„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 21 la 27 noiembrie…
de Nicolae Uszkai, Brașov

Motto: „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.”– Miron Costin, cronicar

Stimați și dragi amici, astăzi voi continua obiceiul de fiecare sâmbătă, de trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Prin urmare, să vedem, pentru început, ce s-a întâmplat într-o zi de 21 noiembrie de-a lungul timpului…21 noiembrie este „Ziua mondială a salutului” (World Hello Day), iniţiată în anul 1973 de fraţii Brian şi Michael McCormack din statul Nebraska/SUA, ca o contribuţie la reducerea încordării internaţionale. Este și „Ziua mondială a televiziunii”; marchează data la care, în 1996, a avut loc, sub egida Naţiunilor Unite, primul Forum Mondial al Televiziunii (această zi a fost proclamată prin Rezoluţia nr. 51/205 a Adunării Generale a ONU din 17.XII.1996). În1615, are loc bătălia de la Tătăreni. Alexandru Movilă, sprijinit de nobilii polonezi Mihai Wisniowiecki şi Samuel Koreki, îl invinge pe Ştefan Tomşa şi se înscăunează domn al Moldovei. În anul 1694, s-a născut Voltaire (François-Marie Arouet), filosof, istoric, dramaturg şi prozator al Iluminismului francez. A fost creatorul aşa numitului „voltairianism” – respingerea fanatismului, a prejudecăţilor, a intoleranţei şi a abuzurilor de orice fel şi afirmarea raţiunii umane; spirit polemic, atent la realităţile sociale, Voltaire a întruchipat „noul tip al scriitorului reprezentant al conştiinţei publice şi luptător pentru idealurile cele mai înalte ale vremii” (T. Vianu) şi a pregătit, ideologic, Revoluţia Franceză (d.30.05.1778).În 1740, a început construirea monumentului Sfânta Treime de la Timişoara, denumit şi statuia ciumei; monumentul a fost ridicat în amintirea epidemiei care a devastat Timişoara şi întregul Banat în jurul anului 1739.În 1783, în Franţa, a avut loc primul zbor din lume al unor oameni de ştiinţă într-un balon cu aer cald; zborul a durat 25 de minute, pe o distanta de 9 km iar altitudinea maximă atinsă fiind de 1000 de metri. În1818, s-a născut Lewis Henry Morgan, etnolog american (d.17.12.1881). Lewis Henry Morgan va dezvolta astfel teoria evoluţiei concentrându-se asupra clasificării şi comparării sistemelor de rudenie. Principala sa teză este aceea că familia a evoluat de-a lungul istoriei parcurgând diferite stadii ascendente: de la relaţiile primitive bazate pe „promiscuitate” (un loc comun pentru gândirea moralistă a secolului XIX), prin poliandrie şi apoi prin poliginie către familia monogamă patriarhală. În 1853, s-a născut zoologul Alexandru M. Vitzu, considerat fondator al şcolii române de fiziologie experimentală; a desfăşurat, de asemenea, o activitate de pionierat în domeniul endocrinologiei; membru corespondent al Academiei Române din 1897 (m. 1902). Unele surse dau ca dată a naşterii 23 noiembrie 1853.În1880, după decesul unicei sale fiice (Maria), Carol de Hohenzollern, domnitor al României în perioada 1866-1881 şi rege între anii 1881 şi 1914, semnează, la Sigmaringen (Germania), actul de familie prin care prinţul Ferdinand de Hohenzollern, nepotul său de frate, devine prinţ moştenitor prezumtiv al Coroanei României. Urcarea pe tron a regelui Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (1865-1927) a avut loc la 28.IX/11.X.1914, în timpul domniei sale desăvârşindu-se unitatea statului român. În1887, a murit Petre Ispirescu, folclorist şi povestitor (n.1830). În1895, s-a născut tenorul Traian Grozăvescu (m. 1927).Traian Grozăvescu a fost un tenor român născut la Lugoj, judeţul Timiş. A urmat Facultatea de Drept la Budapesta unde începe în 1914 şi cursurile Academiei de Muzică.Debutează la Cluj în 1919 unde obţine succes după succes. Pleacă la Viena în martie 1923 şi cu vocea sa excepţională este pe rând angajat de Operele din Viena, Budapesta, Berlin. Câştigă stima unor muzicieni celebri precum Richard Strauss, Arturo Toscanini, Pietro Mascagni, Franz Schalk. Pe 14 februarie 1927, tenorul cântă pentru ultima dată pe scena operei din Viena, în Rigoletto. Peste numai cinci zile, pe 19 februarie, într-un acces de gelozie, este ucis cu un glonte de revolver de către soţia sa, Nelly. Grozăvescu urma să cânte peste o lună la Metropolitan Opera din New York. Este înmormântat în cimitirul ortodox din Lugoj.Teatrul Municipal din Lugoj poartă numele tenorului, aici organizându-se şi Concursul Internaţional de canto „Traian Grozăvescu”.În1918, s-a născut părintele profesor Constantin Galeriu; unul dintre cei mai importanţi duhovnici ai Ortodoxiei române; vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor din 1990, preot paroh al bisericii Sfântul Silvestru în ultimii ani ai vieţii; din cauza convingerilor sale religioase şi umanitare, a fost întemniţat de mai multe ori de regimul comunist în anii 1950 şi 1952-1953 (m. 2003).În 1921, a murit compozitorul Ionel Brătianu (n. 1885); este autorul binecunoscutelor cântece patriotice „Pui de lei” (pe versuri de Ioan Neniţescu) şi „Imnul eroilor” (cu un text de Iuliu Roşca Dormidont) (n. 1885).În 1921, la Bucureşti, a avut loc un congres al Partidului Naţional Liberal la care s-au adoptat noul statut şi noul program ale partidului; programul se baza, în ceea ce priveşte prevederile economice, pe principiul „prin noi înşine”, care urmărea consolidarea poziţiilor capitalului industrial şi financiar autohton.În1930, s-a născut Ion Gheţie, lingvist, filolog şi prozator; studii privind istoria limbii literare române, dialectologia istorică, filologia română; a iniţiat şi coordonat, împreună cu Alexandru Mareş, colecţia „Cele mai vechi cărţi populare în literatura română” (d. 2004). În1932, premiera piesei „Titanic vals” de Tudor Muşatescu, la Teatrul Naţional din Bucureşti; în distribuţie: George Calboreanu, Sonia Cluceru, Ion Finteşteanu, Niki Atanasiu. În 1933, Ion Mihalache devine preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc în urma demisiei lui Al. Vaida–Voievod. Va fi arestat în 1947 şi condamnat la închisoare de comunişti, unde va şi muri, în 1963.În1944, al doilea război mondial: Armatele române duc lupte grele în nordul Ungariei pentru cucerirea Munţilor Bukk. În 1987, are loc inaugurarea oficială a ansamblului feroviar şi rutier de poduri dunărene din zona Feteşti-Cernavodă (în lungime de 1.600 m, din care 270 m deasupra apei), a tronsonului de autostradă Feteşti-Cernavodă, precum şi a Canalului Poarta Albă-Midia-Năvodari (în lungime de 26,6 km). În1990, a fost semnată, în ultima zi a reuniunii la nivel înalt a Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (19-21.XI.1990), Carta de la Paris pentru o Nouă Europă, care a marcat un punct de cotitură în istoria CSCE, deschizând calea transformării sale într-un forum instituţionalizat de dialog şi negocieri, cu o structură operaţională (documentul a fost semnat şi de România).În 1990, România a aderat la Mişcarea Francofonă. În1995, Acordul de la Dayton (SUA). Este consfinţit astfel Acordul de pace asupra Bosniei, semnat de către preşedinţii bosniac, Alia Izetbegovici, croat, Franio Tudjman şi sârb, Slobodan Miloşevici, semnat la 14 decembrie 1995, la Paris. Sfârşitul războiului civil din Bosnia. În 1999, a murit gazetarul sportiv Ioan Chirilă, desemnat de colegii săi, cu puţin timp înainte de moarte, drept cel mai mare ziarist sportiv român (n. 1925, la Cairaclia, azi în Ucraina).Cunoscut sub porecla de „Nea Vanea”, Ioan Chirilă este autorul a 27 de volume de publicistică închinate unor sportivi sau evenimente sportive, scrise într-un stil original, colorat („Şepcile roşii“, „World Cup ’66“, „Argentina“ etc.). De multe ori, reflectarea evenimentului sportiv era un pretext pentru reportaje literare sui-generis, evocând, emoţionant, locurile, oamenii obişnuiţi şi artele.În 2001, a murit Ion Cristinoiu, compozitor, percuţionist şi dirijor de muzică uşoară; a fost dirijor al Orchestrei de Estradă a Radiodifuziunii Române (n.1942).În 2002, la summit-ul Alianţei Nord-Atlantice (NATO) de la Praga (21-22 noiembrie), România a fost invitată oficial să adere la NATO, alături de alte şase state – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia. Ceremonia oficială de primire a ţării noastre (alături de celelalte şase state foste comuniste) ca membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice s-a desfăşurat la 29.III.2003, la Washington (în prezenţa preşedintelui SUA, George W. Bush, a secretarului de stat american, Colin Powell, a secretarului general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, şi a premierilor celor şapte state); evenimentul s-a petrecut după ce decizia de la Praga a fost ratificată de Parlamentele tuturor statelor aliate; ceremonia din 29 martie, de la Washington, de semnare a documentelor de aderare, a fost continuată la data de 2 aprilie, la Bruxelles, şi a constat în arborarea, la sediul NATO, a drapelelor celor noi şapte membri (astfel, numărul ţărilor membre ale Alianţei, fondate în 1949, se ridica la 26).În 2012, a murit actorul de teatru şi film Şerban Ionescu.Şerban Ionescu (n. 23 septembrie 1950, Corabia, judeţul Olt — d. Bucureşti) a fost un actor român. A jucat teatru la Târgu Jiu, apoi în Bucureşti, la Teatrul de Comedie, la Teatrul Odeon şi la Teatrul Naţional.A fost căsătorit cu actriţa Magda Catone, având un fiu, Carol.Actorul Şerban Ionescu a fost decorat la 30 mai 2002 cu Ordinul naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler, alături de alţi actori, „pentru prestigioasa cariera artistică şi talentul deosebit prin care au dat viaţă personajelor interpretate în filme, dar şi pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”.

Vă propun acum să vedem ce s-a întâmplat într-o zi de 22 noiembrie…În  1806, începe un nou război ruso–turc desfăşurat pe teritoriul Moldovei şi Ţării Româneşti. Conflictul se va încheia prin Pacea de la Bucureşti din 28 mai 1812, în urma căreia Basarabia intra în componenţa Rusiei.În 1861, în urma consensului stabilit la Conferinţa reprezentanţilor Porţii Otomane şi ai Puterilor garante, Poarta Otomană emană „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei” prin care admite unirea administrativă şi politică a Principatelor.În1869, s-au deschis cursurile Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Primul decan a fost medicul chirurg Nicolae Turnescu.În 1870, 22.XI / 4.XII, s-a născut Ion Ionescu (Bizeţ), inginer şi matematician; a contribuit la dezvoltarea reţelei de şosele şi poduri din România; unul dintre fondatorii revistei „Gazeta matematică” (1895); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1946). În 1877: S-a născut Ady Endre, considerat cel mai mare poet maghiar al secolului al XX-lea (d. 27.01.1919).În 1890, s-a născut Charles de Gaulle, general şi om politic francez; dezavuând acceptarea capitulării Franţei în timpul celui de-al doilea război mondial, s-a refugiat la Londra (1940), de unde a lansat un apel la rezistenţă armată împotriva invadatorului; în 1947 a fondat partidul Adunarea Poporului Francez (ulterior Adunarea pentru Republică); şef al guvernului provizoriu (1944-1946); prim-ministru (1958-1959) şi preşedinte al Franţei între anii 1959 şi 1969 (m. 1970)  Charles de Gaulle (n. 22 noiembrie 1890, d. 9 noiembrie 1970) a fost un general şi un politician francez.În 1940, a devenit şef al guvernului francez din exil la Londra, iar în 1945, a fost ales prim-ministru de către Parlamentul francez.În 1958, a fost ales preşedinte al Franţei, post pe care l-a păstrat şi după alegerile din 1965.Pe 28 aprilie 1969, de Gaulle a demisionat din funcţia de preşedintele al Statului. În 1901, 22.XI / 5.XII, a murit Vasile Alexandrescu Urechia, istoric, scriitor şi om politic liberal; deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri; de numele său se leagă iniţierea şi întemeierea a numeroase societăţi şi instituţii (în 1865, de exemplu, s-a numărat printre fondatorii Ateneului Român din Bucureşti); membru fondator al Societăţii Academice Române din 1867 şi vicepreşedinte al acestui for de mai multe ori. În 1906, la Convenţia Internaţională de Radio şi Telegrafie de la Berlin, s-a aprobat utilizarea mesajelor SOS în caz de pericol. În 1919, s-a născut Petru Sfetca, poet şi traducător; s-a impus ca un remarcabil traducător, fiind, la noi, primul tălmăcitor al unor poeţi italieni moderni, precum Giuseppe Ungaretti, Umberto Saba, Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo (m. 1987).În 1930, s-a născut Ion Marinescu, regizor de teatru şi film. Din filmografie: „Gioconda fără surâs”, 1967, regia Malvina Urşianu, „Craii de Curtea Veche”, 1995, regia Mircea Veroiu (d.septembrie 1998). În 1931, se deschide pentru public Muzeul de Istorie a Bucureştiului, în Casa Moruzi din Calea Victoriei 117 (demolată în 1941).În  1939, a murit Aghata Bârsescu, actriţă româncă de teatru; a fost prima actriţă româncă prezentă pe scenele teatrelor din Viena, apoi şi din America (roluri în piesele: „Medeea”, „Antigona” de Sofocle, „Maria Stuart” de Schiller) (n.09.09.1861).În1943, preşedintele american Franklin Roosevelt, premierul britanic Winston Churchill şi liderul chinez Chiang Kai-Shek se întâlnesc la Cairo pentru a pune la punct un plan de înfrângere a Japoniei. În 1951, de la această dată, Organizaţia Meteorologică Mondială – OMM (fondată în 1947) devine instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva (printre membrii fondatori figurează şi România). În 1956, Jocurile Olimpice de Vară se deschid la Melbourne, Australia; România a obţinut 13 medalii (5 aur, 3 argint, 5 bronz).În 1963, are loc asasinarea lui John F. Kennedy în Dallas, Texas. Vicepreşdintele Lyndon B. Johnson depune jurământul ca nou preşedinte. În  1967, după războiul de şase zile israeliano-arab (5 – 10.VI.1967) Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a adoptat, în unanimitate, Rezoluţia nr. 242, bază a viitoarelor negocieri menite să conducă la intaurarea păcii în Orientul Mijlociu; aceasta prevedea retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate în timpul conflictului, încheierea stării de război şi afirma dreptul tuturor naţiunilor la existenţă în cadrul unor graniţe sigure şi recunoscute. În1972, a murit fizicianul Horia Hulubei, unul dintre fondatorii învăţământului superior în domeniul fizicii atomice şi nucleare din ţara noastră; în 1948, a înfiinţat şi organizat Institutul de Fizică din Bucureşti, iar în 1956, Institutul de Fizică Atomică; membru al Academiei Române din 1946 (n. 1896).În 1975, Juan Carlos de Bourbon a devenit şef al statului, după moartea generalului Francisco Franco, conducător al Spaniei între anii 1936 şi 1975; în urma referendumului din anul 1969, generalul Franco l-a desemnat pe Juan Carlos de Bourbon ca viitor rege al Spaniei, după moartea sa. În1994, a murit Teodor Bodogae, preot, profesor de bizantologie (la Institutul Teologic din Sibiu) şi istoric bisericesc; a publicat studii de istorie bisericească universală, de patrologie, o „Istorie a Bisericii Române” (privind legăturile românilor cu Athosul, cu sârbii, cu bulgarii, cu ruşii), traduceri din literatura patristică şi post-patristică, precum şi din literatura teologică contemporană (n. 1911).În 2003, Revoluţia Trandafirilor din Georgia: Opoziţia, purtând trandafiri în mâini, ocupă Parlamentul din Tbilisi şi cere demisia preşedintelui Eduard Şevardnadze. În  2004, Revoluţia Portocalie din Ucraina: Zeci de mii de manifestanţi s-au adunat, în Piaţa Independenţei din Kiev, la apelul candidatului opoziţiei, Victor Iuşcenko, pentru a denunţa fraudele comise în alegerile prezidenţiale din 21 noiembrie. În  2005, pentru prima dată în istoria Germaniei, funcţia de cancelar al Camerei Deputaţilor este deţinută de o femeie, Angela Merkel, om politic conservator.

Trecem acum la ziua următoare, să vedem ce s-a întâmplat în 23 noiembrie…Aceasta este „Ziua Economiştilor din România”; semnifică deschiderea primului curs universitar de economie politică din ţara noastră, susţinut de Ion Ghica, la 23.XI/5.XII.1843, la Academia Mihăileană din Iaşi, cu tema „Despre importanţa economiei politice”; marcarea acestei zile a fost hotărâtă la cel de-al III-lea Congres al Asociaţiei Generale a Economiştilor din România/AGER. În 1710, în Moldova are loc a doua înscăunare a lui Dimitrie Cantemir (până la 11.VII.1711); a mai domnit în 1693 (din 19 martie până la 8 aprilie).Dimitrie Cantemir (26.X.1673 – 21.VIII.1723), prozator, istoric, filosof, personalitate umanistă de talie europeană (la 25 de ani era un cărturar format, care îşi începea creaţia originală cu lucrări de etică, literatură, filosofie şi muzică; la 11.VII.1714 era ales membru al Academiei din Berlin); programul său politic ca domnitor al Moldovei s-a bazat pe ideea de independenţă şi unitate a ţărilor române, pe primul plan punând eliberarea Moldovei de asuprirea otomană; după înfrângerea de la Stănileşti (1711) s-a refugiat în Rusia, unde a devenit consilier al ţarului Petru I; după domnia sa va începe, în Moldova, epoca fanariotă.În1843, la Academia Mihăileană din Iasi, Ion Ghica a inaugurat cursul de economie politică cu celebrul său discurs „Despre importanţa economiei politice”.În1898, s-a născut mareşalul sovietic Rodion Malinovski; a condus trupele Frontului 2 Ucrainean (1944 – 1945).A condus bătălia de la Stalingrad şi a fost preşedintele Comisiei Aliaţilor pentru România. Malinovski a fost onorat cu cele mai importante decoraţii sovietice. În 1905, s-a născut Petru Comarnescu, eseist, critic literar şi de artă, memorialist şi traducător din România. În 1916, trupele germane ocupă Ploieştiul, unde 26 de instalaţii de rafinare a petrolului, ca şi toate sondele, rezervoarele din schele şi rafinării fuseseră distruse de români la cererea guvernelor englez şi francez, pagubele ridicându-se la peste 9 milioane de lire sterline. În 1921, s-a născut episcopul Emilian Birdaş; între anii 1973 şi 1975, ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, s-a preocupat, cu precădere, de soluţionarea problemelor pastoral-misionare din Harghita, Covasna şi Mureş, contribuind la apropierea dintre confesiuni şi etnii; ca episcop de Alba Iulia (1975-1990), a restaurat vechea biserică a Mănăstirii Râmeţ, alături de care a construit o biserică nouă, numită „Catedrala Munţilor Apuseni”; a contribuit la reconstruirea din temelii a unui număr de 72 de biserici ortodoxe şi la repararea altor sute de lăcaşuri de cult; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 1996).În 1936, iese de sub tipar primul număr al revistei americane Life.

În 1937, a avut loc, la New York, premiera piesei „Oameni şi şoareci” de John Steinbeck”. În 1940, vizita generalului Ion Antonescu la Berlin; a fost semnată aderarea României la Pactul Tripartit împotriva Uniunii Sovietice (încheiat între Germania, Italia şi Japonia la 27.09.1940, Ungaria la 20.11.1940). Prin acest act, generalul Antonescu urmărea ca, mergând alături de Germania, România sa redobândească nordul Ardealului cedat Ungariei (21-24). În 1953, a murit Ilie E. Torouţiu, critic şi istoric literar, folclorist şi traducător; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1888). În 1971, China a devenit membru permanent al Consiliului de securitate al ONU. În 1974, a murit Cornelius Ryan, ziarist (corespondent de război în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale) şi scriitor american de origine irlandeză (autor a numeroase cărţi despre război – „Ziua cea mai lungă”, „Un pod prea îndepărtat” ş.a) (n. 1920, la Dublin). În 1997, la Radio România Cultural, a debutat emisiunea „Clasicii dramaturgiei universale” în cadrul careia au fost realizate portrete radiofonice dedicate marilor autori din dramaturgia universală. În 2002, președintele Statelor Unite ale Americii, George W. Bush s-a aflat la Bucureşti într-o vizita oficială, la invitaţia şefului statului român, Ion Iliescu. Sosit la Bucureşti dupa încheierea summit-ului de la Praga, la care România a fost invitată sa adere la structurile NATO, liderul de la Casa Albă a ţinut un discurs în Piata Revoluţiei, în care i-a asigurat pe zecile de mii de români prezenţi de sprijinul SUA. George W.Bush, cel de-al patrulea preşedinte american care a vizitat România, dupa Gerald Ford, Richard Nixon şi Bill Clinton, a fost decorat cu Ordinul National „Steaua României” în grad de mare Colan, cea mai înaltă distincţie a României. În 2004, a murit operatorul Sergiu Huzum, inventatorul procedeului transtrav; din 1970 a lucrat, în Franța, film documentar si de televiziune (a fost director de imagine la filmele „Duminica la ora 6” şi „Reconstituirea”, primele două filme semnate de regizorul Lucian Pintilie) (n. 17.05.1933).

Urmează să vedem acum ce s-a întâmplat în 24 noiembrie…În 1632, s-a născut Baruch (Benedictus de) Spinoza, filosof raţionalist olandez; unul dintre iniţiatorii filosofiei moderne (d.21.02.1677). În 1642, Abel Tasman este primul european care descoperă insula Van Diemen’s Land (mai târziu numită Tasmania). În 1691, 24.XI / 4.XII, prin „Diploma leopoldină”, principatul Transilvaniei era subordonat direct împăratului Austro-Ungariei şi beneficia de un statut separat, care confirma privilegiile celor trei naţiuni politice (maghiari, saşi, secui) şi drepturile celor patru religii recepte (catolică, luterană, calvină şi unitariană). În 1796, s-a născut  Stephan Ludwig Roth, învăţător sas, participant la Revoluţia de la 1848 din Transilvania; pentru activitatea sa revoluţionară a fost condamnat la moarte şi executat. În 1806, s-a născut William Webb Ellis, cleric anglican, acreditat drept inventatorul rugbyului. William Webb Ellis (d. 24 ianuarie 1872) a fost elevul de la Colegiul Rugby din Anglia, care, conform tradiţiei, a luat în braţe balonul în timpul unui meci de fotbal şi l-a purtat în spatele liniei porţii adverse, deşi tradiţia cerea ca punctele să fie înscrise cu piciorul. Gestul lui William Webb Ellis, de a ţine balonul în mâini, într-o fază a jocului în care aşa ceva nu era permis, a făcut ca regulile Colegiului din Rugby să evolueze progresiv. Numele i-a fost acordat trofeului înmânat echipei câştigătoare a Cupei Mondiale la Rugby, care se organizează cu începere din 1987, competiţie la care România a participat la toate ediţiile. În1814, 24/25, s-a născut Matei Millo, actor şi cântăreţ, autor de texte dramatice, unul dintre pionierii teatrului românesc (m. 1896). A desfăşurat la Iaşi şi la Bucureşti o activitate multilaterală de actor, director de scenă, autor dramatic, conducător de trupă şi director de teatru, precum şi de profesor. Matei Millo a fost un fervent susţinător al repertoriului naţional şi un interpret strălucit al comediilor lui Vasile Alecsandri. A cultivat în teatrul românesc interpretarea realistă, reacţionând împotriva stilului declamator. Concepţia artistică a lui Matei Millo a influenţat puternic teatrul românesc de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. În1816, s-a născut pictorul Barbu Iscovescu; participant la Revoluţia din 1848-1849 din Ţara Românească, a realizat stindardul acesteia. În 1843, Mihail Kogălniceanu a rostit memorabilul „Cuvânt de deschidere al celui dintâi curs de istorie naţională” la Academia Mihăileană din Iaşi, în care defineşte istoria şi rolul ei în cristalizarea conştiinţei naţionale. În1859, a fost publicată „Originea Speciilor”, controversata lucrare a naturalistului englez Charles Robert Darwin (1809-1882…Charles Darwin (n. 12 februarie 1809, Shrewsbury, Shropshire – d. 19 aprilie 1882, Down, lângă Beckenham, Kent) este cel mai celebru naturalist britanic, geolog, biolog şi autor de cărţi, fondatorul teoriei referitoare la evoluţia speciilor (teoria evoluţionistă). A observat că toate speciile de forme de viaţă au evoluat de-a lungul timpului din anumiţi strămoşi comuni, ca rezultat al unui proces pe care l-a numit „selecţie naturală”, toate acestea fiind publicate în cea mai celebra scriere a sa, „Originea speciilor” (1859). În 1864, s-a născut Henri de Toulouse-Lautrec, pictor şi litograf francez.Henri de Toulouse-Lautrec (n. Albi – d. 9 septembrie 1901, Malromé/Gironde) a fost un pictor francez din perioada postimpresionistă. În ciuda faptului că experienţele diferitelor curente artistice de la sfârşitul secolului al XIX-lea nu-i erau străine, activitatea sa nu poate fi încadrată în vreo categorie schematică. O spunea el însuşi: „Nu aparţin nici unei şcoli. Lucrez singur în ungherul meu”. În1864, a fost înfiinţată Casa de Economii şi Consemnaţiuni – C.E.C. Primul sediu al tinerei instituţii a fost în Hanul Şerban Vodǎ care se gasea in locul actual al sediului BNR, pe Str Lipscani. În1865, 24.XI / 6.XII, în cadrul Dietei Transilvaniei de la Cluj (ale cărei lucrări au început la 8/20.XI.1865) s-a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria (potrivit decretului imperial emis în august acelaşi an); autonomia principatului era, astfel, desfiinţată, urmând ca interesele acestui teritoriu locuit majoritar de români să fie discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta. În 1877, Mihai Eminescu a început colaborarea la ziarul „Timpul”, cu articolul „Bălcescu şi urmaşii lui”. În- 1912, s-a născut regizorul Victor Iliu, unul dintre maeştrii filmului românesc (m. 1968, la Roma). În 1920, a murit Alexandru Macedonski, poet, prozator şi dramaturg; promotor al simbolismului în poezia română; membru post-mortem al Academiei Române (din 2006).Supranumit poetul rondelurilor, inspirându-se din literatura franceză este primul reprezentant al simbolismului în literatura română. Iniţiatorul cenaclului şi revistei literare Literatorul, susţine modernizarea poeziei româneşti, fiind într-o continuă polemică cu junimiştii, polemici care i-au afectat serios cariera literară şi viaţa. În 1927, a murit Ion (Ionel) I.C. Brătianu, om politic liberal, unul dintre făuritorii României Mari; preşedinte al Partidului Naţional Liberal (din 1909 până la încetarea sa din viaţă); în mai multe rânduri ministru şi prim-ministru; membru de onoare al Academiei Române din 1923 (n. 1864). În 1929, a murit Georges Benjamin Clemenceau, om politic şi ziarist francez; prim-ministru (1906-1909, 1917-1920); preşedinte al Conferinţei de pace de la Paris (1919-1920), unul dintre autorii Tratatului de pace de la Versailles (n. 1841). În 1932, s-a născut Dumitru Carabăţ, scenarist, teoretician de film şi autor de cărţi de specialitate. Primeşte, în 1963, la Cannes, premiul pentru scenariul filmului „Codin”, scris în colaborare cu Yves Jamiaque şi Henri Colpi („Spre o poetică a scenariului cinematografic”). În 1941, s-a născut actorul Emil Hossu (m. 2012). Din filmografie : „Secretul lui Bachus”, „Cel mai iubit dintre pământeni”(n.Ocna Sibiului). În 1941, a fost deschis de către nazişti, la Terezin (Terezienstadt), cel mai mare lagăr de concentrare de pe teritoriul fostei Republici Cehoslovacia. În 1954, s-a născut regizorul bosniac de film Emir Kusturica („Pisica albă, pisica neagră”, „Vremea ţiganilor”). În 1970, vizita oficială în Marea Britanie a preşedintelui Consiliului de miniştri, I. Ghe. Maurer; este primit de regina Elisabeta a II-a şi poartă convorbiri cu primul ministrul Harold Wilson. În 1972, a murit inginerul Henri Coandă, pionier al aviaţiei mondiale; a construit, în 1910, primul avion cu reacţie din lume, încercat de el în acelaşi an; membru al Academiei Române. Henri Marie Coandă (n. 7 iunie 1886 – d. 24/25 noiembrie 1972) a fost un academician şi inginer român, pionier al aviaţiei, fizician, inventator, inventator al motorului cu reacţie şi descoperitor al efectului care îi poartă numele.A fost fiul generalului Constantin Coandă, prim-ministru al României în 1918. În 1989, Revoluţia de Catifea: Secretarul general al Partidului Comunist Cehoslovac, Miloš Jakeš, demisionează.În 1989, în ciuda evenimentelor din ţările vecine, Nicolae Ceauşescu este reales, cu unanimitate de voturi, în funcţia de secretar general al PCR. În 1991, a murit cântăreţul Freddie Mercury (pe numele adevărat Farrokh Bulsara), stabilit în Anglia, component al formaţiei Queen (n. 1946, în Zanzibar). În 2004, a fost inaugurat, la Bucureşti, Muzeul Costumelor Populare din România.Muzeul Costumelor Populare din Romania inaugurat în data de 24 noiembrie 2004, se află sub tutela Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” şi este găzduit de către Palatul Parlamentului, într-una din sălile acestuia aflate la parterul clădirii.În cadrul muzeului vă puteţi bucura de o colectie de costume populare româneşti, ce ilustrează portul popular femeiesc şi bărbătesc din zonele Muscel-Argeş, Dâmboviţa, Vâlcea şi Teleorman.

Trecem, în ordinea firească, să vedem ce s-a întâmplat în 25 noiembrie…Aceasta este „Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor”.În anul 1177, avea loc bătălia de la Montgisard, singura dată în care sultanul Saladin a fost învins de cruciaţi. Armatele unite ale lui Baudoin al IV-lea al Ierusalimului zdrobesc oastea musulmană. În 1715, începutul domniilor fanariote în Ţara Românească prin instaurarea la domnie a lui Nicolae Mavrocordat. Domniile fanariote însemnau o prelungire a controlului exercitat de Poartă asupra Ţărilor Române, dar cu autonomie internă sporită Deşi favoriza elementul grecesc, pe care se putea sprijini mai mult, printr-o bună administrare a ţării, prin obţinerea scăderii tributului faţă de turci, prin purtarea prietenoasă faţă de boieri, prin scăderea anumitor dări, a câştigat încrederea şi mulţumirea ţării. A construit lângă Bucureşti, Mănăstirea Văcăreşti, a obligat episcopia din Bacău să aibă o şcoală grecească şi slavonească în schimbul veniturilor acordate.A murit de ciumă la 3 septembrie 1730 în Bucureşti şi e înmormântat la Mănăstirea Văcăreşti. Fiind un eminent literat, a scris lucrările: „Sfaturi” (manuscris), „Despre datorii” (tipărită la Londra), „Cuvânt împotriva nicotinei” (Iaşi, 1786), „Precuvântări la actele patriarhaliceşti” (manuscris). În1835, s-a născut Andrew Carnegie, industriaş şi filantrop american; de-a lungul timpului au fost numeroase personalităţi care s-au alăturat scopurilor caritabile, dar Carnegie a fost una dintre primele care a declarat că bogaţii au datoria morală de a dona o parte din avere în beneficiul comunităţii („The Gospel of Wealth”, 1899); a creat numeroase organizaţii educaţionale atât în SUA, cât şi în Europa, unul dintre punctele sale de interes fiind înfiinţarea de biblioteci publice gratuite (m. 1919). În 1863, s-a născut medicul şi bacteriologul Ioan C. Cantacuzino, fondator al şcolii româneşti moderne de microbiologie şi medicină experimentală; din iniţiativa sa a fost înfiinţat Institutul de Seruri şi Vaccinuri din Bucureşi (1921); a desfăşurat o intensă activitate politică, militând pentru reîntregirea ţării (a fost membru în Comitetul Naţional Român din Paris şi delegat la Conferinţa de Pace din 1919-1920); membru titular al Academiei Române din 1925 (m. 1934). În 1864, Alexandru Ioan Cuza a semnat Decretul de organizare a Muzeului Naţional de Antichităţi (MNA). În 1864, este promulgată „Legea instrucţiunii publice”, ce avea să stea la baza învăţământului românesc modern. Se stabilesc trei grade de învăţământ: primar, secundar şi superior, din care „instrucţiunea primară este obligatorie şi gratuită”.  În 1867, Alfred Nobel îşi brevetează dinamita. Acesta a descoperit că prin amestecarea nitroglicerinei cu cuarţ se formează o pastă care putea fi modelată în diferite forme şi dimensiuni. În 1867, 25.XI / 7.XII, a intrat în vigoare prima Convenţie poştală (cea cu Rusia), prin care, pe teritoriul României, serviciul de poştă era efectuat numai de către Poşta Română. În1885, a murit Grigore Alexandrescu, poet şi fabulist român (n. 22.02.1814). A debutat cu poezii publicate în Curierul Românesc condus de Ion Heliade Rădulescu. Poezia sa a fost influenţată de ideile care au pregătit Revoluţia din 1848. În 1896, s-a născut George Vraca (n. Bucureşti – d. 17 aprilie 1964, Bucureşti) a fost un renumit actor român, unul dintre numele mari ale scenei româneşti.  În1916, trupele române angajează puternice acţiuni de luptă pe linia Cricov-Ialomiţa, pentru a câştiga timpul necesar atât concentrării forţelor ruse, cât şi pregătirii unei alte linii de rezistenţă. În 1973, a murit Elisa Leonida Zamfirescu, prima femeie inginer din Europa (n.10.11.1887); în anul 1912 (prin absolvirea Şcolii de la Charlottenburg din cadrul Academiei Regale Tehnice din Berlin) devine prima femeie inginer din Europa; revenită în ţară, a lucrat la Institutul Geologic, unde a condus, timp de 42 de ani, laboratoarele de analize; a elaborat metode originale şi tehnici noi, precum şi numeroase studii, având ca unic scop cunoaşterea bogăţiilor subsolului României; soră cu inginerul Dimitrie Leonida (n. 1887). În1981, Adunarea Generală a ONU adoptă Declaraţia privind eliminarea tuturor formelor de intoleranţă şi discriminare bazate pe religie sau credinţă. În 1991, aînceput să emită SOTI, primul post de televiziune independent din România. În 1994, a murit regizorul de film Gheorghe Vitanidis. Gheorghe Vitanidis (n. 1 octombrie 1929, Mangalia – d. Atena, Grecia) a fost un regizor şi scenarist român.Absolvent în 1953 al Institutului Naţional de Artă Teatrală şi Cinematografică (IATC), se lansează în anul 1958 (asistent de regie alături de realizatorul francez Louis Daquin) cu „Ciulinii Bărăganului” („Les chardons du Baragan”), film selecţionat şi nominalizat la Palme D’Or în cadrul Festivalului de la Cannes din acealşi an.Alte două filme ale sale („Răutăciosul adolescent”, 1968 şi „Clipa”, 1979) au participat la Festivalul de film internaţional de la Moscova.Cea mai vizionată şi populară peliculă regizată de Gheorghe Vitanidis a fost filmul în două serii „Ciprian Porumbescu” 1973 (pe ecran panoramic!), avându-l ca protagonist pe Vlad Rădescu.Dialogurile au fost semnate de Fănuş Neagu.Lungă activitate didactică la IATC (1961-1989), unde o bună perioadă a condus şi Catedra de Regie film. În 1996, a murit Valentin Silvestru, critic şi istoric de teatru, unul dintre cei mai importanţi animatori ai vieţii teatrale româneşti, dramaturg, traducător („Personajul în teatru”, „Caligrafii pe cortină”) (n.20.10.1924). În 1999, a murit Dan Cernovodeanu, istoric, heraldist, stabilit la Paris în 1978; a avut o însemnată contribuţie în cunoaşterea istoriei Tricolorului naţional, a stemelor provinciilor româneşti, a diferitelor emisii monetare de pe teritoriul ţării noastre (n.10.10.1921). În 2001, cercetatorii de la societatea „Advanced Cell Technology” din Worcester, Massachusetts, SUA, au anunţat clonarea primului embrion uman din lume, prin transferul nucleelor celulelor aparţinând unor celule de piele în ovule denucleate, prelevate de la femei.

Următoarea zi din „răboj” este cea de 26 noiembrie… În1710, în timpul domniei lui Dimitrie Cantemir,Ion Neculce şi-a recăpătat funcţia de mare spătar. În 1826, s-a născut Alexandru Roman, publicist şi om politic; unul dintre conducătorii luptei politice a românilor transilvăneni; deputat în Parlamentul ungar; a editat, la Budapesta, ziarele româneşti „Concordia” (1861-1866) şi „Federaţiunea” (1868-1876); membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866 (m. 1897). În 1832, este pus în funcţiune primul tramvai din lume, în New York City. În 1891, 26.XI / 10.XII, Societatea Română de Timbrologie (preşedinte – Dumitru C. Butculescu), organizată definitiv în luna noiembrie 1891, îşi va schimba denumirea în Societatea Filatelică Română.  În 1892, s-a născut medicul Valeriu (Lucian) Bologa; contribuţii la istoria medicinii româneşti şi universale; profesor la Universitatea din Cluj-Napoca (m. 1971).  În 1894, s-a născut Norbert Wiener, matematician american (lucrări în domeniile teoriei probabilităţilor, teoriei cuantelor, teoriei relativităţii şi al electrotehnicii); considerat fondatorul ciberneticii ca o nouă ştiinţă („Cibernetica”, 1948) (m. 1964). Lucrarea sa, „Cibernetica”, a apărut, însă, la zece ani după apariţia lucrării „Psihologia consonantistă”, în limba franceză, a medicului român Ştefan Odobleja (autorul primei variante a concepţiei cibernetice generalizate). În 1909, a avut loc, la Teatrul Naţional din Bucureşti, premiera piesei „Viforul” de Barbu Ştefănescu Delavrancea. În 1912, s-a născut Eugen Ionescu, dramaturg, eseist, poet, considerat un clasic al literaturii absurdului. Stabilit definitiv în Franţa din 1939, a devenit membru al Academiei Franceze în anul 1970 (piesele „Scaunele”, „Rinocerii”).Eugen Ionescu (n. Slatina – d. 28 martie 1994, Paris), cunoscut în afara României sub numele de Eugène Ionesco, conform ortografiei franceze, a fost un scriitor de limbă franceză originar din România, protagonist al teatrului absurdului şi membru al Academiei Franceze (fotoliul nr. 6). Obişnuia să declare că s-a născut în anul 1912, ori din pură cochetărie, ori din dorinţa de a crea o legătură între naşterea lui şi moartea marelui său precursor Ion Luca Caragiale. În 1914, s-a născut geofizicianul Liviu Constantinescu; considerat, alături de Sabba S. Ştefănescu, fondator al şcolii române de geofizică; membru al Academiei Române (m. 1997). În 1917, 26.XI / 9.XII, România semnează, la Focşani, armistiţiul cu Puterile Centrale, ca urmare a condiţiilor militare intervenite în urma armistiţiului ruso-german de la Brest-Litovsk. În 1922, este descoperit, în Valea Regilor (porţiune pe versantul drept al văii Nilului), de către egiptologul englez Howard Carter, mormântul faraonului egiptean Tutankhamon (1333-1325 î.Hr.). În 1939,  s-a născut cântăreaţa afro-americană de rock Tina Turner (Ann Mae Bullock). În 1940, legionarii au masacrat, în închisoarea Jilava, 64 de deţinuţi, foşti demnitari şi alte persoane care urmau sa fie judecate pentru acţiuni anti-legionare din timpul lui Carol al II-lea (Masacrul de la Jilava)  (printre ei: Gh. Argeşeanu, fost prim-ministru, generalul Gabriel Marinescu, fost ministru de Interne, Victor Iamandi, fost ministru de Justiţie)Masacrul de la Jilava s-a declanşat în noaptea de 26 spre 27 noiembrie 1940 când la penitenciarul Jilava (numele oficial fiind Penitenciarul Bucureşti) a venit o grupă de legionari înarmaţi, sub comanda Prefectului de poliţie al Bucureştiului, legionarul Ştefan Zăvoianu, care au ucis 64 de arestaţi, ofiţeri superiori şi fruntaşi ai vieţii politice româneşti interbelice.Deţinuţii comunişti, care fuseseră comasaţi la subsolul închisorii, nu au fost atacaţi. În 1941, într-o tăcere radio deplină, 6 portavioane japoneze, cu 420 de avioane la bord, au părasit golful Hitokapu îndreptându-se către Pearl Harbor.Pe data de 7 decembrie 1941, flota japoneză va începe atacul bazei americane de la Pearl Harbor. În 1942, premiera, la Hollywood Theater din New-York, a filmului „Casablanca”, regizat de Michael Curtiz, cu Ingrid Bergman si Humphrey Bogart. În 1949, s-a născut Ivan Patzaichin, canoist, supranumit „amiralul flotei de aur a sportului românesc”, multiplu campion naţional, olimpic şi mondial, în prezent antrenor al lotului naţional de kaiac-canoe; în anul 2002 o statuie a multiplului campion, realizată de Alexandru Papuc, a fost amplasată la intrarea în Parcul Sportiv Dinamo şi dezvelită la împlinirea a 53 de ani de viaţă. În 1956, a murit matematicianul şi astronomul Constantin Popovici; organizator (1913) al Observatorului astronomic din Iaşi; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (n. 1878).În 1968,a fost adoptată Convenţia ONU privind imprescriptibilitatea crimelor de război şi a crimelor împotriva umanităţii, la a 23-a sesiune a Adunării Generale a ONU (a intrat în vigoare la 11.XI.1970). În 2007, apare prima fotografie a Lunii transmisa de un satelit chinez.China a publicat prima fotografie, în alb si negru, a Lunii, transmisă de satelitul propriu de explorare cosmică, denumit Chang’e.Misiunea satelitului consta în preluarea de imagini tridimensionale pentru pregatirea instalării unei baze lunare. În 2011, lansarea de la baza Cape Canaveral din Florida a robotului spaţial Curiosity, destinat studierii Planetei Marte .Curiosity este de două ori mai lung şi de cinci ori mai greu decât precedenţii roboţi trimişi pe Marte, Spirit şi Opportunity, şi este echipat cu 10 instrumente ştiinţifice.

Iar acum vedem ce s-a întâmplat în 27 noiembrie…În 8 (î.Hr.), a murit poetul latin Horaţiu (Quintus Horatius Flaccus).Quintus Horatius Flaccus, în limba română Horaţiu, (n. 8 decembrie 65 î.Hr., Venosa; d. Roma) a fost unul din cei mai importanţi poeţi romani din „perioada de aur” a literaturii romane („Secolul lui Augustus”) sau „epoca augustană”, cuprinsă între 43 î.Hr. (moartea lui Cicero) şi 14 d. Hr. (moartea împăratului Augustus). În1640, lege emisă de domnitorul Matei Basarab, prin care era limitată posibilitatea de închiriere a mânăstirilor de la Muntele Athos sau a altor locuri sfinte. În 1701, s-a născut Anders Celsius, astronom şi fizician suedez; autorul scării termometrice centesimale (m. 1744). În 1764, s-a născut Naum Râmniceanu, cronicar (al ultimei perioade fanariote) şi traducător (m. ~1838). Strămoşul său a fost un ardelean refugiat în vechiul regat pentru a scăpa de trecerea la catolicism. A fost adus la Bucureşti la vârsta de 6 ani şi a început să înveţe româneşte şi greceşte. La vârsta de 15 ani a fost hirotonisit diacon.A crescut pe la diferite mănăstiri, fiind în permanentă pribegie, citind şi scriind mereu. Era un critic fervent la adresa grecilor, pe care îi considera responsabili de starea în care se afla ţara şi împotriva cărora a scris numeroase satire în limba elenă. În 1778 s-a refugiat în Ardeal din cauza războiului ruso-turc şi s-a stabilit la mănăstirea Hodoş – Bodrog (în judeţul Arad). Aici intră în contact cu ideile naţionale ale ardelenilor. Abia la 1795 se reîntoarce în ţară continuă să profeseze ca învăţător privat.Mai târziu s-a retras la mănăstirea Cernica.A murit în 1839.Din opera sa amintim volumele: Psaltichie, Abecedar greco-român, Dedicaţiune Domnitorului (în limba greacă), Frase (în limba greacă), Însemnări din cartea lui Iov (în limba greacă), Gramatică (în limba greacă), Gramatică, (greceşte şi româneşte), Al bisericeştii istorii, tom I (româneşte). În 1818, s-a născut Aron Pumnul, lingvist şi filolog; unul dintre fruntaşii Revoluţiei din Transilvania de la 1848; profesor al lui Mihai Eminescu la Cernăuţi (m. 1866). În 1847, membri ai Societăţii Studenţilor Români la Paris au înfiinţat „Însocierea Lazariană”, ca reacţie la introducerea limbii franceze ca limbă de predare oficială în şcolile din Principate; asociaţia îşi propunea organizarea învăţământului şi a educaţiei prin cultivarea limbii române şi înfiinţarea de şcoli „unde tinerimea să poată lua o educaţie română”; printre membrii fondatori figurau: Nicolae Bălcescu, Dinu Brătianu, Ion Ghica, I. C. Brătianu. În 1867, 27.XI / 10.XII, s-a născut Grigore Antipa, biolog, oceanolog, zoolog şi ecolog; întemeietorul Muzeului de Istorie Naturală din Bucureşti, care-i poartă numele; membru al Academiei Române, vicepreşedinte al acestui for (1921-1924; 1935-1938). În 1884, s-a născut Vasile Voiculescu, medic şi scriitor (poet, prozator, dramaturg); din 1930 a iniţiat la Radiodifuziunea Română o rubrică permanentă pentru săteni, „Programul pentru sate”, care va deveni „Ora satului” (în care a fost prezent atât ca medic, cu sfaturi de specialitate, cât şi ca reporter de actualităţi rurale); a colaborat, de asemenea, constant la emisiunea „Universitatea Radio”; după 1944 a participat la reuniunile literare ale grupului „Rugul aprins” de la Mânăstirea Antim din Bucureşti; în august 1958 a fost arestat, fiind eliberat în mai 1962, cu mai puţin de un an înainte de moarte; membru post-mortem al Academiei Române (1993). În 1885, s-a născut Liviu Rebreanu, prozator şi dramaturg; membru al Academiei Române (m. 1944). În 1895, printr-un testament de o pagină, redactat la această dată, Alfred Nobel, chimist şi industriaş suedez, lăsa, în contul unui fond de stimulare, 31,5 milioane coroane suedeze, destinate acordării de premii anuale pentru cele mai însemnate lucrări din domeniile fizicii, chimiei, literaturii şi medicinei, precum şi pentru activitatea de promovare a păcii în lume; Premiul, care poartă numele savantului suedez, este atribuit din anul 1901 (în ziua morţii acestuia – 10 decembrie); cele cinci discipline alese de Nobel au rămas neschimbate, ca şi instituţiile pe care acesta le-a ales pentru a le atribui (Academia Regală de Ştiinţe a Suediei – pentru fizică şi chimie; Academia Suedeză de Litere – pentru literatură; Institutul Karolinska din Stockholm – pentru medicină; Parlamentul norvegian, sprijinit de Institutul Nobel – pentru pace sau fraternitate între popoare); Premiul pentru pace este singura recompensă decernată la Oslo, deoarece Nobel a dorit să asocieze la testamentul său Norvegia, care era legată de Suedia înainte de a deveni independentă, în 1905; din 1969 se atribuie, de catre Academia Regală de Ştiinţe a Suediei, şi un premiu pentru ştiinţe economice, instituit de Banca Regală a Suediei, în memoria lui Alfred Nobel. În 1909, 27.XI / 10.XII, s-a constituit, la Bucureşti, Uniunea Evreilor Pământeni (din 1923, Uniunea Evreilor Români); milita pentru promovarea drepturilor cetăţenilor evrei şi participarea acestora la viaţa politică din România (desfiinţată oficial în martie 1938). În 1912, s-a născut actriţa Dina Cocea (d. 2008).Fiică a scriitorului N.D. Cocea şi a Floricăi Mille (fiica lui Constantin Mille), Dina Cocea s-a născut la Bucureşti.A absolvit la Paris studiile de actorie. Debutul teatral a avut loc tot la Paris, în anul 1934. Debutul în România l-a făcut la Teatrul „Comedia” din Bucureşti, în 17 ianuarie 1935, cu piesa de teatru Adevăratul Iacob, în rolul dansatoarei Yvette, alături de George Timică. Pe marile ecrane a apărut pentru prima dată în 1934, într-un rol din filmul La jeune fille d’une nuit. Debutul în filmul românesc s-a produs în 1939, în filmul O noapte de pomină, după care au urmat apariţii în filmele Neamul Şoimăreştilor, Ştefan cel Mare, Cantemir sau Iancu Jianu. Între anii 1941-1949 a fost director la Teatrul Nostru şi la Studioul Teatrului Nostru, iar în perioada 1952-1962 a fost decan al Facultăţii de Teatru. Începând din 1956, a reprezentat România la congrese internaţionale sau la manifestările organizate de ONU şi UNESCO.Între anii 1979 şi 1989 a fost preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Artă din Instituţiile Teatrale şi Muzicale. De-a lungul timpului, Dina Cocea a jucat în peste zece filme de lung-metraj, a avut peste o sută de roluri în spectacole de teatru, teatru radiofonic şi teatru pentru televiziune. A avut o prodigioasă activitate eseistică şi publicistică, scriind nenumărate articole de sinteză, critică şi cronică dramatică în presa de specialitate autohtonă şi din străinătate. Pentru activitatea sa deosebită i-a fost conferit titlul de Doctor honoris causa al Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti. A încetat din viaţă cu o lună înainte de a împlini vârsta de 96 de ani. În1913, s-a constituit prima societate naţională de navigaţie maritimă – „România” (preşedinte Anghel Saligny), care începe să funcţioneze la 01.03.1914. În 1924, s-a născut Nina Cassian, poetă, prozatoare şi traducătoare, autoare de lieduri şi muzică de cameră, stabilită în SUA din 1985. În 1929, a murit Mihail Gaşpar, prozator şi publicist timişorean; după Unirea din 1918 a fost deputat în Parlamentul de la Bucureşti (1926-1929) (n. 1881). În 1940, a murit (asasinat de legionari, în pădurea Snagov) Virgil Madgearu, economist, sociolog şi om politic ţărănist; contribuţii la elaborarea unei teorii economice privind fundamentarea doctrinei „statului ţărănesc”, pe baza analizei evoluţiei, structurii şi perspectivelor economiei româneşti; de mai multe ori ministru; adversar al Gărzii de Fier (n. 1887). Tot în 1940, 27/28, legionarii îl asasinează (la marginea comunei Strejnic, lângă Ploieşti) pe Nicolae Iorga, istoric, scriitor, publicist şi om politic (adversar al curentelor de extrema stângă şi extrema dreaptă); membru al Academiei Române (n. 1871).În aceeeși zi, a A murit Gabriel Marinescu, general şi om politic român, moare asasinat de legionari la închisoarea Jilava (n. 07.11.1886) precum și Mihail Moruzov, şeful Serviciului Secret al Armatei, asasinat de legionari la închisoarea Jilava (n. 08.11.1887).  În 1940, s-a născut Ioan Scurtu, istoric român, fost şeful Catedrei de Istoria Românilor de la Universitatea din Bucureşti, directorul general al Arhivelor Naţionale ale României, directorul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”. În 1952, se dă în folosinţă actuala clădire a Radioului public, construcţie începută în 1949 după planurile vechi ale SRR (din timpul administraţiei lui Vasile Ionescu). Arhitecţi: Tiberiu Ricci, Mihai Ricci, Leon Garcia, Jean Beral. În 1953, a murit Eugene O`Neill, dramaturg american; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1936 (n. 1888). În 1970, a murit Petru Comarnescu, eseist, critic literar şi de artă, memorialist şi traducător. În 1972, a murit Victor Eftimiu, dramaturg, poet, prozator şi memorialist; membru al Academiei Române (n. 1889, la Boboştiţa, Albania). În 1973, a murit medicul Constantin T. Nicolau; şi-a legat numele de aşezarea hematologiei româneşti pe baze moderne; a fost primul profesor de hematologie din învăţământul superior românesc, separând această disciplină de histologie şi de medicina internă; a pus bazele (1953) unei reţele de centre de conservare şi transfuzie; a realizat prima puncţie sternală din România; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1897). În 1986, a murit arhitectul Cezar Lăzărescu; autorul planurilor urbanistice ale oraşului Constanţa, al staţiunilor Mamaia şi Eforie Nord, a numeroase proiecte pentru clădiri de importanţă naţională (Palatul Sporturilor şi Culturii din Bucureşti, aerogara Otopeni ş.a.), al unor clădiri din străinătate (Ambasada română de la Beijing sau clădirea Parlamentului de la Khartum, Sudan) (n. 1923). În 1996, a fost înfiinţat Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM), primul organism român de gestiune colectivă a drepturilor artiştilor interpreţi şi singurul abilitat de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor să colecteze şi să repartizeze drepturile conexe cuvenite artiştilor interpreţi.

Pentru astăzi voi încheia cele câteva momente de istorie din mașina timpului. Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!

Al dumneavoastră,

Nicolae Uszkai

Surse foto:

Wagon Wheels Decorative Wooden