„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 19 la 25 decembrie…  
de Nicolae Uszkai, Brașov

Motto: „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.”– Miron Costin, cronicar

Stimați și dragi amici, astăzi voi continua obiceiul de fiecare sâmbătă, de trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Prin urmare, să vedem, pentru început, ce s-a întâmplat într-o zi de 19 decembrie de-a lungul timpului…19 decembrie este „Ziua ONU pentru cooperarea Sud-Sud”, declarată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 58/220 din 23.XII.2004; ONU a sprijinit, încă din 1978 (prin Rezoluţia 33/134), Planul de acţiune pentru promovarea cooperării tehnice între ţările în curs de dezvoltare, adoptat la Buenos Aires (Argentina).În anul1741, a murit Vitus (Jonassen) Bering, navigator şi explorator danez în serviciul Rusiei; a condus primele expediţii în Peninsula Kamceatka; traversând marea şi strâmtoarea care azi îi poartă numele, a ajuns până la ţărmul de nord-vest al Peninsulei Alaska. În 1848, a murit scriitoarea engleză Emily Brontë. Emily Jane Brontë (n. 30 iulie 1818) a fost scriitoare engleză, cunoscută mai ales pentru unicul ei roman La răscruce de vânturi, publicat în anul 1847. În 1852, s-a născut fizicianul american Albert Abraham Michelson; cercetări asupra vitezei luminii, care au stat la baza teoriei relativităţii; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1907. Albert Abraham Michelson (d. 9 mai, 1931) a fost un fizician evreu-prusac-american cunoscut pentru lucrările sale în domeniul măsurării vitezei luminii şi în primul rând pentru experimentul Michelson-Morley. În 1907 a primit Premiul Nobel pentru Fizică, pentru instrumentele sale de precizie optică şi investigaţiile spectroscopice şi metrologice efectuate cu ajutorul acestora. A devenit primul american care a primit premiul Nobel într-un domeniu ştiinţific. În 1872, a fost dată publicităţii „Legea pentru alegerea mitropoliţilor şi episcopilor eparhioţi” şi constituirea Sfântului Sinod al Bisericii autocefale Ortodoxe Române. În 1885, s-a născut teologul de mare erudiţie Ioan Gh. Savin; a desfăşurat o bogată activitate didactică şi publicistică (la Iaşi, Chişinău şi Bucureşti); prin el, teologia fundamentală s-a definit ca disciplină de sine stătătoare în teologia ortodoxă română; a fost deţinut mulţi ani în închisorile comuniste (d. 1973). În 1898, s-a înfiinţat, la Iaşi, „Societatea Universitară Română”, condusă de A. D. Xenopol. În 1901, s-a născut Rudolf Hell, considerat inventatorul faxului; în anul 1929, a conceput un dispozitiv, denumit „Hellschreiberg”, care transmitea textele pe cale electronică, permiţând expedieri rapide în toată lumea (d.14.03.2002). În 1906, s-a născut (în Ucraina) Leonid I. Brejnev, om politic sovietic; prim-secretar (1964-1966) şi secretar general (1966-1982) al CC al PCUS; şef al statului sovietic (1960-1964; 1977-1982); a organizat înăbuşirea „Primăverii de la Praga” (1968) şi a elaborat doctrina „suveranităţii limitate”; pe plan intern a promovat o linie politică rigidă (m. 1982). În 1912, 19.XII. / 1913, 1.I, a avut loc cel de-al patrulea recensământ în România (7.248.061 de locuitori). Prima înregistrare a populaţiei în care se regăsesc elemente ale unui „recensământ modern” a avut loc în anul 1838, în timpul Regulamentului organic. După această dată, cronologia recensămintelor consemnează următoarele: al 2-lea recensamânt s-a desfăşurat în perioada decembrie 1859 – martie 1860; al 3-lea, în decembrie 1899; al 4-lea, la 19 decembrie 1912; al 5-lea, la 29 decembrie 1930; al 6-lea, la 6 aprilie 1941; al 7-lea, la 25 ianuarie 1948; al 8-lea, la 21 februarie 1956; al 9-lea, la 15 martie 1966; al 10-lea, la 5 ianuarie 1977; al 11-lea, între 7 şi 14 ianuarie 1992, al 12-lea, între 18 şi 27 martie 2002 şi al 13-lea între 20 şi 31 octombrie 2011. În 1915, s-a născut şansonetista franceză Edith Piaf (pseudonim pentru Edith Gassion), celebra interpreta franceza a melodiei „La vie en rose”; a intrepretat roluri în filmele „Etoile sans lumiére”, „Les Amants de demain” (d. 11.10.1963). Numele său adevărat era Édith Giovanna Gassion. Şi-a luat pseudonimul „Piaf” (în argoul parizian = vrabie) cu ocazia debutului, în anul 1935.Este înmormântată în cimitirul „Pére Lachaise” din Paris. Timp de două zile o mulţime imensă de admiratori s-a perindat la mormânt, pentru a omagia pe cea care a fost numită „petite fille des rues”. Posteritatea i-a iertat viaţa sa nu tocmai exemplară, pentru a reţine doar imensul său talent. Édith Piaf, denumită „la môme Piaf” (mica vrabie), a intrat în legendă încă din cursul vieţii. În 1915, a murit Alois Alzheimer, medic german. Alois Alzheimer (n.14 iunie 1864, Marktbreit am Main – d.Breslau) a fost un psihiatru şi neuropatolog german. A descris pentru prima dată o formă de demenţă