – feb. 1945); sub presiunea militară sovietică, regele Mihai I este nevoit să accepte numirea lui ca prim-ministru; acesta formează, la 6 martie 1945, un nou guvern, ministerele-cheie fiind deţinute de comunişti; preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale – şeful statului (1952-1958) (m. 1958). În 1894, a murit Ferdinand, viconte de Lesseps, diplomat şi om de afaceri francez; a înfiinţat Compania internaţională a Canalului de Suez şi a dirijat, între anii 1859 şi 1869, lucrările de construcţie a acestuia (n. 1805). În- 1912, are loc descoperirea statuii-bust a reginei egiptene Nefertiti de către arheologul german Ludwig Borchardt la Tell el-Amarna în Egipt. În 1941,al doilea război mondial: are loc atacul masiv al aviaţiei japoneze asupra flotei SUA de la Pearl Harbor. Pearl Harbor este un golf de pe insula Oahu, Hawaii, Statele Unite ale Americii. Cea mai mare parte a portului şi a terenurilor din vecinătate formează o bază navală a Statelor Unite, unde este staţionată Flota Pacificului a Marinei Americane (U.S. Pacific Fleet). Atacul Japoniei asupra bazei de la Pearl Harbor la 7 decembrie 1941 a determinat intrarea Statelor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial. Atacul conceput de amiralul Yamamoto a fost inspirat de atacul englez asupra navelor italiene din portul Taranto. În 1960, a murit pianista elveţiană de origine română Clara Haskil (n. 1895). În 1972, începe ultima misiune lunară a lui Apollo 17. În 1972, România a aderat la Acordul privind Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi la Acordul Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), instituţii specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite. În 1987, Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov semnează, în cadrul întâlnirii la nivel înalt de la Washington, Tratatul de eliminare a rachetelor nucleare cu raza medie de acţiune. Popularitatea atât de mare a liderului sovietic contribuie la declanşarea fenomenului cunoscut sub numele de „Gorbimania” (7–10.12.1987). În 1995, sonda spaţială americană Galileo, a ajuns în proximitatea lui Jupiter după un voiaj spaţial de 6 ani, parcurgând 3,7 miliarde de kilometri. În 2001, Consiliul Miniştrilor de Justiţie şi de Interne ai Uniunii Europene decid ridicarea vizelor pentru cetăţenii români care doresc să călătorească în spaţiul Schengen, începând cu 1 ianuarie 2002.

Trecem acum la următoarea zi, să vedem ce s-a întâmplat în 8 decembrie…Aceasta este „Ziua Constituţiei României”, sărbătorită pentru prima dată în anul 1995, ca urmare a unei hotărâri a Parlamentului; la 8.XII.1991 a avut loc referendumul naţional prin care a fost aprobată Constituţia post-comunistă a României, adoptată de Adunarea Constituantă la 21.XI.1991 (Legea fundamentală a fost revizuită în urma referendumului naţional din 18-19.X.2003). În 65 î.Hr., s-a născut poetul latin Horaţiu (Quintus Horatius Flaccus) (d. 8 î.Hr.). În 1832, 8/20, apare (neregulat, 1-3 numere pe săptămână), la Bucureşti, primul periodic românesc oficial, „Buletin, Gazeta administrativă” (actualul Monitor Oficial al României), sub conducerea lui Ion Heliade-Rădulescu; Buletinul va apărea până la 26.I./7.II.1859, cu unele modificări de titlu, când va fi înlocuit de „Monitorul Oficial al Ţării Româneşti” . În- 1846, are loc inaugurarea localului Bibliotecii Române din Paris, care va deveni şi sediul „Societăţii studenţilor români”. În 1858, la Lourdes, în sudul Franţei, are loc o succesiune de 18 apariţii ale Sfintei Fecioare Maria în prezenţa adolescentei de doar 14 ani sfânta Bernadette Suobirous (1844 – 1879). În 1864, a murit George Boole, matematician, logician şi filosof britanic; considerat creatorul logicii matematice moderne. George Boole (n. 2 noiembrie 1815) a fost matematician, logician şi filozof britanic. A fost creatorul logicii matematice moderne, al algebrei