Stimați privitori, repet ce am spus și în întâlnirile noastre precedente, rândurile de față se doresc a fi, săptămânal, o trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Cum ziceam atunci, e greu să alegi din puzderia de fapte și personalități care au marcat istoria și, firește, nu le vom ști niciodată pe toate, dar merită să încercăm să aflăm cât mai mult și mai multe! Fapt pentru care, vă propun să nu pierdem timpul și să vedem ce s-a întâmplat într-o zi de 28 martie de-a lungul timpului…
Într-o zi de 28 martie1483, se năștea Rafael, pictor și arhitect italian. Rafael Sanzio cunoscut şi ca Rafael sau Raffaello (n. Urbino – d. 6 aprilie 1520, Roma) a fost un mare pictor şi arhitect de seamă al Renaşterii italiene, unul din cei mai mari artişti ai tuturor timpurilor.Un secol și un pic mai târziu, la anul1592, se năștea Jan Amos Komensky (Comenius, Johannes), pedagog ceh şi reformator al învăţământului. Comenius (n. Jan Amos Komenský la Uherský Brod, Moravia, Imperiul Habsburgic azi în Cehia – d. La 15 noiembrie 1670, la Amsterdam, Ţările de Jos) a fost un filosof, gramatician şi pedagog ceh. Comenius s-a ocupat întrega viaţă de perfecţionarea metodelor pedagogice. Opera sa îl face să fie considerat, în momentul de faţă, părintele educaţiei moderne.A realizat o delimitare a pedagogiei ca un sistem de sine stătător care studiază educaţia. Abordează toate problemele importante ale pedagogiei legate de metodă, conţinuturi, de ideal. Tot într-o zi de 28 martie, dar la anul 1661, trecea la cele veșnice Vasile Lupu, domn al Moldovei, ctitor al Bisericii „Trei Ierarhi” din Iaşi. Vasile Lupu, (n. 1595 – d. 1661) a fost domnitor al Moldovei în perioadele aprilie 1634 – 13 aprilie 1653 şi 8 mai 1653 – 16 iulie 1653.A zidit mai multe biserici, dintre care cea mai frumoasă este cea numită „Trei Ierarhi” de la Iaşi, pe lângă care a înfiinţat o şcoală şi o tipografie. Domnia lui relativ lungă a asigurat un nou avânt culturii bisericeşti. Mai ales prin zelul Mitropolitului Varlaam, s-au tipărit mai multe cărţi bisericeşti („Carte românească de învăţătura duminicelor de peste an” – Iaşi1643 ; „Răspunsuri la Catehismul Calvinesc” – Suceava 1645), dar şi o carte de legi, „Pravilele împărăteşti”.
Că tot avem rușii în atenția întregii lumi astăzi, să ne aducem aminte că-ntr-o zi de 28 martie a anului1776, a fost fondat „Balşoi Teatr” din Moscova (Teatrul Mare). Este unul dintre cele mai importante teatre de prestigiu internaţional din Rusia, unde se dau spectacole de operă şi balet.Teatrul Bolşoi a luat fiinţă în anul 1776, când ţarul i-a acordat prinţului Peter Urusov privilegiul de a fi singurul din Moscova care să prezinte spectacole de teatru, operă şi balet. Actorii de pe atunci erau iobagi ai acestui prinţ.După destrămarea URSS clădirea a decăzut iarăşi. Reparaţiile au început în anul 2005 şi au durat 6 ani. La 28 octombrie 2011 Teatrul Bolşoi s-a redeschis cu un spectacol festiv de balet şi muzică din opere. Teatrul are cea mai numeroasă companie de balet din lume, cu peste 200 de dansatori şi dansatoare. În prezent, se numără printre cele mai bine echipate clădiri de teatru din lume. Păcat de demersul ultra-războinic al societății rusești de astăzi! Câțiva ani după aceasta, la anul 1791, „Supplex Libellus Valachorum”, cel dintâi program politic al românilor din Transilvania (redactat de Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Şincai, Ioan Piuariu-Molnar ş.a.), este trimis Curţii de la Viena .Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae (Petiţia Valahilor din Transilvania) este numele a două memorii înaintate de liderii naţiunii române din Transilvania, împăratului Leopold al II-lea al Sfântului Imperiu Roman.