degenerativă, cunoscută până azi după numele său ca boala Alzheimer. În 1916, primul război mondial: se sfârşeşte bătălia de la Verdun (21 februarie – 18 decembrie 1916), dintre trupele germane şi cele franceze. În general, bătălia de la Verdun nu e considerată o victorie din cauza numărului foarte mare de victime. Atât germanii, cât şi francezii au pierdut foarte mulţi oameni în această bătălie, una din cele mai devastatoare din timpul războiului. Din cauza numărului victimelor şi al impactului psihologic pe care Verdun l-a avut asupra francezilor, unii istorici au deumit această bătălie „Stalingradul Franţei”.Atât francezii, cât şi germanii au pierdut în jur de 350.000 de soldaţi în această bătălie, la care se adaugă alte câteva zeci de mii de răniţi (potrivit unor estimări, se ajunge chiar la cifra de 100.000).În 1925, apare, la Bucureşti, săptămânalul „Cetatea literară” condus de scriitorul Camil Petrescu (până în iulie 1926).  În 1937, la Radiodifuziunea Română este inaugurată emisiunea „Ora militară”. În1947, are loc vizita oficială, la Bucureşti, a unei delegaţii guvernamentale iugoslave condusă de Iosip Broz Tito. Este semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între cele două ţări, pentru o perioadă de 20 de ani. Este primul act internaţional încheiat de România dupa cel de-al doilea război mondial. În 1968, a murit Tiberiu Brediceanu, compozitor şi folclorist; membru corespondent al Academiei Române (n. 1877). În 1978, a murit medicul Florica Bagdasar, fondatoare a specialităţilor de Sănătate Mintală şi a Neuropshiatriei Copilului şi Adolescentului în România; prima femeie ministru din România, la Ministerul Sănătăţii (1946-1948) şi singura femeie care a reprezentat România dupǎ cel de-al doilea rǎzboi mondial în delegaţia la Conferinţa de pace din 1946 de la Paris (n. 1901, într-o familie de macedoromâni, în Bitolia-Monastir din Macedonia). În 1979, fost inaugurat primul tronson al metroului din Bucureşti, Semănătoarea–Timpuri Noi. În 1984, a fost semnată Declaraţia chino-britanică pe baza căreia colonia britanică Hong Kong urma să revină oficial, la 1.VII.1997, sub suveranitatea R. P. Chineze, ca regiune administrativă cu statut special (Anglia a obţinut insula Hong Kong prin Tratatul anglo-chinez de la Nanjing, încheiat la 29.VIII.1842).În 1992, Patriarhia Română a emis un act ce consfinţea reactivarea Mitropoliei Basarabiei, autonomă şi cu statut propriu, stabilind „de jure” desprinderea acesteia de sub tutela Patriarhiei Ruse şi revenirea ei în cadrul Bisericii Ortodoxe Române (a fost recunoscută de autorităţile moldovene la 30.VII.2002). În urma Păcii de la Bucureşti (1812), Rusia a căpătat pentru prima oară teritoriul dintre Prut şi Nistru, Basarabia; pentru grăbirea rusificării, Biserica din teritoriile anexate a fost trecută sub jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Ruse. În 1996, a murit actorul italian de film Marcello Mastroianni. În 1997, a avut loc premiera filmului „Titanic” (regia James Cameron), considerat unul dintre cele mai scumpe filme şi situat pe primul loc în lista filmelor cu cele mai mari încasări din toate timpurile (11 premii Oscar) Leonardo Dicaprio şi Kate Winslet sunt vedetele acestui lung-metraj. Céline Dion interpretează cântecul „My Heart Will Go On”.

Trecem la următoarea zi a săptămânii și vom vedea ce s-a întâmplat în 20 decembrie…Această zi este sărbătoarea populară „Ignatul”; în tradiţia populară românească, Ignatul este o divinitate solară (care a preluat, din calendarul ortodox, numele şi data de celebrare ale Sf.Ignatie Teoforul); sinonim cu „Ignatul Porcilor”, pentru că în zorii zilei de Ignat se taie, de obicei, porcul pentru Crăciun. Este și „Ziua Internaţională a Solidarităţii Umane”, marcată anual, la această dată şi proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, la data de 22 decembrie 2005, în rezoluţia consacrată primului deceniu de luptă al O.N.U. pentru eradicarea sărăciei. Cu această ocazie sunt derulate numeroase campanii şi strategii pentru combaterea discriminţrii, care presupun acţiuni concrete, ajutor efectiv, drepturi şi îndatoriri în relaţia dintre oameni şi comunităţile cărora le aparţin. În 1590, a murit chirurgul francez Ambroise Paré; la tratarea rănilor grave, pentru prima dată a folosit pansamente cu albuş de ou şi terebentită în loc de cauterizare cu fier roşu (încins) sau ulei fierbinte; este considerat, pe drept cuvânt, fondatorul marii chirurgii. În1740, s-a născut József (Iosif) Benkő, istoric (studii privind istoria medievală a Transilvaniei, un susţinător al latinităţii limbii române), botanist şi geograf secui (m. 1814). În 1768, s-a născut Veniamin Costache, carturar, traducator şi poet, mitropolit al Moldovei (1803-1806; 1812-1842); a sprijinit şi îndrumat activitatea de tipărire de carte bisericească