booleene, care, mai târziu, va sta la baza informaticii şi a realizării computerului. Biblioteca instituţiei University College Cork îi poartă numele. Există şi un crater lunar care este numit Boole. În 1876, s-a născut scriitoarea Hortensia Papadat-Bengescu. În 1876, s-a născut istoricul Constantin I. Moisil, considerat întemeietorul numismaticii moderne în România (din 1910 a organizat Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, pe care l-a condus până la sfârşitul vieţii, şi a condus prima publicaţie românească de numismatică, „Buletinul Societăţii Numismatice Române”); între anii 1923 şi 1938 s-a aflat la conducerea Arhivelor Statului din Bucureşti, de numele său legându-se reorganizarea acestei instituţii şi înfiinţarea Şcolii Superioare de Arhivistică şi Paleografie; membru onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1958). În 1881, s-a născut soprana Elena Drăgulinescu-Stinghe; membră fondatoare a Operei Române din Bucureşti (m. 1970). În1893, a murit generalul Alexandru Cernat, comandant al Armatei române de operaţii în timpul Războiului de independenţă/1877-1878. Alexandru Cernat (n. 28 ianuarie 1834, com. Vârlezi, judeţul Galaţi; d. Nice, Franţa) a fost un politician şi general român. În1904, România semnează, la Haga, alături de alte 24 de state, Convenţia internaţională asupra regimului navelor Crucii Roşii pe timp de război. În 1921, are loc inaugurarea Operei Române din Bucureşti cu spectacolul „Lohengrin”, de Richard Wagner, traducerea lui Şt.O.Iosif, dirijor George Enescu, în regia lui Adalbert Markowsky. Sediul de atunci al operei era vechea clădire a Teatrului Liric, de lângă parcul Cişmigiu; noul local al Operei a fost ridicat în 1953. În 1925, are loc înfiinţarea Institutului de Statistică Generală, astăzi Institutul Naţional de Statistică. În 1933, s-a născut Alecu Croitoru, regizor de film şi scenarist; membru al Academiei Tiberina din Roma. Unul dintre ultimele sale filme „Viaţă dăruindu–le” (1944), a obţinut Premiul Special al Juriului la Festivalul „Ezercitti e popoli”, Roma (comuna Bogza, Vrancea). În 1955, are loc crearea drapelului european, care cuprinde 12 steluţe galbene dispuse în cerc pe un fond albastru; numărul steluţelor este invariabil, 12 fiind simbolul perfecţiunii, iar dispunerea lor simbolizând uniunea popoarelor europene; această emblemă a fost adoptată de Consiliul de Miniştri al Consiliului Europei, la propunerea Adunării Parlamentare; începând din mai 1986, drapelul Consiliului Europei, este, totodată, şi emblema oficială a Uniunii Europene. În 1957, s-a născut Ştefan Hruşcă, solist vocal, instrumentist, compozitor de muzică folk-pop.Ştefan Hruşcă (n. Ieud, Maramureş) este un interpret român din Maramureş de muzică folk, cunoscut publicului din România mai ales prin colindele pe care le interpretează. A debutat ca artist în anul 1981 cu Cenaclul Flacăra, până în 1984 a susţinut peste 1000 de spectacole împreună cu cenaclul. Începând cu anul 1991 s-a stabilit în Toronto, Canada. În 1974, Grecia optează, prin referendum, pentru republică şi abolirea monarhiei, care fusese instituită în 1832; la 16 iunie 1975 va fi votată o nouă constituţie. În 1976, formaţia „The Eagles” lansează unul din cele mai bine vândute albume, „Hotel California”. În 1980, a murit (a fost asasinat, la New York) John Lennon, interpret şi compozitor britanic de muzică pop; membru fondator al cunoscutei formaţii „The Beatles” (n. 1940). În 1981, a murit tenorul Ion Dacian (pe numele său real Ion Pulcă); în 1990 Teatrul de Operetă a fost numit Teatrul de Operetă „Ion Dacian”, iar în anul 2000 printr-o Hotărâre de Guvern, numele a fost schimbat în Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” Bucureşti. În februarie 2011, Şcoala Generală din localitatea natală (comuna Saschiz, jud. Mureş) a primit numele său, devenind Gimnaziul de Stat „Ion Dacian” (n. 1911). În 1987, a fost încheiat, la Washington, Tratatul dintre SUA şi URSS cu privire la lichidarea rachetelor nucleare cu rază medie şi scurtă de acţiune (INF).  