Mai târziu, la anul1875, se înființează primul serviciu românesc de poştă ambulantă, pe distanţa Bucureşti-Iţcani (Suceava), iar în 1867 pe relaţia Bucureşti – Vârciorova. După anul 1883 se introduc primele planuri pe linie de cartare, timbrele porto, serviciul de incaso şi mandatul telegrafic.La anul 1898, în schimb, apărea Legea pentru organizarea Marinei Militare, care se compunea din două divizii: Divizia de Dunăre (care cuprindea şcoala de torpile şi trupele de apărare din porturile fluviale şi toate bastioanele (navele) fluviale), cu sediul la Galaţi, şi Divizia de Mare (care cuprindea depozitele echipajelor marinei, cu şcoala de cadre, şcoala de aplicaţie a sublocotenenţilor, şcoala de marină ş.a.), cu sediul la Constanţa.Mai multe decenii mai târziu, avea loc un eveniment foarte important. În anul1923, este promulgată prin decret regal Constituţia României Mari, votată de Parlamentul României la 26 martie 1923, una dintre cele mai avansate şi democratice constituţii din Europa acelui timp. Alte câteva decenii după aceasta, în anul 1948, au avut loc primele alegeri parlamentare după instaurarea, în România, a puterii comuniste; alegerile s-au soldat (din cauza mijloacelor de „înregimentare” a populaţiei) cu câştigarea tuturor mandatelor de către FDP (Frontul Democraţiei Populare), urmând „legalizarea” regimului comunist…Decenii mai târziu, la anul 1974, Marea Adunare Naţională instituia funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste România, în care este ales Nicolae Ceauşescu 1974) Marea Adunare Naţională aproba instituirea funcţiei de preşedinte al RSR (recomandată de plenara CC al PCR din 25-26.III.1974) şi îl alegea în această funcţie pe Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului. Se menţinea, totodată, instituţia Consiliului de Stat, al cărui preşedinte rămânea tot N. Ceauşescu. Mai către zilele noastre, în anul 2005, trei jurnalişti români, Marie-Jeanne Ion, cameramanul Sorin Mişcoci (ambii de la postul „Prima TV”) şi Ovidiu Ohanesian (de la „România liberă”) au fost declaraţi dispăruţi, în seara acestei zile, la Bagdad, în Irak…Eram și eu prin Irak la acea dată și am aflat câte ceva despre ce și cum a fost…După 55 de zile de captivitate, la 22 mai, cei trei jurnalişti au revenit în ţară.
Acum să trecem la ziua de 29 martie. La anul1599, Cardinalul Andrei Bathory a devenit principe al Transilvaniei. Andrei Báthory (András Báthory) (n.1563, Șimleu Silvaniei – d. 3 noiembrie 1599, Sândominic) a fost din 1589 arhiepiscop de Varmia, apoi, în anul 1599, principe al Transilvaniei şi suzeran al Ţării Româneşti. Pe 29 martie 1599 Sigismund Báthory a renunțat la tronul Transilvaniei.Dieta Transilvaniei l-a ales principe pe cardinalul Andrei Báthory, apropiat al politicii polone, ceea ce a însemnat renunțarea Transilvaniei la o politică ofensivă față de Imperiul Otoman.În 26 iunie 1599 domnul Țării Românești, Mihai Viteazul, care în decembrie 1596 (după bătălia de la Keresztes) făcuse pace cu turcii și primise steag de domnie de la Înalta Poartă, a încheiat la Târgoviște un tratat cu Andrei Báthory, prin care recunoștea suzeranitatea acestuia și-i promitea că-l va anunța asupra oricărei primejdii În schimb Andrei Báthory a recunoscut domnia ereditară asupra Țării Românești în familia lui Mihai Viteazul. Mihai Viteazul, ca și împăratul Rudolf al II-lea, dorea înlăturarea lui Andrei Bathory și scoaterea Transilvaniei din sistemul politic polon favorabil alianței otomane. În octombrie 1599 Mihai Viteazul îl învinge la Șelimbăr pe Andrei Bathory, intră în Alba Iulia proclamându-se domn al Transilvaniei.Pe la 1809, un țar de atunci al Rusiei, țarul Alexandru I al Rusiei, declară în jurământul lui în Porvoo, că Finlanda, cucerită în cel de-al treilea Război Rus-Suedez, aparţine pentru totdeauna Rusiei…Lacomi țarii ăștia, dintotdeauna! Câțiva ani mai târziu, în 1815, se năștea Costache Caragiali, actor, regizor şi dramaturg; a contribuit la organizarea mişcării teatrale româneşti la Botoşani, Iaşi, Craiova şi Bucureşti; a fost primul director al Teatrului cel Mare din Capitală (1852).La1830, conform Tratatului de pace ruso-turc de la Adrianopol, au început lucrările Comisiei pentru delimitarea graniţelor dunărene dintre Principatele Române şi Imperiul otoman. Fostele raiale Brăila, Giurgiu, Turnu, împreună cu 30 de insule din Dunăre au fost efectiv reanexate Ţării Româneşti. Lacul Brateş a revenit Moldovei.
Câteva decenii mai târziu, la anul 1886, pe alte meridiane,avea loc brevetarea băuturii Coca-Cola. Prima reţetă Coca-Cola a fost inventată în Columbus, Georgia, SUA,de către farmacistul John Stith Pemberton, iniţial ca un cocawine numit Pemberton’s French Wine Coca în 1886. El se poate să fi fost inspirat de succesul formidabil al cocawine-ului creat de europeanul Angelo Mariani, Vin Mariani.La anul1940, comisarul poporului la Externe, Viaceslav Molotov, a ţinut în Sovietul Suprem al URSS un discurs asupra raporturilor cu România. Afirmând că URSS nu are cu România un pact de neagresiune (ceea ce era cu totul neadevărat, întrucât tratatele de la Londra nu fuseseră denunţate), spunea că aceasta se explică prin existenţa unei chestiuni litigioase, aceea a Basarabiei, a cărei anexare de către România nu a fost niciodată recunoscută de URSS. Iarăși lăcomia „țarilor” asupra țărilor își spunea cuvântul. Mai către zilele noastre, la 29 martie 2004, România a devenit membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice (alături de alte şase state foste comuniste – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia), în cadrul unei ceremonii oficiale care a avut loc la Washington, în prezenţa preşedintelui SUA, George W. Bush, a secretarului de stat american, Colin Powell, a secretarului general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, şi a premierilor celor şapte state. Acest lucru s-a petrecut după ce decizia Summit-ului de la Praga (din 21-22.XI.2002, de invitare oficială de a adera la NATO a celor şapte state) a fost ratificată de Parlamentele tuturor statelor aliate. Ceremonia din 29 martie, de la Washington, de semnare a documentelor de aderare, a fost continuată la data de 2 aprilie, la Bruxelles, şi a constat în arborarea, la sediul NATO, a drapelelor celor noi şapte membri. Astfel, numărul ţărilor membre ale Alianţei (fondate în 1949) se ridica la 26.România a fost invitată în mod oficial să înceapă discuţiile în vederea aderării la Alianţa Nord-Atlantică la 21 noiembrie 2002, în cadrul Reuniunii la nivel înalt de la Praga, acest rezultat fiind facilitat de seriozitatea şi angajamentul dovedite de autorităţile române în implementarea Planului Naţional de Aderare, precum şi în cadrul Programului Parteneriatului pentru Pace.
Trecând la ziua de 30 martie, să ne aducem aminte că, la anul 1392, avea loc prima atestare documentară a oraşului Roman în timpul lui Roman I Muşat al Moldovei. Romanul a fost consemnat în Letopiseţul Novgorodului (datat în perioada 1387-1392).Considerat unul dintre cele mai importante centre medievale din Moldova, Romanul este menţionat întâia oară într-un document intern la 30 martie 1392 (este vorba de un hrisov de danie către Ionaş Viteazul, care a fost scris „în cetatea noastră, a lui Roman voievod”). Roman, domn al Moldovei (1392-1394), se intitula „marele şi singurul stăpânitor” al Moldovei – „cu mila lui Dumnezeu, Io Roman voievod, stăpânind Ţara Moldovei, de la munte până la mare” (Marea Neagră).Secole mai târziu, la anul1633, se năștea Miron Costin, cronicar moldovean, cea mai însemnată personalitate a literaturii româneşti din Moldova secolului al XVII-lea (d. 1691).La anul 1821, avea loc întâlnirea dintre Tudor Vladimirescu, conducător al revoluţiei din Țara Românească, şi Alexandru Ipsilanti, liderul Eteriei. În ciuda unor grave divergenţe, cei doi ajung la un acord, în urma căruia judeţele dinspre munte trec sub autoritatea lui Ipsilanti, iar Oltenia şi judeţele de câmpie sub cea a lui Tudor. Nouă ani mai târziu, la 1830, se încheiau lucrările de elaborare a Regulamentelor Organice, considerate a fi primele acte constituţionale pe teritoriul ţării noastre; acestea au pus bazele unei noi organizări interne în Moldova şi Ţara Românească, după terminarea regimului fanariot; pentru redactarea Regulamentelor au fost numite două comisii speciale care au funcţionat la Bucureşti şi Iaşi, sub preşedinţia consulului general rus Matvei Minciaki; Regulamentele Organice au însemnat pentru Principatele Române modernizarea societăţii, pe de o parte, iar pe de alta, consolidarea puterii politice şi economice a marii boierimi şi a protectoratului Rusiei.La1866, Locotenenţa domnească publică Proclamaţia către popor, prin care recomandă alegerea prin plebiscit a principelui Carol de Hohenzollern ca domnitor al Românilor, cu drept de moştenire şi sub numele de Carol I. Guvernul Ghica dă publicităţii un manifest, la 2 aprilie 1866, cu acelaşi sens.
Într-o zi de 30 martie1946, trecea în veșnicie Victor Ion Popa, prozator, dramaturg şi regizor, unul dintre primii colaboratori permanenţi ai Societăţii Române de Radiodifuziune; răspunzând invitaţiei conducerii Radiodifuziunii de a prelua „grijile” teatrului radiofonic, el este cel care va deschide drumul „teatrului de auzit” (18.II.1929), angajându-se deplin atât în configurarea repertoriului, cât şi în personalizarea noii formule sonore.La anul1959, Marea Adunare Naţională a adoptat Decretul prin care ţăranii înstăriţi erau forţaţi fie să se înscrie în gospodăriile colective, fie să cedeze pământul statului, ei urmând să nu mai fie socotiţi chiaburi de către regimul comunist, iar în 1960, intra în funcţiune prima staţie meteorologică automată din România concepută şi realizată în cadrul Institutului Meteorologic al României. Instalată la Observatorul de Fizica Atmosferei de la Afumaţi, din 1961 a fost mutată pe vârful muntos Cozia.Două decenii mai târziu, în anul 1989, trecea la cele veșnice Nicolae Steinhardt (n. 29 iulie 1912), scriitor, critic literar, eseist, jurist, publicist și scriitor român, originar din Pantelimon, județul Ilfov. De origine evreiască, s-a convertit la religia creștină ortodoxă în închisoarea de la Jilava, și-a luat numele de fratele Nicolae, și s-a călugărit după punerea sa în libertate. Este autorul unei opere unice în literatura română, Jurnalul fericirii. A fost doctor în drept constituțional.
Urmează câteva evenimente ce s-au întâmplat într-o zi de 31 martie…La 31 martie1596, s-a născut René Descartes, filosof francez, unul dintre întemeietorii raţionalismului modern. René Descartes (d.11 februarie 1650), cunoscut de asemenea cu numele latin Cartesius, a fost un filozof şi matematician francez. Secole mai târziu, la 31 martie1841, se năștea publicistul şi scriitorul ardelean Iosif Vulcan; în revista sa „Familia”, fondată în 1865, şi-a făcut debutul, printre alţii, Mihai Eminescu; membru titular al Academiei Române din 1891. La 31 martie 1889, pe meleaguri franceze, a fost inaugurat oficial Turnul Eiffel, construit cu ocazia Expoziţiei Universale de la Paris, din 1889, şi care a devenit un adevărat simbol al capitalei franceze; Turnul, a cărui construcţie a durat doi ani, poartă numele inginerului care l-a proiectat, Gustave Eiffel. Vorbind despre un alt simbol, mare cât turnul Eiffel, la 31 martie 1933, se năștea poetul şi eseistul Nichita Stănescu, membru post-mortem al Academiei Române din 1990; laureat al Premiului Herder în 1975 şi nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură în 1980 – propus de Academia suedeză, poetul candidează la Premiul Nobel alături de Odysseas Elitis, Max Frisch, Leopold Senghor şi Jorge Luis Borges, distincţia fiind câştigată de poetul grec Odysseas Elitis (m. 1983) Câțiva ani mai târziu, în1938, prin decret regal se desfiinţează toate partidele politice şi se instituie Consiliul de Coroană, ca organ de stat consultativ, cu caracter permanent, alcătuit din „consilieri regali” numiţi de monarh, cu rang de miniştri de stat. Regele Carol II a dizolvat partidele politice, prin exercitarea puterilor excepţionale ce-i fuseseră acordate de Constituţia adoptată la 10 februarie, şi a înfiinţat Consiliul de Coroană. La 10 februarie 1938 are loc lovitura de stat prin care Carol al II-lea l-a demis pe Octavian Goga de la preşedinţia Consiliului de miniştri şi a constituit un guvern în frunte cu patriarhul Miron Cristea.Mai către zilele noastre, în anul1995, avea loc o catastrofă aeriană la Baloteşti, lângă Bucureşti, în cursul căreia un avion Airbus A-310 al Companiei TAROM, pe ruta Bucureşti-Bruxelles, cu 61 de persoane la bord, s-a prăbuşit, la puţin timp după decolare; nu au existat supravieţuitori
Și acum să trecem la ziua de 1 aprilie, cea care este cunoscută ca fiind „Ziua internaţională a păcălelilor”; este o sărbătoare a bunei dispoziţii şi a umorului; conform tradiţiei, este ziua în care poţi face glume şi îţi poţi păcăli cunoscuţii fără ca aceştia să se supere. La 1 aprilie 1778, a fost creat simbolul dolarului american ($), de către designerul Oliver Pollock ( din New Orleans). Câțiva ani după aceasta, la 1 aprilie1784, avea loc audienţa lui Horea la împăratul Iosif al II-lea, în cadrul căreia îi prezintă situaţia ţărănimii din Transilvania. În ciuda demersurilor lui Horea, autorităţile locale refuză să dea satisfacţie revendicărilor ţărăneşti. Trei decenii mai târziu, la 1815, se năștea Otto von Bismarck, om politic german, prim-ministru al Prusiei (1862-1871); cancelar al Imperiului German (1871-1890), supranumit „cancelarul de fier” pentru politica sa internă dură; pe plan extern a pus bazele imperiului colonial german (d. 30 iulie1898). În anul1835, Adunarea Obştească a Moldovei a votat textul Regulamentului Organic (legile din timpul administraţiei ruseşti) şi introducerea unui „articol adiţional”, care prevedea obligativitatea aprobării de către puterea suzerană (Imperiul Otoman) şi de către puterea protectoare (Rusia) a oricărei modificări constituţionale în Moldova. În anul1859, Franţa, Marea Britanie, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei recunosc, în cadrul Conferinţei reprezentanţilor puterilor garante, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Munteniei şi Moldovei.
Tot într- zi de 1 aprilie, a anului 1865, se năștea un mare român, Ştefan Cicio Pop, politician român, ministru de Externe şi preşedinte al Camerei Deputaţilor.Ştefan Cicio Pop (n. Şigău, Cluj – d. 16 februarie 1934, Conop, Arad) a fost jurist şi un om politic, membru al PNR şi mai apoi al PNȚ, deputat român în Parlamentul de la Budapesta, participant activ la Marea Unire din 1918, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, membru al Consiliului Dirigent deţinând portofoliul apărării.Minstru de Stat pentru Transilvania, în Guvernul Alexandru Vaida-Voievod (5 decembrie 1919 – 12 martie 1920) precum şi funcţia de ministru de externe (9 ianuarie – 13 martie 1920) în acelaşi guvern.În cursul guvernărilor Iuliu Maniu a deţinut funcţia de Preşedinte al Adunării Deputaţilor (23 decembrie 1928-30 aprilie 1931 şi 10 august 1932-18 noiembrie 1933). A luptat neîncetat pentru recunoaşterea drepturilor naţionale ale românilor din Ardeal.Un an după aceasta, la 1866, la propunerea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, prin Decretul nr. 582, se înfiinţa Societatea Literară Română, formată din reprezentanţi ai tuturor provinciilor româneşti; în cadrul primei sesiuni a Societăţii (din 1/13.VIII.1867) se adoptă hotărârea de a schimba denumirea în Societatea Academică Română şi se alege primul ei preşedinte, scriitorul Ion Heliade-Rădulescu (1867-1870). Tot într-o astfel de zi, în 1 aprilie 1881, se năștea Octavian Goga, poet, publicist şi om politic; este născut la Răşinari, lângă Sibiu; debutează în presă la „Luceafărul” din Budapesta, revistă pe care o şi fondează; în 1919 devine membru titular al Academiei Române, primind Premiul Naţional de poezie în 1924.Exact la aceeași dată, a luat fiinţă „Asociaţia română pentru grădini de copii”, care a amenajat prima grădiniţă din România, în strada Sfânta Ecaterina din București.
Ulterior, la anul1908, a fost înfiinţat Observatorul Astronomic de pe Dealul Filaret din Bucureşti (la 1.IV.1990 a fost creat Institutul Astronomic al Academiei Române, care reuneşte Observatoarele din Bucureşti, Cluj şi Timişoara).Doi ani mai târziu, la1910, se constituia, la Bucureşti, Comisia istorică a României, menită să asigure publicarea, în ediţii critice, a cronicilor româneşti şi a altor izvoare, inclusiv străine, referitoare la români. În anul1912, pe aerodromul Cotroceni din Bucureşti, lua fiinţă prima şcoală militară de pilotaj, sub conducerea maiorului Ion Macri, fiind cea de-a doua şcoală de aviaţie din lume, după cea din Marea Britanie.Cea de-a doua „Şcoală de Piloţi Militari şi Civili”, a fost înfiinţată la 1 august 1912, pe aerodromul Băneasa, de Valentin Bibescu. Ambele şcoli militare au avut o activitate fructuoasă, reuşind să pregătească şi să breveteze circa 100 de piloţi militari, numai în perioada 1912 – 1918. La exact un an după aceasta, în 1913, Parlamentul a votat „Legea de Organizare a Aeronauticii Militare”, actul constitutiv al Forţelor Aeriene Române, sancţionată prin Înaltul Decret Regal nr. 3199 din 18/30 aprilie 1913 de regele Carol I al României. Prin această lege se înfiinţa structura tehnico-organizatorică şi de instruire a aviaţiei, sub forma „Serviciului de Aeronautică Militară”, în subordinea Inspectoratului General al Geniului ce devenea astfel „Inspectoratul General al Geniului şi al Aeronauticii”. Totodată s-a înfiinţat Corpul Aeronauţilor Permanenţi compus din piloţi de avioane, observatori de baloane şi mecanici, precizându-se diferitele categorii de personal militar şi condiţiile pe care trebuiau să le îndeplinească ofiţerii activi şi gradele inferioare care urmau să facă parte din Corpul Aeronauţilor Permanenţi.
Tot într-o zi de 1 aprilie, a anului 1919, avea loc trecerea, în România, la calendarul gregorian (calendarul de stil nou), adoptat prin Decretul-lege din 5/18.III.1919; ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie.1919 a avut doar 352 de zile, iar motivul a fost trecerea ţării noastre de la calendarul iulian la calendarul gregorian.România a fost una dintre ultimele ţări europene care au adoptat calendarul folosit de ţările occidentale, motivul principal fiind faptul că în Transilvania se folosea deja stilul nou şi era necesară unificarea între provinciile istorice şi din acest punct de vedere. Două decenii mai târziu, la 1 aprilie1941avea loc grozăvia numită „Masacrul de la Fântâna-Albă”. Masacrul de la Fântâna Albă a fost un masacru care a avut loc la 1 aprilie 1941, atunci când circa 3.000 de români, locuitori ai satelor de pe valea Siretului au încercat să se refugieze din Uniunea Sovietică în România. 1 aprilie este, în acest context, „Ziua naţională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie”.
Iar acum să trecem la ziua de 2 aprilie…La anul1711, avea loc tratatul de alianţă dintre Moldova şi Rusia, încheiat la Luţk între Dimitrie Cantemir şi ţarul Petru I. Acest tratat prevedea o alianţă militară antiotomană,dar prin el se recunoştea şi domnia ereditară în familia Cantemireştilor şi autoritatea absolută a domnului.Aproape un secol mai târziu, la 2 aprilie 1805, se năștea scriitorul danez Hans Christian Andersen; poveştile sale sunt adevărate capodopere ale literaturii pentru copii. Hans Christian Andersen (n.Odense, Danemarca – d. 4 august 1875, Copenhaga) a fost scriitor și poet danez, celebru pentru basmele sale. Printre cele mai cunoscute povești ale sale se numără „Crăiasa zăpezilor”, „Mica sirenă”, „Hainele cele noi ale împăratului” și „Rățușca cea urâtă”. În timpul vieții Andersen a fost celebrat de regalitate și aclamat pentru că a adus bucurie copiilor din întreaga Europă. Basmele sale au fost traduse în peste o sută de limbi și continuă să fie publicate în milioane de exemplare în întreaga lume. În ziua de 2 aprilie1867, Mihai Eminescu publică, în revista „Familia” ce apărea atunci la Budapesta, poemul „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”. Din Cernăuţiul bântuit de holeră, adolescentul Mihai Eminovici trimitea revistei „Familia”, condusă de Iosif Vulcan (1841 – 1906), redactor, editor şi proprietar, Pesta (1865 – 1880), Oradea (1880 – 1906), poezia „De-aş avea”.Iosif Vulcan publică poezia în numărul 25 februarie/9 martie 1866, cu numele Mihai Eminescu.Apariţia acestei poezii însoţite de nota: „Cu bucurie deschidem coloanele foaiei noastre acestui june numai de 16 ani, care cu primele sale încercări poetice transmise nouă ne-a surprins plăcut”, marchează începutul unei cariere poetice şi încetăţenirea numelui Eminescu pe care directorul „Familiei” îl substituie lui Eminovici. Mihai Eminescu a publicat în revista „Familia”, în perioada 1866 – 1870, poeziile: „O călărire în zori”, „Din străinătate”, „La Bucovina”, „Speranţa”, „Misterele nopţii”, „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”, „La Heliade”, „La o artistă”, „Amorul unei marmure”, „Junii corupţi”, „Amicul F.I.”.La 2 aprilie 1909, trecea la cele veșnice Elena Cuza, soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza; după Unirea din 1859, devenind prima doamnă a României, a contribuit la opera reformatoare a domnitorului, ea inspirând Legea instrucţiunii publice; a fost şi o energică susţinătoare a reformei agrare; şi-a dedicat întreaga viaţă şi avere acţiunilor caritabile: a patronat azilul de fete orfane de la Cotroceni (care i-a purtat numele, „Azilul Elena Doamna”), şi a lucrat benevol ca infirmieră la spitalul „Caritatea” din Iaşi.Șase ani mai târziu, în 2 aprilie1915, se năștea cântăreţul şi compozitorul de muzică uşoară Gică Petrescu, cel care avea să devină cel mai iubit si cel mai popular cântăreţ al românilor, supranumit de generaţii la rând „nemuritorul Gică”.
Apropiindu-ne de timpurile noastre,la anul1975, prin Acordul privind relaţiile comerciale dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la această dată, României i se acorda clauza naţiunii celei mai favorizate. La 25 şi 28 iulie 1975 Congresul SUA (Senatul, respectiv Camera Reprezentanţilor) va ratifica Rezoluţia prin care se acorda României clauza.Printr-o declaraţie a Guvernului SUA, din 26 februarie 1988, se anunţa că începând din 3 iulie acelaşi an înceta aplicarea clauzei. La 3 noiembrie 1993 preşedintele SUA, Bill Clinton, semna textul Rezoluţiei comune a Senatului şi Camerei Reprezentanţilor privind (re)acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate României. Permanentizarea clauzei a fost decisă pe data de 17.VII.1996.La 2 aprilie1982, trupe argentiniene debarcau în Insulele Falkland (Malvine), declanşând „Războiul Malvinelor”, ceea ce a dus la ruperea relaţiilor diplomatice dintre Marea Britanie şi Argentina. La 21 mai 1982 a fost lansată acţiunea de recucerire a arhipelagului de către Marea Britanie (războiul s-a încheiat la 15 iunie1982 cu victoria Marii Britanii).La 2 aprilie 2004, avea loc,în prezenţa preşedintelui Ion Iliescu şi a premierului Adrian Năstase, ceremonia solemnă a arborării drapelului naţional şi a drapelului NATO în faţa sediului Palatului Parlamentului din Bucureşti, ceremonie ce s-a desfăşurat simultan cu înălţarea drapelului României la sediul NATO de la Bruxelles (ora 10:45, ora locală – ora 9:45, la Bruxelles). Exact la un an după aceasta, în 2 aprilie 2005, trecea la dreapta Tatălui Papa Ioan Paul al II-lea (cardinalul polonez Karol Wojtyla, arhiepiscop de Cracovia, ales papă la 16.X.1978; a urcat în Scaunul Pontifical la 22.X.1978; alegerea sa ca papă a fost considerată un eveniment de excepţie, fiind vorba de primul papă neitalian începând din anul 1522, când a fost desemnat olandezul Hadrian al VI-lea); membru de onoare străin al Academiei Române (2001).
Trei ani mai târziu, în anul 2008, în perioada 2 – 4 aprilie, s-a desfăşurat, la Bucureşti, Summit-ul la nivel înalt al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, reprezentând cel mai mare eveniment de politică externă organizat de România, dar şi Summit-ul de cele mai mari dimensiuni din istoria NATO. Reuniunea a impresionat atât prin întreaga logistică desfăşurată pentru organizarea sa cât mai ales prin numărul mare de înalţi demnitari care au fost prezenţi la Bucureşti cu acest prilej. În cifre este vorba de peste 6.500 de participanţi, 26 de state membre, 23 de state partenere, reprezentanţi de rang înalt ai organizaţiilor internaţionale, 23 de preşedinţi de state, 22 de prim-miniştri şi 7 miniştrii de externe.
Și acum să trecem la întâmplările ce au „colorat” ziua de 3 aprilie de-a lungul timpului… 3 aprilie este „Ziua Jandarmeriei Române”.În fiecare an, la 3 aprilie, este sărbătorită Ziua Jandarmeriei Române, marcând, astfel data la care, în 1850, Grigore Alexandru Ghica, domnul Moldovei (1849-1853), a aprobat hotărârea Divanului Obştesc, semnând actul de înfiinţare a jandarmeriei: „Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi”. În anul 1821, se năștea Ioan Axente Sever, om politic, participant la Revoluţia de la 1848-1849 din Ţara Românească şi din Transilvania; unul dintre conducătorii mişcării de eliberare naţională a românilor transilvăneni (n. Frâua (azi Axente Sever), judeţul Sibiu – d. 13 august 1906, Braşov), revoluţionar paşoptist ardelean, prefect al Legiunii Prima Blasiana. În timpul luptelor duse în timpul revoluţiei de la 1848 a fost unul dintre cei mai de încredere colaboratori ai lui Avram Iancu. Tot într-o zi de 3 aprilie1880: S-a născut George Valentin Bibescu, pilot român (d. 2 iulie 1941, București).Este fondatorul Automobil Clubului Român în 1904. A înfiinţat Clubul Aviatic Român în 1909 şi Liga Naţională Aeriană în 1912.Între anii 1911-1912, George Valentin Bibescu a deţinut funcţia de comandant al Şcolii de pilotaj de la Cotroceni. De asemenea, în perioada 1920-1923, a deţinut funcţia de preşedinte al Comitetului Olimpic Român.Mare Maestru al Marii Loji Naţionale din România (1911-1916), şi Mare Maestru Onorific al acesteia în anul 1925. În 1930 este preşedinte al Federaţiei Internaţionale Aeronautice.George-Valentin Bibescu este fondatorul aeroportului Băneasa din Bucureşti, care a luat naştere pe fosta moşie a mătuşii sale, Maria Bibescu, contesă de Montesquiou Fezensac (azi cartierul Băneasa).
Nouă ani mai târziu, la 3 aprilie1889, se năștea Grigoraş Dinicu, compozitor, violonist român. .Grigoraş Dinicu (n. Bucureşti – d. 28 martie 1949 la Bucureşti) a fost un violonist virtuoz şi compozitor român de origine rom, care s-a impus printr-o manieră deosebită de interpretare a vechilor piese muzicale din repertoriul lăutăresc, prin sobrietatea stilului său individual şi prin tehnica instrumentală excepţională. În secolul următor,în anul 1918, lua fiinţă, la Iaşi, formaţiunea politică Liga Poporului (transformată în 1920 în Partidul Poporului), constituită în jurul personalităţii generalului Alexandru Averescu, aureolat de succesele repurtate în bătăliile din anul 1917; formaţiunea politică devine, în 1920, primul partid din România întregită cu reprezentare naţională. Într-o zi de 3 aprilie, la1922, Iosif Stalin îi succedea lui Vladimir Ilici Lenin ca lider al Uniunii Sovietice…Nomine Odiosa! Ulterior, la 3 aprilie1924, se năștea Marlon Brando, actor şi regizor de film american. Marlon Brando, Jr. (d.1 iulie 2004) a fost un actor american câştigător al premiului Oscar, recunoscut ca fiind unul dintre cei mai mari actori de film ai secolului 20. Atât pe scenă, cât şi pe marele ecran, Marlon Brando a fost un actor nemărginit, denumit „rebelul suprem, periculos, exploziv, pasional”. Elia Kazan, regizorul producţiilor „Un tramvai numit dorinţă”, „On the Waterfront” (Pe chei) şi „Viva Zapata!”, a afirmat despre Brando: „Aproape că poţi să-ţi pui mâna în interiorul lui”. Considerat un Mozart al generaţiei, Marlon Brando a reprezentat o sursă de inspiraţie pentru actori precum: Robert De Niro, Al Pacino, Dustin Hoffman. Criticii lui şi-au exprimat opiniile la fel de sonor precum cei care îl apreciau.S-a spus că ar fi avut prea multă indulgenţă de sine, că s-ar autodistruge, iar unii i-au pus la îndoială echilibrul mintal.
Tot într-o zi de 3 aprilie, dar în anul 1948, preşedintele american Harry Truman a semnat Planul Marshall de ajutorare a ţărilor europene afectate de cel de-al doilea război mondial. Planul Marshall (The Marshall Plan), cunoscut oficial ca European Recovery Program (ERP), a fost primul plan de reconstrucţie conceput de Statele Unite ale Americii şi destinat aliaţilor europeni din Al Doilea Război Mondial. Pe 5 iunie 1947 într-un discurs rostit în Aula Universităţii Harvard, secretarul de stat George Marshall anunţase lansarea unui vast program de asistenţă economică destinat refacerii economiilor europene, cu scopul de a stăvili extinderea comunismului, fenomen pe care el îl considera legat de problemele economice.Într-o zi de 3 aprilie, în1973, are loc prima convorbire telefonică de pe un celular.Telefonia mobilă modernă înregistrează un salt uriaş când când Dr. Martin Cooper de la Motorola, în timp ce se deplasa pe o stradă din New York, efectuează o convorbire cu Dr. Joel S. Engel, şeful direcţiei de cercetare de la AT&T Bell Labs, fiind prima convorbire cu un telefon mobil. Era vorba de un telefon Motorola DynaTAC.În afară de Martin Cooper de la Motorola căruia i se atribuie primul telefon mobil practic, bazat pe utilizarea undelor radio, putem menţiona şi alţi inventatori care şi-au adus contribuţia în evoluţia telefoniei mobile: Nathan B. Stabbefield din Kentucky (patent 887.357); George Sweigert din Ohio căruia i se atribuie primul telefon modern fără fir; Charles A. Gladder şi Martin H. Parelman din Nevada, invenţie patentată în 1979 ce prevedea utilizarea frecvenţelor radio.Dacă Bell Laboratories introdusese ideea comunicaţiilor celulare pentru maşinile poliţiei (în 1947), meritul Motorola şi mai ales al lui Cooper constă în utilizarea acestuia şi în afara automobilului. Că tot se vorbește mult azi despre mașini electrice, în 1995, trecea în veșnicie inginerul Victor Bunea; a lucrat ca inginer de concepţie şi cercetător în industria maşinilor electrice din România; titular al unui mare număr de brevete valorificate în industria electronică; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1903)
Pentru astăzi cred că ajunge excursia cu mașina timpului. Ne revedem, stimabililor, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine!Gânduri bune tuturor!
Al dumneavoastră,
Nicolae Uszkai
Sursa foto:
Cand si cum a aparut roata?
Jurnal FM 