în limba naţională, a înfiinţat şi organizat învăţământul românesc de toate gradele în Moldova (m. 18.12.1846). În 1803, Statele Unite au cumpărat provincia Louisiana de la oficialii francezi, cu 15 milioane de dolari. În 1808, 20.XII. / 1809, 1.I, s-a născut (la Miskolc/Ungaria) cărturarul Andrei Şaguna, mitropolit al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria (din 1864); unul dintre preşedinţii Adunării Naţionale de la Blaj (3/15 mai 1848) şi şeful delegaţiei trimise la Viena pentru a susţine pe lângă împărat drepturile românilor transilvăneni; contribuţii la dezvoltarea învăţământului şi a presei în limba română, precum şi la întemeierea şi activitatea societăţii ASTRA (1861), fiind primul ei preşedinte; membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1871 (m. 1873). Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă naşterea la 1.I.1809 şi moartea la 28.VI.1873. Andrei Şaguna a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română la 29.X.2011, cu zi de prăznuire la 30 noiembrie. În 1837, 20.XII. / 1838, 1.I, apare (până la 31.XII.1838), la Bucureşti, primul cotidian românesc, „România”, sub conducerea lui Aaron Florian şi Gheorghe Hill; cotidianul oglindea viaţa politică, social-economică, ştiinţifică şi culturală a românilor de pe ambii versanţi ai Carpaţilor, precum şi evenimente politice din întreaga lume; primele 150 de numere ale gazetei au fost imprimate cu caractere chirilice, folosindu-se apoi alfabetul de tranziţie. În 1842, Obşteasca Adunare Extraordinară a Ţării Româneşti a ales ca domn pe Gheorghe Bibescu care a abdicat în iunie 1848. În 1852, s-a născut arhitectul Ion Mincu, întemeietor al şcolii naţionale de arhitectură; a valorificat elemente de construcţie şi decoraţie ale arhitecturii feudale şi populare româneşti; printre lucrările sale se numără Casa Lahovari (azi Spitalul dr. I. Cantacuzino), Casa Vernescu, Şcoala Centrală, toate din Bucureşti. În 1857, 20.XII. / 1858, 1.I, Adunarea ad-hoc a Moldovei votează o rezoluţie prin care se adresează Puterilor garante cu rugămintea de a „se prevedea şi a stabili calea prin care Principatele Unite, la orice călcare a drepturilor lor, de orice parte ar proveni, să poată cere şi dobândi puternicul sprijin al marelui Areopagiu”. În 1879, s-a născut Ion Gheorghe Duca, jurist, memorialist şi om politic liberal; preşedinte al PNL (1930-1933), parlamentar, ministru în mai multe rânduri, prim-ministru (noiembrie-decembrie 1933); animat de convingeri democratice, de sentimente patriotice, pacifiste şi antifasciste, a participat activ la înfăptuirea unor importante acte istorice: întregirea ţării, reforma agrară, reforma electorală, politica de pace din cadrul Ligii Naţiunilor şi a Micii Înţelegeri (m. 1933, asasinat de un comando legionar, pe peronul gării Sinaia). În1908, 20.XII. / 1909, 2.I, s-a constituit, la Bucureşti, „Cercul românilor de peste munţi”, cu scopul de a dezvolta şi întreţine legături mai strânse cu românii de dincolo de Carpaţi şi de a sprijini revendicările „fraţilor aflaţi sub dominaţia austro-ungară”. În1917, Consiliul Comisarilor Poporului decretează înfiinţarea Comisiei Extraordinare de Combatere a Contrarevoluţiei (CEKA), prima organizaţie de poliţie secretă din epoca modernă, condusă de Felix Edmundovici Dzerjinski; mai târziu, aceasta va purta o serie de denumiri, ultima fiind KGB.

În1935, s-a născut producătorul de televiziune Valeriu Lazarov; în 1968 se stabileşte în străinătate, iniţial în Spania (până în 1979) şi apoi în Italia (până în 1989, unde lucrează pentru Silvio Berlusconi, la Canale 5); între anii 1989 şi 1994 conduce postul spaniol Tele 5; în 1995 îşi înfiinţează propria companie de producţie, Prime Time Communications (m. 2009). În 1937. Alegeri pentru Parlament. Partidul Totul pentru Ţară câstigă poziţia a treia, cu 66 de locuri în legislativ. Alarmat, regele Carol al II-lea demite guvernul liberal şi numeşte premier pe Octavian Goga. Va fi ultimul guvern dinainte de dictatura regală. În 1943, s-a născut Ruxandra Sireteanu, actriţă româncă de teatru şi film. A debutat la vârsta de 9 ani pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, cu rolul Maia din „Platon Krecet”, în regia lui Alexandru Finţi.A susţinut multe recitaluri de poezie atât în România cât şi în Suedia (Malmö şi Göteborg) şi Grecia (Atena şi Salonic). În anul 1968 a primit o bursă de două luni la Paris, la „Maison des jeunes”, condusă de Jean-Louis Barrault şi Tania Balachova.În perioada 1992–1995 a fost profesoară la Facultatea de Teatru a Universităţii Hyperion din Bucureşti.Din 1996 face dublaje la filmele de desene animate, Studiourile „AGER FILM”. Între 1998–1999, dublaj la serialul de televiziune „Suflet de femeie.” În 1944, a murit istoricul literar Nicolae Cartojan; a fost primul profesor de literatură română veche al Universităţii din Bucureşti, creatorul acestei discipline; membru al Academiei Române. Nicolae Cartojan (n. 4 decembrie 1883, Călugăreni, judeţul Vlaşca, azi Giurgiu – d. Bucureşti) a fost un academician, autor, biograf, cercetător literar, istoric literar, pedagog şi publicist român. Specialist în literatura română veche, profesor la Universitatea din Bucureşti, s-a remarcat prin amplitudinea documentării şi prin analiza minuţioasă a contextului istoric şi cultural al epocilor literare. În 1946, Parlamentul votează Legea pentru etatizarea şi organizarea Băncii Naţionale a României, fapt care a permis Guvernului dominat de PCR să-şi asigure controlul asupra tuturor instituţiilor bancare şi de credit, publice sau particulare, asupra creditului şi emisiunii de monedă, precum şi asupra producţiei şi distribuţiei mărfurilor (Legea va fi publicată la 28 decembrie); guvernator al BNR (din 9.I.1947) va fi prof. univ. Tiberiu Moşoiu (din partea PNL-Tătărescu), iar viceguvernator – Aurel Vijoli (din partea PCR). În1958, a murit (la Geneva) etnomuzicologul şi compozitorul Constantin Brăiloiu; a întemeiat Arhiva de Folclor a Societăţii Compozitorilor Români (1928-1934); a fost fondator şi conducător al Arhivei Internaţionale de Muzică Populară de la Geneva (1944-1958); membru corespondent al Academiei Române din 1946 (n. 1893). În1963, a murit compozitorul Paul Constantinescu; maestru emerit al artei şi membru corespondent al Academiei Române din 1963. În 1965, la a 20-a sesiune a Adunării Generale a ONU a fost decisă crearea Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială – ONUDI (care şi va începe activitatea la 1.I.1967). În 1968, 20/21, a murit scriitorul american John Steinbeck;  (romanele „Fructele mâniei” şi „La răsărit de Eden” au fost ecranizări de succes). John Ernst Steinbeck (n. 27 februarie 1902, Salinas, California – d. New York) a fost scriitor american, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1962. El este cunoscut pe scară largă pentru romanul care a câştigat Premiul Pulitzer Fructele mâniei (1939), romanul La răsărit de Eden (1952) şi nuvela Şoareci şi oameni(1937). El a fost autorul a douăzeci şi şapte de cărţi, acestea incluzând şasisprezece romane, şase cărţi non-ficţiune şi cinci colecţii de povestiri. În 1973, a fost inaugurată noua clădire a Teatrului Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti.  În 1989, în cursul serii, Nicolae Ceauşescu, întors dintr-o vizită în Iran, s-a adresat populaţiei într-o intervenţie televizată şi radiodifuzată, calificând evenimentele de la Timişoara ca fiind opera unor huligani, elemente antinaţionale, teroriste etc.; în cadrul aceluiaşi discurs, a anunţat că, întrucât manifestanţii au atacat unităţile militare, acestea au fost obligate să se apere, folosind armamentul din dotare. În 1996, a murit astrofizicianul american Carl Sagan; contribuţii importante la realizarea programelor americane de cercetare cu ajutorul sondelor spaţiale („Viking” şi „Voyager”); lucrări de popularizare a paleontologiei şi exobiologiei; realizator al renumitului serial ştiinţific de televiziune „Cosmos” (1980) (n. 1934) A avut contribuţii importante la realizarea programelor americane de cercetare cu ajutorul sondelor spaţiale; lucrări de popularizare a paleontologiei şi exobiologiei; Carl Edward Sagan (9 noiembrie 1934 – 20 decembrie 1996), cunoscut astronom şi astrofizician american, şi-a adus o mare contribuţie la promovarea şi popularizarea ştiinţei. A fost pionier al exobiologiei şi fondator al programului de căutare a inteligenţei in Univers (SETI – Search for Extra-Terrestrial Intelligence). Este cunoscut în lumea întreagă datorită cărţilor sale cu temă ştiinţifică, dar mai ales datorită serialului de televiziune Cosmos: Călătorie în Univers, cel mai vizionat program al televiziunii PBS înainte de 1990. Odată cu acest serial a fost publicată şi o carte cu acelaşi nume. Sagan a scris şi romanul Contact care a fost ecranizat în 1997, având-o în rolul principal pe actriţa Jodie Foster. A fost de asemenea autor, coautor sau editor a peste 20 de cărţi, şi a publicat peste 600 de lucrări ştiinţifice şi articole.Pentru a onora activitatea ştiinţifică a lui Sagan, astronomul E. Bowell a numit 2709 Sagan corpul ceresc descoperit pe 21 martie 1982. În 1999, R. P. Chineză a reluat exercitarea suveranităţii asupra teritoriului Macao, pe baza Declaraţiei comune a guvernelor Chinei şi Portugaliei semnate la 26.III.1987 (teritoriul, situat pe coasta de est a Chinei, la 70 km. de Hong Kong, include Peninsula Macao, insulele Coloane şi Taipa; a fost una dintre cele mai vechi colonii europene din China, datând încă din secolul al XVI-lea). În 2004, noul preşedinte al României, Traian Băsescu, a depus jurământul în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului.

Următoarea zi va fi cea în care aflăm ce s-a întâmplat în 21 decembrie…Aceasta este „Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România” a fost stabilită prin Legea nr. 198 din 7 noiembrie 2011, la iniţiativa Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. În 1118, s-a născut Thomas Becket, arhiepiscop de Canterbury (d. 1170)Thomas Becket (cca. 1118 – 29 decembrie 1170) a fost arhiepiscop de Canterbury din 1162 până în 1170 în timpul regelui Henric al II-lea Plantagenet. Este venerat ca sfânt şi martir şi de Biserica Catolică şi de Biserica Anglicană.Ridicându-se împotriva limitării drepturilor bisericii de către puterea regală, a fost ucis din ordinul regelui. În 1375, a murit scriitorul renascentist italian Giovanni Boccaccio.Giovanni Boccaccio (n. 1313 — d. Certaldo/Florenţa) a fost un poet şi umanist italian. Cu povestirile sale reunite în Il Decamerone („Decameronul”, 1470) a influenţat nu numai dezvoltarea literaturii italiene, dar a şi creat modelul genului de nuvelă, reluat în creaţia multor scriitori europeni. A fost primul biograf şi comentator al operei lui Dante Alighieri. În 1596, s-a născut (la Suceava) cărturarul Petru Movilă, fiu al domnului Moldovei Simion Movilă; crescut în Polonia, unde a primit educaţie militară şi religioasă, va ajunge mitropolit al Kievului (1633); sprijinitor al tiparului şi al şcolii din Ţările Române (m. 1646, la Kiev). Biserica Ortodoxă Română îl prăznuieşte la 22 decembrie (ziua morţii sale). În1773, s-a născut botanistul englez Robert Brown; în 1827 a descoperit mişcarea neregulată a particulelor ultramicroscopice în mediul lichid („mişcarea browniană”) (m. 1858).Robert Brown a fost un botanist britanic de origine scoţiană, care a cercetat şi cartografiat flora Australiei, descriind astfel peste 4000 specii noi de plante specifice continentului australian.Paradoxal, el este cunoscut în istoria ştiinţei universale mai ales pentru noţiunea de mişcare browniană şi nu pentru meritele sale de mare botanist. În 1846, Robert Liston a realizat prima operaţie chirurgicală sub anestezie, la University College Hospital din Londra.  În 1861, 21.XII. / 1862, 1.I, s-a născut Constantin Mille, scriitor şi publicist; a condus ziarul „Adevărul” (1895-1926) şi a editat ziarul „Dimineaţa” (1895-1926); preşedinte al Asociaţiei presei române; împreună cu Ion şi Sofia Nădejde a contribuit la întemeierea revistei „Contemporanul” (1881-1891) (m. 1927). În 1883, a apărut ediţia princeps a poeziilor lui Mihai Eminescu, „Poesii” (cu o scurtă prefaţă semnată de Titu Maiorescu, întocmitorul acestei prime ediţii a poeziilor lui Eminescu), singurul volum tipărit în timpul vieţii poetului (pe copertă apare anul 1884).În  1886, s-a născut Gheorghe Tătărăscu, om politic liberal; prim-ministru (1934-1937; 1939-1940); ministru în mai multe rânduri; viceprim-ministru şi ministru de externe în perioada 6.III.1945 – 7.XI.1947; a condus delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Paris (1946); manifestându-şi dezacordul faţă de politica cabinetului dr. Petru Groza este demis (noiembrie 1947) din Guvern, iar la 3.XII.1947 se retrage de la conducerea PNL (Tătărăscu); în 1950, este arestat şi închis la Sighet, de unde va fi eliberat în 1955, colaborând ulterior cu autorităţile; membru de onoare al Academiei Române (m. 1957). În 1891, a fost jucat primul meci de baschet, sport inventat de către americanul James E. Naismith, profesor de educaţie fizică la colegiul Springfield din Massachusetts. În 1913, a apărut, la New York, primul careu de cuvinte încrucişate semnat de britanicul A. Wynne. În1934, s-a născut Denis Buican, filosof român de reputaţie mondială, doctor în litere şi ştiinţe umane al Universităţii Sorbona; a elaborat o nouă teorie a evoluţiei, „teoria sinergică”, şi o nouă teorie a cunoaşterii, „biognoseologia”; din anul 1969 este stabilit la Paris. În 1935, s-a născut (la Slobozia-Hodorogea, azi în R.Moldova) actriţa Stela Popescu. Stela Popescu (n. Bălţi, Basarabia) a realizat cupluri celebre alături de Ştefan Bănică şi Alexandru Arşinel. Stela Popescu, doamna Teatrului de Revistă, a reuşit să se menţină în topul celor mai iubiţi actori ai scenei româneşti timp de mai bine de o jumătate de veac. În1937, a avut loc premiera primului lung-metraj animat, color şi cu sunet, „Albă ca zăpada şi cei şapte pitici”, produs de Walt Disney. În 1954, a murit (la Paris) matematicianul român Petre Sergescu, stabilit, din 1946, în Franţa; lucrări de algebră şi teoria numerelor; o atenţie aparte a acordat istoriografiei matematicii, fiind primul din România care a iniţiat cercetări de istoria şi filosofia matematicii; membru corespondent al Academiei Române (n. 1893). În 1955, s-a înfiinţat Teatrul de Stat de Operetă (ulterior Teatrul Muzical) din Braşov.  În1965, a fost adoptată Convenţia Internaţională pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, la sesiunea a 20-a a Adunării Generale a ONU; a intrat în vigoare la 4.I.1969 (România a aderat la Convenţie prin Decretul nr. 345 din 1970). În 1968, lansarea navei cosmice „Apollo 8″ care a efectuat prima oară un zbor circumlunar (21 – 27 decembrie).  În 1969, un echipaj românesc a efectuat ocolul lumii în 80 de ore cu un avion IL–18 din dotarea TAROM, parcurgând 46.000 km.  În 1971, are loc crearea, la Paris, a organizaţiei umanitare „Medici fără frontiere” („Médecins sans Frontières”), care are drept scop acordarea de ajutor medical în situaţii de urgenţă ce intervin în urma unui război sau a unei catastrofe naturale (organizaţia a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru pace pe 1999).  În 1972, cele două Germanii semnează Tratatul de Bază prin care se pune capăt celor peste 20 de ani de inamiciţie oficială; in 1973 cele două Germanii au fost admise în ONU. În 1988, doi membri ai unei grupări radicale din Libia au făcut să explodeze cursa 103 PanAm deasupra localităţii Lockerbie din Scoţia, cauzând una dintre cele mai mari catastrofe aeriene ale tuturor timpurilor, soldată cu moartea a 270 de oameni. În 1989, are loc declanşarea „revoluţiei române anticomuniste” în Bucureşti. Nicolae Ceauşescu a convocat un miting în faţa Comitetului Central al PCR, în cursul căruia urma să fie înfierată atitudinea protestatarilor de la Timişoara; mitingul a fost întrerupt de grupuri de protestatari care au fost dispersaţi de forţele de ordine; ulterior, participanţii la miting, cărora li s-au alăturat şi alţi bucureşteni, s-au regrupat în faţa hotelului Intercontinental, în Piaţa Universităţii şi în apropierea Ambasadei SUA; în cursul nopţii s-a tras cu muniţie de război în demonstranţi şi apoi s-a degajat terenul cu ajutorul blindatelor. Prin decret prezidenţial s-a instituit starea de necesitate pe teritoriul judeţului Timiş. Cu câteva zile în urmă (la 16 decembrie) la Timişoara izbucniseră manifestaţiile antidictatoriale şi anticomuniste, manifestaţii ce au însemnat începutul Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989; 21-22 (şi zilele următoare): Au avut loc demonstraţii populare şi confruntări armate la Arad, Sibiu, Braşov, Cluj-Napoca ş.a., soldate cu numeroase victime (răniţi şi morţi). În1991, a fost semnat, la Alma-Ata/Kazahstan, documentul de fondare a Comunităţii Statelor Independente (CSI), de către 11 foste republici ale URSS, devenite între timp state independente (la 8 decembrie conducătorii Rusiei, R. Belarus şi Ucrainei au decis, la Brest/lângă Minsk, crearea CSI); documentul de fondare al Comunităţii, precum şi retragerea lui Mihail Gorbaciov (25.XII.1991) din funcţia de preşedinte al URSS au consfinţit destrămarea şi dispariţia de pe harta politică a lumii a URSS. În 2007, spaţiul Schengen s-a mărit cu nouă state membre ale Uniunii Europene: Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia şi Slovenia.

Trecem acum la următoarea zi și vom vedea ce s-a întâmplat în 22 decembrie…Aceasta este „Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii”, stabilită prin Legea nr. 273 din 7 decembrie 2011. În 1858, s-a născut Giacomo Puccini, compozitor italian. Giacomo Antonio Domenico Michele Secondo Maria Puccini (n. Lucca/Italia – d. 29 noiembrie 1924, Bruxelles/Belgia) a fost un compozitor italian de muzică de operă, reprezentant al curentului artistic realist (ideologie estetică în care se pune accentul pe relaţia dintre artă şi realitate; instrumentul indispensabil al artei autorului este observarea atentă a realităţii şi reflectarea ei veridică, obiectivă în creaţie) numit în Italia verismo (conform cu ital. vero = adevărat). În 1867, a murit Théodore Rousseau, pictor. Théodore Rousseau (n. 15 aprilie 1812, Paris – d. Barbizon) a fost un pictor francez, fondator al Şcolii de la Barbizon. În 1869, s-a născut arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti; autor al unor importante edificii social-culturale: mausoleul lui Vasile Alecsandri de la Mirceşti, biserica Copou din Iaşi, Muzeul Naţional de Artă (azi Muzeul Ţăranului Român) din Bucureşti, noile clădiri ale Universităţii din Bucureşti ş.a; membru de onoare al Academiei Române. Nicolae Ghica-Budeşti (n. Iaşi – d. 16 decembrie 1943, Bucureşti) a fost un arhitect român, promotor al renaşterii vechii arhitecturi româneşti şi al afirmării specificului naţional, al stilului neoromânesc în arhitectură. Din 1930, a fost membru de onoare al Academiei Române. A fost şi membru al Comisiei monumentelor istorice. După planurile arhitectului s-a construit Muzeul de etnografie, artă naţională, artă decorativă şi industrială, astăzi Muzeul Ţăranului Român (în etape, între anii 1912 şi 1939). În 1889, s-a născut Nichifor Crainic (numele la naştere: Ion Dobre), eseist, poet, publicist, om politic; codirector, alături de Cezar Petrescu (din 1926), al revistei „Gândirea”, apoi director (1928-1944); s-a impus ca principalul doctrinar al ortodoxismului gândirist, fiind iniţiatorul curentului literar al ortodoxismului; membru al Academiei Române; între anii 1947 şi 1962 a fost deţinut politic la închisoarea de la Aiud (m. 1972). În 1914, a murit Ion Bălăceanu, om politic (participant la Revoluţia de la 1848 şi militant pentru unirea Principatelor), memorialist (a lăsat pagini inedite, de o certă valoare istorică) (n. 1825). În 1927, s-a înfiinţat Societatea de Difuziune Radiofonică din România (în prezent Societatea Română de Radiodifuziune). În 1930, a murit Vintilă I. C. Brătianu, economist şi om politic liberal; preşedinte al PNL între anii 1927 şi 1930; unul dintre iniţiatorii politicii „prin noi înşine”; ministru de finanţe în mai multe guverne şi prim-ministru între anii 1927 şi 1928; s-a numărat printre fondatorii Institutului Economic Român şi ai Institutului de Cercetări Agronomice al României; membru de onoare al Academiei Române din 1928 (n. 1867). A fost al treilea fiu al Ion C. Brătianu, fraţii săi fiind Ionel Brătianu şi Dinu Brătianu. În 1886, a început studiile în Franţa. Întors în ţară cu diploma de inginer a participat la lucrările podului de peste Dunăre de la Cernavodă. Apoi, a primit conducerea lucrărilor de construcţie a podurilor de pe Siret, Argeş şi Vădeni, după care, în 1897, a fost numit director al Regiei Monopolurilor Statului. A mai ocupat următoarele funcţii: secretar general în Ministerul Finanţelor, primar al Capitalei (1907-1911), ministru de Război în timpul Primului Război Mondial, ministru de Finante (1922, 1926), Prim-ministru (1927-1928), şeful Partidului Naţional Liberal (1927-1930), director al Băncii Româneşti, membru al Consiliului Centralei băncilor populare şi a Cooperativelor săteşti, cenzor şi director la Banca Naţională. În 1956, a murit Nicolae Labiş, poet–simbol al anilor 50, numit de criticul Eugen Simion „buzduganul unei generaţii” („Primele iubiri”, „Moartea căprioarei”) ( n.satul Satul Malini, Poiana Marului, jud. Suceava; d. Bucuresti, în urma unui accident de tramvai suferit în noaptea de 9/10 decembrie) (n. 1935). În 1970, are  loc inaugurarea oficială a noului pod rutier (cu patru benzi de circulaţie) peste Dunăre, la Giurgeni-Vadul Oii, care face legătura cu litoralul Mării Negre. În1989, „revoluţia română anticomunistă” din decembrie 1989: în Bucureşti, manifestaţiile împotriva dictaturii se intensifică; grupuri masive de muncitori de pe marile platforme industriale bucureştene ocupă centrul Capitalei; se anunţă introducerea stării de necesitate pe întreg teritoriul României (ora 10:00); la prânz, după anunţarea sinuciderii ministrului apărării naţionale, numit de Ceauşescu „trădătorul” Vasile Milea, sediul CC al PCR este luat cu asalt de manifestanţi; militarii pactizează cu populaţia; cuplul dictatorial Nicolae şi Elena Ceauşescu părăseşte clădirea CC al PCR cu elicopterul; după amiază cei doi sunt arestaţi la Târgovişte; instalarea noii puteri provizorii, Frontul Salvării Naţionale – FSN; Consiliul Frontului (CFSN) adresează, în cursul serii, un comunicat către ţară prin care anunţă dizolvarea tuturor structurilor de putere ale regimului comunist şi prezintă un program vizând democratizarea vieţii politice şi sociale în România; în cursul nopţii de 22 spre 23 decembrie, au loc în Capitală confruntări armate (la Televiziune, în Piaţa Palatului, la Radiodifuziune, în diferite alte zone ale oraşului), soldate cu victime – răniţi şi morţi; este distrusă Biblioteca Centrală Universitară.După o săptămână de demonstraţii sângeroase, Ion Iliescu preia puterea ca preşedinte al României. În 1989, Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ) îşi reia activitatea legal; se fondează Partidul Creştin Naţional Ţărănesc; la 28 decembrie cele două formaţiuni politice (PNŢ şi PCNŢ) vor fuziona formând Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (înscris oficial la 7.I.1990, PNŢCD fiind prima formaţiune politică înregistrată după Revoluţia din decembrie 1989). În 1989,a fost redeschisă, în timpul reunificării Berlinului de Est cu Berlinul de Vest, Poarta Brandenburg, celebru monument din Berlin (inaugurat la 6.VIII.1791); între anii 1961 şi 1989, accesul cetăţenilor din cele două Germanii (de Est şi de Vest) la acest monument era interzis, în apropiere aflându-se Zidul BerlinuluiPoarta Brandenburg (germană: Brandenburger Tor) din piaţa Pariser Platz în cartierul Berlin-Mitte al Berlinului a fost construită între anii 1788-1791 de către Carl Gotthard Langhans. Este cel mai important simbol al oraşului şi concomitent simbol de stat de care sunt legate multe evenimente importante din istoria Berlinului, a Germaniei, a Europei şi a lumii din secolul XX.Clădirea este în stilul clasicismului timpuriu. În 2008, Emil Boc devine prim-ministrul României.

Vom vedea acum ce s-a întâmplat în 23 decembrie…În 1672, italianul Giovanni Domenico Cassini a descoperit Rhea, al doilea satelit ca mărime al lui Saturn. În 1790, s-a născut orientalistul francez Jean-François Champollion; a pus bazele egiptologiei ştiinţifice moderne, prin descifrarea hieroglifelor egiptene; utilizând inscripţiile de pe piatra din Rosetta (Rosetta Stone, descoperită în 1799, în Delta de Vest a Egiptului), a descifrat mai multe semne şi a prezentat rezultatele cercetărilor sale la 17 septembrie 1822, în cadrul unui discurs pe care l-a rostit la Academia de Inscripţii; autor al unei gramatici şi al unui dicţionar cu scrierea hieroglifică (n.Figeac, Franţa d. 4 martie 1832, Paris). În 1823, s-a născut compozitorul Alexandru Flechtenmacher (m. 1898), autorul melodiei „Hora Unirii”. În 1834, a murit Robert Thomas Malthus, teolog şi economist englez; teoria sa despre populaţie a dat naştere „malthusianismului” (doctrină potrivit căreia omenirea este în primejdie din cauză că populaţia creşte în progresie geometrică, iar producţia alimentară, în progresie aritmetică); ca o consecinţă a acestei doctrine, credea Malthus, sărăcia, bolile, epidemiile, războaiele sunt o binecuvântare pentru omenire, asigurând echilibrul între numărul populaţiei şi numărul mijloacelor de subzistenţă. (n. 1766).  În 1884, s-a născut Nicolae Malaxa, inginer şi întreprinzător român (d. 1965, New Jersey). În 1895, s-a născut Radu Korne, general român. Radu Korne (n. Bucureşti – d. 28 aprilie 1949, Închisoarea Văcăreşti) a fost un general român.Fost ofiţer de cavalerie (promoţia 1915), specializat în Franţa, la Şcoala de Cavalerie de la Sammur (1926). A condus Divizia 1 Blindate „România Mare” în ultima şi cea mai mare bătălie de blindate de pe teritoriul României (Scobâlţeni, 20 august, 1944). A sfârşit într-o închisoare comunistă (Văcăreşti). A fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iaşi. În 1896, s-a născut scriitorul italian Giuseppe Tomasi di Lampedusa; faima sa postumă s-a datorat publicării de către Giorgio Bassani, în 1958, a romanului său „Ghepardul”. În 1916, s-a născut Dino Risi, regizor italian, unul din marii maeştri ai „Commedia all’Italiana”, realizator al filmelor „Poveri ma belli”, „Opiate ’67” şi „Parfum de femeie” (1974), în al cărui remake a jucat Al Pacino (m. 2008).  În 1920, Irlanda de Nord (Ulster) a fost separată administrativ de restul Irlandei şi a fost semnat „Ireland Act”. Parlamentul s-a împărţit în două: unul la Dublin şi celălalt la Belfast. În 1940, s-a născut, la Reni, în Ucraina (Basarabia de Sud), patriotul şi fostul disident basarabean Valeriu Graur, unul dintre luptătorii Frontului Naţional Patriotic din Basarabia, organizaţie conspirativă antisovietică şi anticomunistă, ce a activat în anii ’60-70 ai secolului trecut în URSS. Din organizaţie au mai facut parte Alexandru Usatiuc-Bulgăre, Gheorghe Ghimpu, Alexandru Şoltoianu (m. 2012). În 1947, fizicienii americani John Bardeen, Walter Brattain şi William Shockley au conceput primul tranzistor.  În 1954, a avut loc primul transplant la om la un spital din Boston. In premiera mondiala, medicii Murray si Harrison au transplantat un rinichi. În 1962, s-a născut, la Arad, Stefan W. Hell, stabilit în Germania din aprilie 1978, personalitate ştiinţifică marcantă, director al Institutului de Chimie Biofizică „Max Planck”, din Göttingen (Germania), Departamentul de Nanobiofotonică din cadrul Centrului German de Cercetare a Cancerului; Şef Divizia de Nanoscopie Optică, prof. asociat la Facultatea de Fizică, Universitatea din Heidelberg şi prof. onorific la Facultatea de Fizică, Universitatea din Göttingen (Germania); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2012.  În 1963, cargoul „Bucureşti”, comandat de comandantul de cursa lungă Liviu Negut, încheie prima călătorie în jurul Pământului realizata de o navă românească, acostand în portul Constanţa. În 1986, a murit actriţa Eugenia Popovici (n. 1914); a creat roluri de mare expresivitate pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, a fost profesor şi rector al IATC (1972-1976); din filmografie „Darclée”, „Anotimpuri”). În 2008, a murit politologul american Samuel P. Huntington, autorul celebrei lucrări „Ciocnirea civilizaţiilor” (1993) (n. 1927).Samuel P. Huntington, supranumit „un Machiavelli al vremurilor noastre”, s-a impus pe plan mondial, în 1993, când a publicat Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale. O altă carte fundamentală, Ordinea politică a societăţilor în schimbare.În ultimii ani a predat la John M. Olin Institute for Strategic Studies al Universităţii Harvard şi a fost consilier al Departamentului de Stat (Ministerul de Externe) al SUA. În anul 1993, a publicat în revista Foreign Affairs studiul intitulat „Ciocnirea Civilizaţiilor?”, care a provocat o amplă dezbatere. Tezele lui Huntington contrazic pe cele ale lui Francis Fukuyama, exprimate în 1991, care preconizau succesul global al democraţiei liberale după sfârşitul Războiului Rece.

În 2011, a intrat în vigoare Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat, la 2 mai 2011, amplasarea scutului antirachetă american în localitatea Deveselu, din judeţul Olt, sub conducerea unui comandat român. