„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 19 la 25 septembrie
de Nicolae Uszkai, Brașov

Motto: „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.”– Miron Costin, cronicar

Stimați cititori, privitori, ascultători și dragi amici, astăzi voi continua obiceiul de fiecare sâmbătă, de trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Prin urmare, să vedem, pentru început, ce s-a întâmplat într-o zi de 19 septembrie de-a lungul timpului…Această zi este Ziua Artileriei şi Rachetelor Antiaeriene din armata română. În1356, în lupta de lângă Poitiers în timpul Războiului de o sută de ani, armatele engleze au obţinut victoria asupra armatei franceze de cavaleri condusă de regele Ioan al II-lea cel Bun. În1677, a apărut, la Iaşi, Cronica Ţărilor Moldovei şi a Munteniei, de Miron Costin, apreciată pentru viziunea umanistă asupra teritoriului şi istoriei naţionale şi pentru ampla demonstrare a latinităţii limbii şi poporului român.În1783,în Franţa, la Palatul Versailles, a fost ridicat în aer cel de-al doilea balon cu aer cald construit de fratii Montgolfier, având la bord trei pasageri: o raţă, un cocoş şi o oaie. Aterizarea s-a produs fără probleme, demonstrând că şi alte vietăţi decât păsările pot suporta înălţimile. Primul balon, fără echipaj, a fost înălţat la 5 iunie 1783. În 1843,a murit Gaspard Coriolis, matematician, fizician, inginer francez. Gaspard-Gustave Coriolis sau Gaspard Gustave de Coriolis (n. 21 mai 1792) a fost un matematician, fizician, inginer francez, celebru mai ales pentru descoperirea si cercetarea a ceea ce mai târziu va fi denumit efectul Coriolis. De numele lui se leagă introducerea noţiunii de lucru mecanic.În 1870, armata prusacă începe „Asediul Parisului”. Va dura 135 de zile.În 1887, 19.IX / 2.X, s-a născut fizicianul Eugen Bădărău; fondatorul primei şcoli româneşti de descărcări în gaze şi de fizica plasmei; membru titular al Academiei Române din 1948. Eugen Bădărău (n. 19 septembrie / 2 octombrie 1887, Folteşti, Galaţi; d. 11 martie 1975, Bucureşti) a fost un fizician român, profesor universitar, director al Institutului de Fizică Bucuresti, membru al Academiei Române (din 1948). Este considerat fondatorul Scolii româneşti de descărcări electrice în gaze şi fizica plasmei. În 1895,împăratul Franz Joseph I i-a graţiat pe memorandişti, sub presiunea opiniei publice europene şi ca urmare a intervenţiilor diplomatice ale României. În 1919,a fost înfiinţată Opera Română din Cluj; spectacolul inaugural a avut loc la 25.05.1920 cu opera „Aida” de G. Verdi; clădirea Operei din Cluj face parte din patrimoniul cultural naţional, fiind declarată clădire monument istoric şi de artă.În 1924,inginerul român Aurel Persu (1890-1977) obţine în Germania un brevet de inventator pentru „automobil aerodinamic”. Maşina se află în prezent la colecţia Muzeului tehnic „Prof. D. Leonida” din Bucureşti. În1927, s-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) Angela Moldovan, cântăreaţă de muzică populară şi interpretă a unor roluri secundare în câteva filme de succes   Artistă emerită (1962), laureată a Ordinului Muncii, clasa a III-a (1957) şi clasa a II-a (1962), a Ordinului Meritul Cultural. clasa a II-a (1967), Cavaler al Ordinului Meritul Naţional” (2003). Numeroase premii la festivaluri şi concursuri naţionale şi internaţionale încununează cariera de peste jumatate de veac în slujba cântecului popular românesc a doamnei Angela Moldovan. În 1931, a încetat din viaţă, la Bucureşti, Ermil Pangrati (n.1864), inginer şi matematician român. Personalitate cu rol important în dezvoltarea învăţământului tehnic şi de arhitectură în România. El a înfiinţat Şcoala de Arhitectură (1896), devenită ulterior Academia de Arhitectură din Capitală. A realizat, urmărind zi cu zi construcţia Universităţii din Bucureşti. A scris lucrări despre învăţământul ştiinţific şi istoria ştiinţei româneşti.În1941, în Germania, prin decret, cetăţenii de origine evreiasca sunt obligaţi să poarte o banderolă cu o stea galbenă şi având înscris cuvântul „evreu”. În 1945,s-a născut Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, biofiziciană română stabilită în Germania din 1972; şefa grupului de Psihofizică de la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului şi titulara catedrei de Psihologie Fiziologică / Biopsihologie de la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt am Main. Ruxandra Sireteanu-Constantinescu (n. Mediaş; d. 1 septembrie 2008, Frankfurt am Main), cunoscută în lumea ştiinţifică sub numele scurt Ruxandra Sireteanu, a fost o biofiziciană română germană, şefa grupului de Psihofizică de la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului şi titulara catedrei de Psihologie Fiziologică / Biopsihologie de la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt am Main. S-a ocupat cu studiul sistemului vizual uman, aducând contributii fundamentale privitor la plasticitatea neurală si ambliopie.În1952, Charles Chaplin a primit interdicţia de a mai intra pe teritoriul SUA.Cu toate că Chaplin s-a bucurat de un succes major în Statele Unite şi a fost rezident din 1914 până în 1953, acesta a menţinut o atitudine naţionalistă neutră. În timpul erei „McCarthismului”, Chaplin a fost acuzat de activităţi ne-americane şi a fost suspectat că ar fi comunist, iar Edgar Hoover, care i-a instruit pe cei de la FBI să ţină dosare secrete costisitoare, a încercat să îi încheie rezidenţa din SUA.În 1961, a murit Lucia Sturza Bulandra, actrită româncă, profesoară şi directoare de teatru. Lucia Sturdza-Bulandra (n. 25 august 1873, Iaşi – d. 1 Bucureşti) a fost o renumită actriţă de teatru din România.Lucia Sturdza-Bulandra a fost una dintre marile figuri ale scenei româneşti, de neuitat în roluri de compoziţie din dramaturgia universală şi naţională, spirit organizatoric, talent pedagogic ce a format generaţii întregi de actori: Nicolae Baltăţeanu, George Calboreanu, Dina Cocea, Radu Beligan, Victor Rebengiuc.În1967, Ministrul Afacerilor Externe al României, Corneliu Mănescu (d. 26.06.2000), a fost ales preşedinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Adunării Generale a ONU; a fost pentru prima dată când un reprezentant al unei ţări socialiste era ales în această funcţie. În 1996, a murit Ştefan Mihăilescu-Brăila, actor român de teatru şi film. În 2002m a murit Victor Ernest Maşek, estetician, autor al mai multor volume de istoria artei; imediat după 1989 a fost director al Teatrului Nottara din Bucureşti, apoi director al Centrului Cultural din Viena. Victor Ernest Maşek (13 ianuarie 1937, Bucureşti, d.Bucureşti) este un estetician, traducător şi critic de teatru. Este fiul Hedwigăi (născută Ekhardt) şi al lui Carol Maşek, economist. Urmează cursurile primare şi secundare la Bucureşti şi tot aici Facultatea de Filosofie, absolvită în 1965; şi-a susţinut doctoratul în 1971, cu teza Introducere în estetica informaţională,publicată în 1972 sub titlul Artă şi matematică. Lucrează în calitate de cercetător la sectorul de estetică al Institutului de Filosofie (până în 1975), ca şef al sectorului de cercetare la Muzeul Literaturii Române (1975-1980), expert principal la Centrul de Perfecţionare a Cadrelor din domeniul culturii şi ca redactor la Editura Ştiinţifică şi Enclopedică (din 1983). După 1989 a fost directorul Teatrului „Nottara” din Bucureşti. A debutat cu versuri în 1959, la „Gazeta literară”.În 2010, a murit Horia Şerbănescu, actor român de teatru şi film.Horia Şerbănescu (n.16 martie 1924, Bucureşti – d.Bucureşti) a fost un actor de comedie român.Popular actor de comedie şi de revistă, pe scenă şi la televiziune. În film, sporadice roluri secundare. În 2011, a murit Johnny Răducanu, contrabasist, pianist, compozitor şi aranjor de muzică de jazz (supranumit „Mr. Jazz of Romania”). Johnny Răducanu (n. 1 decembrie 1931, Brăila) a fost un contrabasist, pianist, compozitor, aranjor şi conducător de formaţie român de etnie romă. Pe numele său real Răducan Creţu, s-a născut într-o familie de romi cu tradiţii muzicale de peste trei sute de ani, de pe timpul lăutarului Petre Creţul Şolcan. S-a remarcat ca un talentat interpret de jazz la contrabas, încă de la 19 ani. A făcut studii muzicale la Iaşi şi Cluj, apoi la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti (clasa contrabas, 1953-1956). Îndrumător activ al tinerei generaţii, Johnny Răducanu este considerat un veteran al muzicii româneşti de jazz.

Acum vă propun să vedem ce s-a întâmplat într-o zi de 20 septembrie…Este „Ziua Bucureştiului” (de la 20.IX.1459 datează prima menţiune documentară a „cetăţii Bucureşti” ca reşedinţă domnească, într-un hrisov al lui Vlad Ţepeş, redactat în slavonă, limba oficială de cancelarie a Ţării Româneşti); hotarâta în sedinta solemna a Consiliului Local al Municipiului Bucuresti, din 21.09.1990. În1347.este prima atestare documentară al oraşului Baia Mare, printr-un act emis de cancelaria regelui Ludovic I. al Ungariei.În 1444, campania de la Varna în care oştile creştine conduse de Iancu de Hunedoara au asediat cetatea Varna.În1459, apare prima menţiune documentară a cetăţii Bucureștilor, într-un hrisov al lui Vlad Țepeș redactat în slavonă, limba oficială de cancelarie.În1519, a început prima expediţie în jurul lumii a lui Magellan.Ferdinand Magellan (n. primăvara lui 1480, d. 27 aprilie 1521, Mactan, Filipine; portugheză Fernão de Magalhães, spaniolă Fernando/Hernando de Magallanes) a fost un explorator portughez care a navigat în serviciul regelui Spaniei. A fost primul care a navigat spre vest pornind din Europa pentru a ajunge în Asia, primul european care a navigat în Oceanul Pacific şi primul care a condus o expediţie în jurul lumii. În1565, are loc prima bătălie europeană pe pământ american; a avut loc lângă Jacksonville, Florida, şi a pus faţă în faţă forţele militare spaniole conduse de Pedro Menýndez de Avilýs, şi pe cele franceze, aflate sub comanda lui Rený Goulaine de Laudonniere. Trupele franceze au pierdut în confruntare peste 135 de oameni, iar înfrângerea a determinat retragerea spre nord, spre Quebec, a acestora.În 1702, a fost inaugurat Palatul de la Mogoşoaia, asa cum stă scris pe pisania din foisorul de pe latura de răsărit a palatului.Palatul Mogoşoaia este o clădire istorică din localitatea Mogoşoaia, judetul Ilfov, România, aflată la circa 15 km de centrul oraşului Bucuresti. Complexul contine clădirea propriu-zisă, curtea acestuia cu turnul de veghe, cuhnia (bucătăria), casa de oaspeţi, gheţăria şi cavoul familiei Bibescu, precum si biserica „Sfântul Gheorghe” aflată lângă zidurile curţii. Palatul poartă numele văduvei boierului Mogos care detinea pământul pe care a fost construit.Palatul Mogoşoaia a fost în posesia familiei Brâncoveanu timp de aproximativ 120 de ani, trecând apoi în proprietatea familiei Bibesc.În 1850, a apărut, la Paris, „România viitoare”, revistă politică sub redacţia unui grup de exilaţi români care, după înăbuşirea Revoluţiei Române de la 1848, au fost obligaţi să trăiască în Franţa. În 1862, s-au inaugurat cursurile Şcolii Militare, la Bucureşti, într-o clădire nouă de pe Uliţa Târgoviştei. În1866, s-a născut George Coşbuc, poet român.În1896, a avut loc, la Blaj, premiera operei „La seceriş” de Tiberiu Brediceanu. În1896, s-a născut Scarlat Callimachi, poet, dramaturg şi ziarist român, descendent din familia de boieri moldoveni Callimachi. A fost redactor al revistei Punct (1924-1925) (d.02.06.1975). În1918, s-a constituit, la Paris, „Consiliul Naţional al Unităţii Româneşti”, organ reprezentativ al României, care va desfăşura o intensă activitate în străinătate în favoarea idealurilor de unitate naţională (preşedinte – Take Ionescu; vicepreşedinţi – Vasile Lucaciu, Octavian Goga) (20.09/3.10). În1934, s-a născut Marian Hudac, actor de comedie (teatru: „Ondine”, „Bădăranii”, „Coana Chiriţa”) (d.29.01.1996). În 1934, s-a născut actriţa italiană de film Sophia Loren (numele adevărat: Sofia Scicolone). În 1940, a început procesul de evacuare a populaţiei din teritoriul cedat Bulgariei (Cadrilaterul) în urma tratatului de la 7 septembrie 1940, proces încheiat la 1 octombrie 1940. În 1946, s-a desfăşurat prima ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes (Festivalul de Artă Cinematografică de la Cannes a fost inaugurat la 2.IX.1939, însă consacrarea sa internaţională datează de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial). Primele filme prezentate în cadrul festivalului au fost „Diligenţa”, în regia lui John Ford, „Regula jocului” de Jean Renoir şi „Cavalerul fără spadă” de Frank Capra.În 1947m, s-a născut Laura Lavric, cântareaţă de muzică populară ( n.comuna Costişa, jud. Suceava). În 1968, are loc inaugurarea Uzinei de la Piteşti, prima uzină de autoturisme din România. În 1974, are loc inaugurarea oficială a drumului naţional Transfăgărăşan, care leagă Muntenia de Transilvania; cuprinde cel mai lung tunel rutier din România (887 m), situat la cea mai mare înălţime (2042 m). În 1980, a început războiul dintre Irak si Iran, care s-a încheiat în 1988. Irakul denunţă Acordul de la Alger din 1975, revendicând unele teritorii; în conflictul iraniano-irakian au murit peste un milion de oameni. În1982, a avut loc zborul oficial al primului avion turboreactor de pasageri construit de industria aeronautică din România – ROMBAC 1 – 11 seria 500. ROMBAC 1-11 este primul avion de pasageri cu reactie construit în România. A fost construit la Întreprinderea de Avioane Bucuresti, după licenţa avionului englez mediu curier BAC 1-11. În 1984, a murit inginerul Dumitru Dumitrescu; cercetări şi studii în domeniul hidraulicii; considerat fondatorul şcolii moderne de hidraulică din România; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1904). În 1986, a murit Iorgu Iordan, lingvist şi filolog; membru titular al Academiei Române din 1945 (n. 1888). A fost profesor la Facultatea de Litere şi Filologie din cadrul Universităţii ieşene. Între anii 1922-1930 a condus Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri”. A contribuit la organizarea (1934) Institutului de Filologie Română „A. Philippide”. A publicat peste 500 de lucrări ştiinţifice din domeniul limbii române, al lingvisticii romanice şi al lingvisticii generale.

Trecem acum  să vedem ce s-a întâmplat în 21 septembrie…Aceasta este „Ziua internaţională a păcii”; se marca, anual, până în 2001, în ziua de deschidere a sesiunii Adunării Generale a ONU (în baza Rezoluţiei 36/67 din 30.XI.1981, reconfirmată prin Rezoluţia 52/232 din 4.VI.1998); la 28.IX.2001 Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a hotărât (prin Rezoluţia 55/282) ca această zi să fie marcată la o dată fixă – 21 septembrie. În 19 î.Hr., a murit Virgilius (Publius Vergilius Maro), poet roman.Publius Vergilius Maro (n.15 octombrie 70 î.Hr., Andes –d.Brundisium / azi Brindisi), cunoscut în limba română ca Virgiliu, poet latin, autor al epopeii în versuri Aeneis („Eneida”), considerată epopeea naţională a romanilor. Multe din datele biografice nu sunt sigure, cele mai multe informaţii datează din perioada antică târzie sau provin din legende ale evului mediu timpuriu. În 1391, a murit Petru I Muşat, domn al Moldovei (1375-1391). În timpul domniei lui s-au emis primele monede moldoveneşti (groşii de argint), iar Suceava a devenit cetate de scaun. În 1558, a murit Carol Quintul, împărat al Sfântului Imperiu Roman, rege al Castiliei, Aragonului, Neapolelui si al Siciliei. Carol Quintul (n. 24 februarie 1500) a fost împărat romano-german din 1519, până la abdicarea sa în 1556. A domnit, de asemenea, ca rege al Spaniei, cu titulatura „Carol I”, din 1516 până în 1556. Ca moştenitor a patru dintre casele regale importante din Europa, a realizat o uniune personală a unor teritorii întinse şi dispersate, incluzând Sfântul Imperiu Roman, Aragon,Castilia, Napoli, Sicilia, Țările de Jos şi coloniile spaniole din Americi. Când a renunţat la tron, şi-a împărţit ţinuturile între fiul său, Filip al II-lea al Spaniei, şi fratele său, împăratul Ferdinand I. În1576, a murit Girolamo Cardano, medic si matematician italian (n. 1501) În matematică rămâne cunoscut prin ideile generale privind teoria ecuaţiilor algebrice, cunoscută ca Metoda lui Cardan. În 1832, a murit Walter Scott, scriitor scotian. Sir Walter Scott (n.15 august 1771) a fost un scriitor scoţian prolific şi un poet popular în Europa în timpul vieţii sale.Se poate spune ca Scott a fost primul autor de limbă engleză care a avut o carieră internaţională în timpul vieţii, cu mulţi cititori din întreaga Europa, Australia şi America de Nord. Poeziile şi proza lui sunt încă citite şi multe din scrierile lui ramân scrieri de referinţă atât pentru literatura engleză, cât şi pentru literatura scoţiană. Printre operele sale clebre se numără „Ivanhoe”, „Rob Roy”, „The Lady of The Lake”, „Waverley”, „The Heart of Midlothian” şi „The Bride of Lammermour”. În1847, are loc inaugurarea primei lucrări moderne de alimentare cu apă a Bucureştilor – „Stabilimentul fântânilor de la Mihai Vodă”, în care pompele erau acţionate de o maşină cu aburi. În1860, a murit filosoful german Arthur Schopenhauer, iniţiatorul „voluntarismului” modern; ideile sale au devenit cunoscute în România prin intermediul „Junimii”, influenţând literatura şi filosofia românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (n. 1788). În 1866, s-a născut Elena Văcărescu, scriitoare română de limbă franceză, stabilită la Paris în 1891; prima femeie primită în Academia Română, ca membru de onoare, la 11.VI.1925; a depus o intensă şi permanentă activitate pentru susţinerea intereselor naţionale româneşti în Occident (m. 1947, Paris). Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă ca dată a naşterii 3.X.1864. A fost laureată în două rânduri cu premiul Academiei Franceze. A tradus în limba franceză din poeziile lui Eminescu, Blaga, Goga, Topîrceanu, Minulescu, Vinea (d.17.02.1947). În 1868, a fost promulgat, prin Decretul nr. 1516, „Actul de concesiune pentru construirea şi esploatarea caei ferate de la Suceava la Iaşi, Botoşani pene la Roman”, act prin care era concesionată construcţia primei căi ferate din Moldova (lungimea de 224 km), Companiei Victor von Ofenheim. În 1905, s-a născut sociologul american Philip Mosley, unul dintre cei mai buni cunoscători, din timpul său, ai problemelor est-europene; a desfăşurat cercetări în Albania, Bulgaria, Iugoslavia şi România; în 1940 a fost primul american care a protestat (în revista „Foreign Affairs”) împotriva Dictatului de la Viena, considerându-l un act nedrept împotriva României; membru corespondent străin al Academiei Române (1947) (m.1972). În 1934,s-a născut Leonard Cohen, poet şi cantautor canadian; o voce distinctă în peisajul muzicii pop a anilor ’70 ai secolului al XX-lea. În 1939, prim-ministrul român Armand Călinescu este asasinat de membrii pro-nazişti ai Gărzii de Fier. În 1972, la Bucureşti a fost inaugurat Centrul european UNESCO pentru învăţământ superior cu scopul de a dezvolta cooperarea între instituţiile de învăţământ superior din Europa. În1992, a murit Ion Băieşu, prozator dramaturg, autor de schiţe şi foiletoane umoristice (n. 1933);  autorul romanului „Balanţa” (ecranizat de către regizorul Lucian Pintilie).Ion Băieşu (numele său real fiind Ion Mihalache) (n. 2 ianuarie 1933, Aldeni, judeţul Buzău; d. Bucuresti) a fost un scriitor român, dramaturg şi autor de scenarii pentru televiziune si film.A lansat celebrul cuplu comic Tanţa şi Costel, în interpretarea a doi mari actori români, Coca Andronescu şi Octavian Cotescu. A scris foarte multe volume de schiţe cu subiecte comice. După moartea sa i-a fost publicat şi un Jurnal. În1995, a încetat din viaţă Matty Aslan (n.1924), grafician român. A practicat caricatura, ilustraţia de carte, a fost regizor şi scenarist de filme de animaţie. Matei (Matty) Aslan (n. 7 mai 1924, oraşul Ismail,astăzi în Ucraina) a fost un caricaturist, regizor şi scenarist de filme de animaţie. Înainte de decembrie 1989, Matty Aslan era autor al unei rubrici permanente în ziarul „România liberă”, rubrică intitulată „Una pe zi de Matty”, pe care a realizat-o zi de zi timp de 17 ani. Caricaturile sale nu vizau viaţa politică, ci mai ales cotidianul, tinzând spre desen umoristic. Finalitatea socială imediată a umorului său (ridendo castigat mores) l-a făcut extrem de popular pentru aplombul şi concizia adresei satirice directe. În 1996, Margareta, principesa de Hohenzollern, fiica regelui Mihai I, s-a căsătorit cu Radu Duda, devenit principe de Hohenzollern-Veringen (la 1 ianuarie 1999). În 2003, este sfârşitul misiunii sondei spaţiale Galileo dupa 14 ani şi 4,6 miliarde de kilometri parcurşi. Distrugerea sondei s-a produs prin dezintegrare în atmosfera planetei Jupiter, lucru hotărât de NASA, pentru a proteja de contaminare satelitul Europa.

Urmează să vedem ce s-a întâmplat în 22 septembrie… În1326,apare cea mai veche menţiune de înnobilare a unui cneaz român de către regele Ungariei, Carol Robert d’Anjou; Carol Robert îi dăruieşte lui Stanislav, cneaz din Maramureş, moşia Zurduc (jud. Maramureş), pentru serviciile sale aduse regatului. În 1768, a murit, la Roma, Ioan Inocenţiu Micu Klein, iluminist român, episcop al Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolică) din Transilvania, militant pentru drepturile românilor ardeleni. În 1831, s-a născut Grigore Cobălcescu, geolog şi paleontolog; autorul primei lucrări româneşti de geologie, „Calcariul de la Răpidea” (1862); membru titular al Academiei Române din 1886 (m. 1892). În1873, s-a născut, la Dimăcheni, jud. Botoşani, Dimitrie Pompeiu (m.1954), matematician român. Membru titular al Academiei Române (1934). Director al Institutului de Matematică al Academiei (1949–1954). Are contribuţii la teoria funcţiilor şi a calculului funcţional. A definit funcţii care îi poartă numele, precum şi noţiunile de „derivată areolară” şi „distanţă între două mulţimi închise”. Autor al unei teoreme din geometria elementară. În 1888, s-a născut pictorul Dumitru Ghiaţă. Dumitru Ghiaţă (n. Colibaşi, judeţul Mehedinţi – d. 3 iulie 1972, Bucureşti) a fost un pictor român specializat în piesaje şi natură moartă cu flori. În1904, cursă automobilistică, organizată de ACR, pe traseul Bucureşti-Giurgiu-Bucureşti, una din primele din ţara noastră şi din această parte a Europei. Cursa a fost câştigată de George Valentin Bibescu care a obţinut cea mai mare viteză de până la acea dată în Europa, într-o cursă pe soselele publice, cu un autoturism Mercedes de 40 CP. În 1914, împăratul Germaniei, Wilhelm al II-lea, i-a cerut telegrafic regelui Carol I al României (1866-1914) intrarea ţării noastre în război, de partea Puterilor Centrale. Regele Carol I i-a răspuns că nu poate satisface cererea din cauza opiniei publice româneşti. În 1919, a murit Alexandru A. Suţu (Sutzu, Soutzo) pionier al psihiatriei române, primul psihiatru român, primul profesor universitar de psihiatrie, primul autor de lucrări ştiinţifice de specialitate, primul organizator al asistenţei moderne a bolnavilor psihici, pionier al psihosomaticii, promotor al legislaţiei psihiatrice moderne în România; membru corespondent al Academiei Române din 1888 (n. 1837). În 1929, s-a născut Dinu Cocea, regizor de film şi scenarist, stabilit la Paris din 1985. În1931, la propunerea lui Nicolae Iorga, preşedinte al Consiliului de Miniştri, Constantin Brâncuşi a fost decorat cu ordinul „Meritul cultural pentru artă plastică”. În1935, a murit (la Cannes) Constantin Dumbravă, medic şi explorator polar; a participat, în perioada 1927-1928, la expediţia întreprinsă pe coasta estică a Groenlandei de vasul „Gertrude Reik”; între anii 1930 şi 1931 a traversat insula de la Vest la Est; a realizat şi un interesant documentar filmat al expediţiilor sale în Groenlanda (n. 1898). În 1938, s-a născut, la Berinţa, jud. Maramureş, Augustin Buzura, prozator român. Membru titular al Academie Române (1992). A publicat romane de analiză a dilemelor morale (Absenţii, 1970; Orgolii, 1972), cu largă şi curajoasă deschidere spre problematica socială şi politică postbelică (Feţele tăcerii, 1974, ciclul Zidul morţii). A semnat şi un volum de eseuri (Bloc-notes, 1961).Augustin Buzura (n. 22 septembrie 1938, Berinţa, Maramureş) este un psihiatru, prozator şi eseist român contemporan, autorul unor scenarii cinematografice. Din 1992 este membru al Academiei Romane. În 1944, cade pe front scriitorul Paul-Mihu Sadoveanu (fiul mezin al lui Mihail Sadoveanu); autor al unei singure opere, neîmplinite, „Ca floarea câmpului…” (apărută postum, în 1944), vădind un remarcabil instinct al naraţiunii confesive (n. 1920). În 1955, intră în tipografie primul volum al romanului „Moromeţii”, de Marin Preda; la 29 noiembrie romanul era pregătit pentru tipărire. Tirajul primei ediţii a fost de 20.100 exemplare. În 1958, a avut loc premiera bucureşteană a operei Oedip, de George Enescu (conducerea muzicală – Constantin Silvestri, regia Jean Rînzescu, în rolul principal – David Ohanesian; premiera mondială a operei avusese loc la Paris, în anul 1936). În 1976, sonda spaţială americana Viking confirma ca planeta Marte poseda o calotă glaciară.

Următoarea etapă este să vedem ce s-a întâmplat într-o zi de 23 septembrie…Aceasta este „Ziua internaţională împotriva exploatării sexuale şi a traficului femeilor şi copiilor”, dar și „Ziua Mondială a Curăţeniei”; a fost lansată în 1993 de Organizaţia Naţiunilor Unite, în parteneriat cu organizaţia Clean Up the World. Această sărbătoare are menirea de a inspira şi a îndemna comunităţile să cureţe, să îmbunătăţească şi să protejeze ambientul lor local, prin realizarea de acţiuni care pot varia de la igienizarea unor zone, plantarea de arbori şi arbuşti, la proiecte referitoare la conservarea apei şi a energiei.  În 62 î.Hr.: S-a născut Augustus Caesar Octavian, primul împărat roman (27 î.Hr. – 14 d.Hr.). Nepot şi fiu adoptiv a lui Cezar, a condus imperiul cu autoritate, însă a reuşit să aducă pacea şi prosperitatea. De altfel, perioada cât a condus a fost numită „Secolul lui Augustus”. A devenit unicul stăpân al Imperiului Roman după bătălia de la Actium (31 î.Hr.), când şi-a învins adversarul, Marc Antoniu. În1386, a murit domnul Ţării Româneşti, Dan I, fiul lui Radu I şi frate vitreg al lui Mircea cel Bătrân. Dan I a fost domn al Ţării Româneşti între 1383 sau 1385 şi 23 septembrie 1386. „Cronica anonimă bulgară” , contemporană evenimentului, afirmă că voievodul ar fi murit pe 23 septembrie 1386, asasinat în timpul unei campanii militare pentru ajutorarea unchiului său, Sracimir, ţarul bulgar de la Vidin, îndreptate  împotriva ţarului Bulgariei de răsărit Şişman, aliatul  otomanilor. Dan I este voievodul care termină lucrările la Mănăstirea Tismana căci „[…] la începutul domniei dăruite mie de Dumnezeu am aflat în ţara domniei mele, la locul numit Tismana, o mânăstire nu întru toate terminată, pe care sfântrăposatul, binecinstitorul voievod Radul, părintele domniei mele, a ridicat-o din temelie, dar n-a sfârşit-o din pricina scurtimii vieţii[…]“, aşa cum sună actul de danie din 3 octombrie 1385.Mănăstirea Tismana cel mai vechi aşezământ monahal din Ţara Românească, având un rol primordial în menţinerea credinţei ortodoxe de-a lungul a peste 600 de ani. Mănăstirea se află pe teritoriul oraşului Tismana din judeţul Gorj, la 36 de km de oraşul Târgu-Jiu. În1386, începe domnia lui Mircea cel Bătrân (până la 31 ianuarie 1418); în timpul domniei sale, Ţara Românească a avut cea mai mare întindere şi a cunoscut o puternică dezvoltare economică, consolidare militară şi afirmare politică internaţională, îndeosebi în sud-estul Europei; remarcabil comandant militar, om politic şi abil diplomat, Mircea cel Bătrân a întreţinut relaţii bune cu Ungaria, Polonia şi Moldova, a repurtat victorii asupra turcilor, fiind cel mai activ exponent al luptei antiotomane din vremea sa.  În1879, Societatea de cultură macedo-română, constituită la Bucureşti şi recunoscută prin înalt decret domnesc la 15.04.1880, a lansat o proclamaţie tuturor românilor din sudul Dunării, chemându-i să înveţe limba română şi să trăiască în pace cu toate popoarele cu care vieţuiesc; societatea a funcţionat în mod continuu, nefiind desfiinţată de la data înregistrării ca persoană juridică. În 1920, a murit inginerul agronom Constantin F. Robescu; în 1870 a înfiinţat, împreună cu Petre. S. Aurelian, „Revista ştiinţifică”, în care a publicat numeroase articole de silvicultură; unul dintre fondatorii (1883) „Şcolii Speciale de Silvicultură” din Bucureşti; între anii 1895 şi 1899 a fost primar al Bucureştiului; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1839). În 1928, a apărut, la Bucureşti, „Revista Radio”, destinată publicării unor articole de ştiinţă şi tehnică în domeniul radiodifuziunii, programe, ştiri.  În1930, s-a născut Ray Charles, pianist, saxofonist şi compozitor de jazz american (m. 2004), inclus în „Rock and Roll Hall of Fame”, în „Blues Hall of Fame”, „Grammy Hall of Fame”, „Jazz Hall of Fame”, ceea ce dovedeşte indiscutabil valoarea sa, dar şi talentul cu care a fost înzestrat. În1941, s-a născut Sofia Vicoveanca, cântăreaţă de muzică populară. În 1950, Consiliul de Miniştri a hotărât înfiinţarea „Studioului Cinematografic Bucureşti”, destinat producţiei de filme artistice şi de animaţie; cu această ocazie, au început lucrările de construcţie a studioului de la Buftea („Centrul de Producţie Cinematografică”). În 1991, 23-27, minerii de la Vulcan, nemulţumiţi de cum se rezolvase un conflict de muncă, intră în grevă şi solicită prezenţa primului ministru în Valea Jiului, pentru a relua negocierile; refuzaţi de premier, minerii, în frunte cu Miron Cozma, decid deplasarea în Capitală; se produce, astfel, o nouă mineriadă (a patra), în timpul căreia este luat cu asalt sediul Guvernului (25-26 septembrie), cerându-se demisia Cabinetului Petre Roman (fapt anunţat pe 26 septembrie, la prânz, de purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei); în după amiaza aceleiaşi zile, minerii pătrund în sala de şedinţe a Camerei Deputaţilor, unde cer demisia preşedintelui Ion Iliescu şi satisfacerea tuturor revendicărilor; sunt atacate Televiziunea (26 septembrie, seara) şi Palatul Cotroceni (27 septembrie), cu intenţia de a-l obliga pe Ion Iliescu să demisioneze; după consultări cu liderii partidelor politice, preşedintele Iliescu are o întrevedere cu Cozma (27 septembrie); este semnat un comunicat, minerii se declară satisfăcuţi şi începe evacuarea lor din Bucureşti (operaţiunea prelungindu-se şi a doua zi, 28 septembrie).

Următorul popas este în ziua de 24 septembrie…Aceasta este „Ziua Wörner – Ziua Parteneriatului pentru Pace”, marcată, din 1996 la propunerea „Asociaţiei Manfred Wörner” din România, în ziua de naştere a fostului secretar general al NATO (1934-1994). Manfred Wörner, om politic german, secretar general al Alianţei Nord-Atlantice între anii 1988 şi 1994, a fost un avocat al extinderii NATO spre centrul şi estul continentului european. În1180. moare Manuel I Comnenul, ultimul împărat al dinastiei Comnenilor. Imperiul bizantin cade în declin. Manuel I Comnen (n. 28 noiembrie 1143- d. 24 septembrie 1180) a fost un împărat Bizantin din secolul al XII-lea, a cărui domnie a avut un rol crucial în istoria Bizanţului şi a zonei Mediterane. În dorinţa de a readuce imperiului său gloria şi puterea de odinioară în zona Mediterană, Manuel a dus o politică străină foarte ambiţioasă. A avut alianţe cu Biserica Catolică, a invadat Italia, a participat la invazia Egiptului alături de Regatul de la Ierusalim. Manuel a schimbat harta politică a Balcanilor şi a zonei de est mediteraneene, plasând regatele Ungariei şi a statelor înfiinţate după prima Cruciadă (Ţara Edessa, Principatul Antioch, Comitatul Tripoli şi Regatul de la Ierusalim) sub hegemonia Bizantină. Spre finalul domniei sale, realizările sale au suferit o dură lovitură după înfrângerea drastică din bătălia de la Myriocephalum. În 1541, a murit elveţianul Paracelsus (Theophrastus Bombastus von Hohenheim), alchimist, medic (a introdus în tratament medicamente chimice, devenind precursorul iatrochimiei), „magician” şi filosof al naturii; una dintre cele mai pitoreşti figuri ale Renaşterii (n. 1493). În 1724, a avut loc sfinţirea complexului monastic „Văcăreşti”, ctitorie a primului domnitor fanariot Nicolae Alexandru Vodă Mavrocordat. Construcţia a început în anul 1716. A fost demolată în 1986 din ordinul lui Ceauşescu. În1827, s-a născut, la Nicoreşti, jud. Galaţi, Scarlat Pastia (m.1900), jurist român. A fost prefect, primar, deputat şi senator de Iaşi. A donat terenul unde s-a amplasat cimitirul „Eternitatea” (1868). A ctitorit biserica „Sf. Gheorghe” din cimitirul amintit (1875). A făcut donaţii Universităţii „Al. I. Cuza” in scopul asigurarii burselor acordate studenţilor pentru studii la Paris. În 1829, Rusia şi Imperiul Otoman au semnat Tratatul de Pace de la Adrianopol. În 1912, s-a născut, la Râul Sadului, jud. Sibiu, Victor Iliu (m.1968), regizor român. Unul dintre maeştrii cinematografiei româneşti. A realizat filmele: Comoara de la Vadul Vechi; Moara cu noroc, pentru care a primit pentru regie, în 1956, un premiu la Karlovy-Vari.  În 1916, s-a născut, la Girov, jud. Neamţ, Aurel Giroveanu (m.2001), pianist şi compozitor român. Între anii 1949 şi 1954, a fost pianist şi dirijor de muzică uşoară. A compus muzică de scenă (Găinuşa de aur, 1954 – operetă-basm; Când cântă privighetorile, 1962 – comedie cu muzică; Rochia de bal, 1963 – operetă; Alice în ţara minunilor, 1967 – fantezie-basm etc.), muzică de film, piese corale şi muzică uşoară. În1934, s-a născut Manfred Woerner (m.1994), om politic german. A fost ministru al Apărării al R.F.G. (1982-1994), fost secretar general al NATO (1988-1994). În 1991, a patra mineriadă… Minerii de la Vulcan, aflati în greva, nemultumiti de întârzierea raspunsului Guvernului la revendicarile lor, pornesc spre Bucureşti. În drum, se opresc la Craiova şi devastează gara.În  1992, a intrat în vigoare Legea nr. 102/1992, privind noua stemă a României şi noul sigiliu al statului. În 1996, a fost transformat în judeţ Sectorul Agricol Ilfov, al şaptelea sector al Bucureştiului, alcătuit din 38 de comune şi oraşul Buftea.În 2012, unitatea astronomică, aproximativ egală cu distanţa dintre Pământ şi Soare, folosită pentru a exprima distanţele din Univers, nu va mai fluctua, ea fiind oficial stabilită de Uniunea Astronomică Internaţională. Unitatea astronomică este de acum înainte egală cu 149.597.870.700 de metri, o valoare convenţională aleasă pentru a fi compatibilă cu constantele astronomice în vigoare din 2009.

Ultimul jalon de pe răbojul de azi este să vedem ce s-a întâmplat într-o zi de 25 septembrie…În1066, are loc bătălia de la Stamford Bridge, care marchează finalul epocii de glorie a vikingilor. Bătălia de la Stamford Bridge în Anglia este privită adesea ca un reper pentru sfârşitul Erei Vikinge în Marea Britanie. Bătălia a avut loc la 25 septembrie 1066, la puţin timp după ce armata norvegiană invadatoare condusă de regele Harald al III-lea a învins armata seniorilor nordici Edwin de Mercia şi Morcar de Northumbria în Bătălia de la Fulford, cu două mile la sud de York.Regele Harold Godwinson al Angliei l-a întâmpinat pe Harald cu propria sa armată, luându-l prin surprindere, cu războinicii fără armuri şi nepregătiţi după un marş forţat intrat în legendă şi care a străbătut regatul de la sud la nord.După o bătălie încrâncenată cu pierderi de ambele părţi, dar devastatoare mai ales pentru norvegieni (lipsiţi fiind de zale), Harald Hardråde şi seniorul Tostig, fratele lui Harold Godwinson, au căzut amândoi. Venirea de întăriri norvegiene a prelungit bătălia dar nu i-a schimbat cursul. Infrângerea norvegienilor a fost decisivă. Regele Harold Godwinson a acceptat un acord cu supravieţuitorii, inclusiv cu fiul lui Hardråde, Olaf, şi le-a dat permisiunea să se întoarcă în Norvegia luând cu ei şi trupul regelui lor, după ce au jurat să nu mai atace Anglia niciodată.Harald al III-lea Sigurdsson (n. 1015; d. 25 septembrie 1066), supranumit ulterior Harald Hardråde (Haraldr harðráði, în traducere aproximativă „sfat hotărât” sau „conducător dur”) a fost rege al Norvegiei din 1047 până în 1066. A fost şi Rege al Danemarcei până în 1062. Multe dintre faptele sale sunt consemnate în Heimskringla. Moartea lui este ades folosită pentru a marca sfârşitul erei vikinge.În  1396, are loc bătălia de la Nicopole (azi oraş în nordul Bulgariei); armatele coaliţiei antiotomane conduse de Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei, au fost înfrânte de oastea turcă condusă de sultanul Baiazid I (supranumit Trăsnetul); la această luptă a participat alături de cruciaţi şi un corp de oaste din Ţara Românească, condus de Mircea cel Bătrân.În 1493, începe cea de-a doua călătorie a lui Cristofor Columb (încheiată la 11 iunie 1496). În cursul ei descoperă Insulele Dominica, Antigua, Guadalupa, Monserrat, Virgine, Porto Rico, Jamaica şi Coasta de sud a Cubei.  Cristofor Columb (italiană Cristoforo Colombo, portugheză Cristóvão Colombo, spaniolă Cristóbal Colón, n. între august şi octombrie 1451 – d. 20 mai 1506) a fost un navigator italiano-spaniol. A navigat spre vest peste Oceanul Atlantic în căutarea unei rute spre Asia, dar şi-a câştigat reputaţia descoperind un nou continent, America, în perioada precolumbiană fiind cunoscută numai Lumea Veche.Expediţia a fost formata din 17 nave şi aproximativ 1500 de oameni, care au plecat din Spania în septembrie 1493.În 1785, s-a născut, la Braşov, Christian Flechtenmacher, jurist, principalul autor al codului de legi cunoscut sub numele de „Codul Calimach” (1817); a publicat, pentru prima dată în spaţiul românesc, un „Dicţionar juridic” (1815). În 1817, s-a născut, la Feleac, judeţul Cluj, Ştefan Micle (m.1879), fizician şi chimist român. Ştefan Micle a fost primul profesor de Fizică în învăţământul superior din România. Timp de aproape un sfert de veac a slujit catedrele de Fizică şi Chimie de la Academia Mihăileană şi Universitatea din Iaşi. A fost decan al Facultăţii de Ştiinţe, apoi, în 1867, devine rector al Universităţii, până în 1875. A fondat primul laborator universitar de Chimie la Iaşi. La 7 august 1864, s-a căsătorit cu Veronica Câmpeanu, poetă română, cunoscută publicului larg în special datorită iubirii care a legat-o de Mihai Eminescu.În 1848, apare Decretul special privind trimiterea în exil a majorităţii conducătorilor Revoluţiei din Ţara Românească. În 1857, s-a născut juristul George Plopu, unul dintre cei mai buni specialişti români în drept urbarial şi composesoral; după 1918 a contribuit mult la reorganizarea justiţiei din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1934 (m. 1940). În 1860, Alexandru Ioan Cuza a efectuat o vizita „de curtoazie” la Istanbul. Domnitorul este primit cu onorurile prevazute pentru sefii de state suverane, renuntându-se la ceremonialul ofensator cu care erau primiti domnii anteriori. Vizita constituia un sondaj în vederea solutionarii cerintelor din memoriul adresat Portii şi puterilor garante în luna iunie a aceluiaşi an, referitoare la dreptul de a desăvârşi unirea celor doua principate şi de a modifica legea electorală (25.09/7.10-5.10/17.10). În 1872, a fost inaugurată Gara de Nord din Bucureşti. În 1883, a fost terminat şi inaugurat castelul Peleş, ocazie folosită de autorităţi pentru a declara Sinaia oraş. În1913, s-a născut Maria Tănase, una dintre cele mai cunoscute interprete ale cântecului popular românesc (m. 1963). În 1926, avea loc semnarea, la Geneva, a Convenţiei internaţionale privind sclavia, adoptată de Societatea/Liga Naţiunilor (a intrat în vigoare la 9.III.1927; România a ratificat-o în anul 1931). În 1936, s-a născut Ileana Sărăroiu, interpretă de muzică populară românească (d. 1979).În  1938, s-a născut Nicolae Mărgineanu, regizor de film, scenarist şi producător de film. În 1948, a fost inaugurat, la Bucureşti, stadionul Republica (prin reamenajarea stadionului ANEF), cel mai mare şi modern din ţară la acea vreme (40.000 de locuri); dezafectat odată cu începerea lucrărilor la „Casa Poporului”. În 1997, la Biserica Mirăuţi din Suceava, necropolă voievodală, sediul primei Mitropolii a Moldovei, a fost descoperit mormântul domnitorului Petru I Muşatinul.Pentru astăzi voi încheia cele câteva momente de istorie din mașina timpului. Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!

Al dumneavoastră,

Nicolae Uszkai

Surse foto:

Wagon Wheels Decorative Wooden