În 1990, 8-10, la Bucureşti a avut loc prima Conferinţă internaţională a organizaţiilor neguvernamentale care apără drepturile omului din cele 35 de state semnatare ale Actului final de la Helsinki, din 1.VIII.1975, şi ale documentului final al Reuniunii general-europene din 15.I.1989, desfăşurate la Viena. În 1991, a fost aprobată prin referendum naţional noua Constituţie a României, adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991; elaborarea, dezbaterea şi adoptarea Constituţiei au durat un an şi jumătate. În 1991, conducătorii Rusiei, R. Belarus şi Ucrainei decid (la Brest, lângă Minsk/Belarus) crearea Comunităţii Statelor Independente (CSI); actul constitutiv al CSI va fi semnat la 21 decembrie acelaşi an, la Alma-Ata/Kazahstan, de către 11 foste republici ale URSS, devenite între timp state independente; documentul de fondare a CSI, precum şi retragerea lui Mihail Gorbaciov (25.XII.1991) din funcţia de preşedinte au consfinţit destrămarea şi dispariţia de pe harta politică a lumii a URSS

Urmează să vedem ce s-a întâmplat în 9 decembrie…Aceasta este „Ziua internaţională împotriva corupţiei”, instituită de ONU şi marcată pentru prima dată în anul 2004; în perioada 9-11.XII.2003 a avut loc, în oraşul mexican Merida, Conferinţa ONU consacrată luptei împotriva corupţiei, în cadrul căreia participanţii au adoptat primul document referitor la combaterea acestui flagel – Convenţia ONU împotriva Corupţiei; România a semnat Convenţia la 9.XII.2003 şi a ratificat-o la 2.XI.2004.Totodată, această zi este „Ziua naţională a artei fotografice”; prin Decretul 1774 din 9.XII.1864, emis de domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), fotografia a fost recunoscută ca artă şi, totodată, a fost atestată oficial, pentru prima oară, fotografia românească. În-  1671, are loc răscoala împotriva domnitorului Gheorghe Duca, condusă de boierii Mihalcea Hâncu şi Apostol Durac, cauzată de fiscalitatea excesivă. Răsculaţii îl alungă pe Gheorghe Duca din ţară, însă reîntors cu ajutor turco–tătar, acesta reprimă răscoala. În1843, apar primele felicitări de Crăciun. Ele sunt create în Anglia de către John Calcott Horsley şi prezentau o familie la masa si cuvintele „Crăciun Fericit şi un An Nou fericit pentru tine”. În 1846, în sala „Momolo” din Bucureşti are loc primul concert al lui Franz Liszt, susţinut în România. În 1865, pProtestul deputaţilor români din Dieta Transilvaniei contra „uniunii” Transilvaniei cu Ungaria: La 24.XI/6.XII.1865, în cadrul Dietei Transilvaniei (ale cărei lucrări au început la 8/20.XI.1865, la Cluj) s-a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria (potrivit decretului imperial emis în august acelaşi an); autonomia principatului era, astfel, desfiinţată, urmând ca interesele acestui teritoriu locuit de români să fie discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta. În 1878, s-a născut Emil Haţieganu, jurist şi om politic; membru marcant al PNŢ; membru în Consiliul Dirigent al Transilvaniei; de mai multe ori ministru; arestat şi deţinut la Budapesta şi Györ (1944-1945); deţinut politic (1948-1951); membru de onoare al Academiei Române (m. 1959).A fost fondator şi director între 23 august 1920 şi 27 septembrie 1923, al revistei Glasul libertăţii care a apărut la Cluj cu subtitlul Foaie pentru popor, organ al Partidului Naţional Român. În 1894, 9/21, pe străzile Bucureştiului îşi face apariţia primul tramvai electric (purtând numărul 14), pe traseul Cotroceni-Obor. În 1916, are loc, în Sala Teatrului Naţional din Iaşi, deschiderea Parlamentului. Regele Ferdinand I a citit mesajul tronului care conţinea hotărârea de a lupta până la capăt, nevoia solidarităţii naţionale dar şi promisiunea unor reforme esenţiale în viitor. În 1916, primul război mondial. Are loc bătălia de la Caşin.Germanii sunt opriţi pe linia strategică de fortificaţii Focşani–Nămoloasa trecând prin Valea Caşinului şi Valea Putnei. În 1923, este semnată Convenţia de la Geneva referitoare la regimul internaţional al căilor ferate (România va adera la această Convenţie la 13.I.1926). În 1934, Dinu Lipatti primeşte Premiul de compoziţie „George Enescu” pentru suita simfonică „Şătrarii”. În 1948, Adunarea Generală a ONU adoptă Convenţia cu privire la prevenirea şi reprimarea genocidului, intrată în vigoare la 12.01.1951. România a aderat la Convenţie la 03.11.1950. În 1963, a murit Teofil T. Vescan, fizician şi pedagog român. Teofil T. Vescan (n. 11 iulie 1913, Bratislava – d. Iaşi) a fost un fizician şi pedagog român. A fost un militant antifascist, între 1941-1942 fiind închis în lagărul de muncă forţată de la Breţcu. Principala sa preocupare în domeniul fizici a fost teoria relativităţii, aspect abordat şi în lucrarea de doctorat. A creat la Iaşi o şcoală de cercetare în fizica relativistă obţinând câteva rezultate importante: formularea hidrodinamicii relativiste în schema penta-dimensională Klein-Kaluza, a studiat problema relativistă a două corpuri de masă variabilă, a elaborat o metodă nouă de obţinere a metricii Schwarzschild folosind transformări infinitezimale, a formulat în termeni relativişti efectul Pinch. În 1966, intră în funcţiune Hidrocentrala Vidraru de pe râul Argeş; la momentul inaugurării, barajul Vidraru, fabricat din beton în dublu arc era al 5-lea în Europa şi al 9-lea în lume, cu cei peste 166 metri înălţime, 25 metri grosime la bază şi 6 metri grosime la coronament. În 1967, Marea Adunare Naţională alege în funcţia de preşedinte al Consiliului de Stat pe Nicolae Ceauşescu (în locul lui Chivu Stoica); Ceauşescu deţinea şi funcţia de secretar general al partidului; se încălca, astfel, articolul 13 din Statutul PCR (adoptat la Congresul al IX-lea), care interzicea cumulul de funcţii (din 28.III.1974, când MAN va aproba instituirea funcţei de preşedinte al republicii, Nicolae Ceauşescu va deţine trei funcţii). În 1991, a început să transmită SOTI, primul post de televiziune independent din România. În 1991, 9-10, la Consiliul European de la Maastricht a fost decisă crearea Uniunii Europene în baza Comunităţii Europene. La data de 7 februarie 1992, miniştrii de externe şi miniştrii de finanţe au semnat „Tratatul de la Maastricht” (intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993). Tratatul prevede formarea Uniunii Europene cu piaţă internă, politici comune, uniune economică şi monetară, politică externă şi de securitate comună, cooperare în domeniul justiţiei şi afacerilor interne. La data de 13 decembrie 2007, a fost semnat noul tratat al Uniunii Europene – „Tratatul de la Lisabona” care, conform prevederilor sale, trebuia să intre în vigoare la 1 ianuarie 2009. Noul Tratat are drept scop consolidarea capacităţii de funcţionare a UE prin sporirea eficienţei instituţiilor comunitare. În 1993,La Tiraspol se dă sentinţa asa-numitului „tribunal al poporului transnistrean” în procesul grupului de patrioţi români, „grupul Ilaşcu”. Ilie Ilaşcu este condamnat la moarte, iar ceilalţi membri la închisoare între 2 și 15 ani. După nouă ani de detenţie şi izolare, în mai 2001, Ilie Ilaşcu va fi eliberat din închisoare. În 1993, România a ratificat Convenţia privind interzicerea armelor chimice (adoptată la 3.IX.1992, în cadrul Conferinţei pentru dezarmare de la Geneva, şi deschisă pentru semnare la 13.I.1993, Convenţia a intrat în vigoare la 29.IV.1997). În 2011, a murit sportivul Mihai Botez, primul campion naţional absolut la gimnastică (1948), părintele judo-ului din România şi primul antrenor român de arte marţiale; campion mondial la judo veterani, la 86 de ani (2008); avea două centuri negre, 8 Dan în judo şi 8 Dan în jiu-jitsu (n. 1922).

Vom vedea acum ce s-a întâmplat într-o zi de 10 decembrie…În această zi are loc ceremonia anuală de înmânare a Premiilor Nobel; are loc, începând din anul 1901, în ziua comemorării morţii lui Alfred Nobel (10.XII.1896), chimist şi industriaş suedez, cel care a instituit acest premiu printr-un testament din 27.XI.1895; festivităţile se organizează la Stockholm (Suedia) şi la Oslo (Norvegia); cele cinci discipline alese de Nobel au rămas neschimbate, ca şi instituţiile pe care acesta le-a ales pentru a le atribui (Academia Regală de Ştiinţe a Suediei – pentru fizică şi chimie; Academia Suedeză de Litere – pentru literatură; Institutul Karolinska din Stockholm – pentru fiziologie şi medicină; Parlamentul norvegian – pentru pace sau fraternitate între popoare); Premiul pentru pace este singura recompensă decernată la Oslo, deoarece Nobel a dorit să asocieze la testamentul său Norvegia, care era legată de Suedia înainte de a deveni independentă, în 1905; din 1969 se atribuie şi un premiu pentru ştiinţe economice, instituit de Banca Regală a Suediei, în memoria lui Alfred Nobel.Anual, pe data de 10 decembrie, ziua în care a murit Alfred Nobel, în 1896, regele Suediei, respectând testamentul acestuia, înmânează Premiile Nobel (fizică, chimie, medicină, literatură şi ştiinţe economice) atribuite în luna octombrie. În 1830, s-a născut poeta americană Emily Dickinson care a avut o mare influenţă asupra liricii americane, precursoare a imagismului din primele două decenii ale secolului al XX-lea din literatura americană şi engleză (d. 15.05.1886). În 1845, a fost patentată prima anvelopă pneumatică, creată de inginerul britanic Robert Thompson. În 1856, s-a născut Constantin Hârjeu, general, inginer; lucrări de istorie şi teorie militară; ministru de război (1912-1913); membru corespondent al Academiei Române din 1909. În 1858, a trecut la cele veşnice, în Gura Motrului, jud. Mehedinţi, Eufrosin Poteca (n.1785), iluminist român, unul dintre întemeietorii filozofiei româneşti. A fost egumen al mănăstirii Gura Motrului (1832-1858), fiind surghiunit. A tradus (1829) opera filozofului german J. G. Heineccius Filozofia cuvântului şi a năravurilor, contribuind astfel la fixarea terminologiei filozofice româneşti. În 1868, la Londra a fost inaugurat primul semafor din lume, în apropierea clădirii Parlamentului. În 1870, s-a născut Nicolae Vasilescu-Karpen, fizician şi inventator român, membru titular al Academiei Române. A realizat pilele Karpen, care funcţionează folosind exclusiv căldura mediului ambiant.Nicolae Vasilescu-Karpen (n. 28 noiembrie (s.v.)/10 decembrie 1870, Craiova — d. Bucureşti), a fost un om de ştiinţă, inginer, fizician şi inventator român. A efectuat o importantă muncă de pionierat în domeniul elasticităţii, termodinamicii,electrochimiei şi a ingineriei civile. Membru titular al Academiei Române. În 1893, s-a născut (la Zurich/Elveţia) inginerul Plautius Andronescu, creatorul şcolii româneşti de electrotehnică teoretică de la Timişoara (m. 1975). În 1896, a murit Alfred Nobel, chimist şi industriaş suedez, inventatorul dinamitei (1867); a instituit premiul ce-i poartă numele şi care se decernează anual, începând cu 1901 (n. 1833). În1898, a fost semnat, la Paris, Tratatul de pace hispano-american (erau pierdute ultimele colonii spaniole din America şi Asia – insulele Porto Rico, Guam şi Filipine reveneau SUA, iar Cuba era declarată, formal, independentă).Razboiul hispano-american (21 aprilie – 13 august 1898) a reprezentat un punct de cotitură in istoria Statelor Unite, marcând transformarea acestei ţări intr-o putere mondială. În 1902, s-a născut, la Câmpulung-Muscel jud. Argeş, Dan Simonescu (numele la naştere, Simon), bibliograf şi istoric literar; continuator al lui Ioan Bianu şi Nicolae Cartojan, s-a consacrat literaturii române vechi şi disciplinelor conexe, de la istoria cărţii şi a tiparului până la literatura comparată; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 1993). În decursul a şase decenii de activitate, a publicat peste 800 de lucrări ştiinţifice. A realizat ediţii şi studii consacrate literaturii române vechi (Literatura românească de ceremonial, 1932 ş.a.). A continuat opera lui Ioan Bianu şi Nerva Hodoş, Bibliografia românească veche, publicând volumele III şi IV (1936-1944). În 1919, s-a născut Sile Dinicu, dirijor şi compozitor de muzică uşoară (fost dirijor al Orchestrei de estradă a Radioteleviziunii Române) (m. 1993). În 1938, au început filmările la pelicula „Pe aripile vântului”.  În 1941, Australia declară război României (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). În 1947, s-a născut dirijorul de origine română Christian Badea; a dirijat cele mai importante orchestre simfonice din Europa, Statele Unite, Asia şi Australia; dirijează constant operă (la Metropolitan Opera /New York, din 1987). În 1948, Adunarea Generala a Naţiunilor Unite adoptă şi proclamă Declaraţia universală a drepturilor omului. În 1950, doctorul american Ralph Burke a devenit primul laureat de culoare al Premiului Nobel pentru Pace. În 1953, apare primului număr al revistei „Playboy”, cu Marilyn Monroe pe copertă. În 1971, a murit actorul Miluţă Gheorghiu, cunoscut mai ales prin rolurile în travesti din comediile lui Vasile Alecsandri (n. 1897)

Și am ajuns la ultima zi din această săptămână. Să vedem, deci, ce s-a întâmplat în 11 decembrie…Aceasta este „Ziua Internaţională a Muntelui”, proclamată de Adunarea Generală a ONU în 2003, pentru a atrage atenţia asupra rolului crucial pe care-l joacă muntele în viaţa noastră. În 1792, s-a născut compozitorul austriac Joseph Mohr, autorul celebrului colind „Stille Nacht, heillige Nacht” (1816) (m. 4.12.1848). În 1803, s-a născut Hector Berlioz, compozitor francez (m. 1869), reprezentant prin excelenţă al romantismului muzical francez. Este considerat creatorul muzicii cu program (Simfonia fantastică; simfonia Romeo şi Julieta; Damnaţiunea lui Faust Simfonia Harold în Italia etc). A compus operele: Benvenuto Cellini (1858), Troienii (1856-1863), Beatrice şi Benedict (1862) şi altele.Fiu de medic, care dorea sa-l determine sa îmbrățișeze aceeași profesie, a sfârșit prin a urma Conservatorul. În 1830, va primi, în cele din urmă, răsplata: a fost distins cu Premiul Grand Prix la Roma. În 1835: S-a prezentat în limba română primul vodevil românesc – Triumful amorului, de compozitorul Ioan Andrei Wachmann. În 1843, s-a născut medicul german Robert Koch; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1905 (m. 1910). Unul dintre întemeietorii bacteriologiei şi epidemiologiei moderne, descoperind (1882) bacilul tuberculozei (bacilul Koch) şi, în 1883, vibrionul holerei. A preparat tuberculina (1890). În 1861, 11/23, are loc Proclamaţia către naţiune a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, prin care aducea la cunoştinţă oficial că „Unirea este îndeplinită, naţionalitatea română este întemeiată”. În 1882, s-a născut fizicianul german Max Born; a dezvoltat mecanica cuantică şi teoria reţelelor cristaline; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1954, împreună cu conaţionalul său Walter Bothe (m. 1970). A fost membru al Societăţii Regale din Londra şi al Academiei de Ştiinţe din Rusia. Are contribuţii importante în teoria reţelelor cristaline, teoria relativităţii, mecanica cuantică şi teoria structurii atomului. A dat interpretarea fizică (statistică) a funcţiei de undă. În 1901, a fost trimis primul semnal radio transatlantic de către italianul Guglielmo Marconi, de la Poldhu din Cornwall (Anglia), fiind recepţionat de Persy Wright Paget, la St. John, din Newfoundland (Canada). În 1913, s-a născut Jean Marais, actor francez de film (m. 1998). După o remarcabilă activitate în teatru, a debutat pe ecran în filmul Măsluitorul (1933). De-a lungul anilor, a interpretat roluri de romantic îndrăgostit sau de aventurier (Frumoasa şi bestia; Taifun la Nagasaki; Cocoşatul; Masca de fier; Nopţi albe, seria Fantomas, Şapte băieţi şi-o ştrengăriţă şi altele). În 1913, a murit Ioan Kalinderu, jurist şi publicist; administrator al domeniilor Coroanei de la înfiinţare, în 1884, până la sfârşitul vieţii; mare colecţionar de artă; membru titular al Academiei Române din 1893, vicepreşedinte (1895-1898; 1901-1904) şi preşedinte (1904-1907) al acestui for (n. 1840). În 1918, 11/24, Regele Ferdinand I (1914-1927) a emis Decretul-lege de unire a Transilvaniei cu vechea Românie şi Decretul-lege de organizare provizorie a Transilvaniei, potrivit căruia serviciile publice rămâneau sub conducerea Consiliului Dirigent, în administraţia Guvernului central de la Bucureşti trecând afacerile străine, armata, căile ferate, poşta, telegraful, telefoanele, circulaţia financiară, vămile, împrumuturile publice şi siguranţa generală a statului (Transilvania urma să fie reprezentată, în Guvernul central, de miniştri fără portofoliu). Nota: Marea Adunare Naţională, din 18.XI/1.XII.1918, a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, „adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia, decretează Unirea acestor români şi a teritoriilor locuite de dânşii cu România”. În- 1941, Germania şi Italia declară război SUA (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). În 1942, s-a născut Szabi Cseh, cascador, actor şi regizor. După 1989 a înfiinţat Asociaţia Cascadorilor Profesionişti; la Festivalul de Film de la Berlin, din anul, 1974, i s–a acordat Premiul I pentru cele mai bune lupte realizate în „Somerfilm tage”. În 1944, s-a născut, la Monghidoro, Bologna, Gianni Morandi, cântăreţ italian. A imprimat 35 de albume cu circa 400 de cântece. S-au bucurat de mare popularitate Parla mi d’amore; Il mondo cambiera. A jucat în 18 filme, dintre care: Provincialul; Himera. În 1946, a fost creat Fondul ONU pentru Copii – UNICEF; la această dată, în cadrul primei sale sesiuni, Adunarea Generală a ONU a decis să creeze UNICEF – denumit atunci Fondul Internaţional de Ajutorare a Copiilor; actualul nume l-a luat în octombrie 1953 (România a devenit membru la 8.IX.1971). În 1958, a fost arestat sub acuzaţia de „uneltire contra orânduirii sociale” filozoful Constantin Noica, condamnat la 24 de ani de muncă silnică, la 1 martie 1960.  În 1961, are loc prima intervenţie americană în Vietnam. Un portavion american a transportat două escadrile de elicoptere debarcate la Saigon. Pentru prima oară armata americană ajută direct sud-vietnamezii în lupta lor contra gherilei comuniste. În 1986, a intrat în vigoare Tratatul de denuclearizare a Pacificului de Sud, „Tratatul de la Rarotonga” (semnat la 7.VIII.1985). În 1993, a murit actriţa franceză de origine română Elvira Popescu (Popesco); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993. În 1994, a început pătrunderea trupelor ruseşti pe teritoriul republicii separatiste Cecenia din cadrul Federaţiei Ruse. În 1997, a fost încheiat, cu ocazia Conferinţei de la Kyoto/Japonia, Protocolul privind respectarea angajamentelor de limitare cantitativă şi reducere a limitei de gaze cu efect de seră (semnat cu o zi înainte); a intrat în vigoare la 16.II 2005 (Protocolul de la Kyoto, este un protocol adiţional la Convenţia-cadru din 1992 privind schimbările climatice). În 2000, Ion Iliescu (PDSR) a ieşit învingător în al doilea tur de scrutin, devenind, pentru a doua oară, preşedintele României. A depus jurământul pentru această funcţie la 20 dec. 2000. În 2011, a murit Mihnea Gheorghiu, cineast, scriitor şi traducător (de numele său se leagă traducerea integrală a operelor lui William Shakespeare şi Walt Whitman); fost preşedinte al Uniunii Cineaştilor din România, membru titular al Academiei Române din 1996 (n. 1919). În 2011, a murit Leonida Lari (pseudonim al Liubei Tuchilatu), poetă, publicistă, scriitoare, politiciană şi militantă pentru reunirea Basarabiei cu România (n. 1949, în RSS Moldovenească, URSS).

Pentru astăzi voi încheia cele câteva momente de istorie din mașina timpului. Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!

Al dumneavoastră,

Nicolae Uszkai

Surse foto:

Wagon Wheels Decorative Wooden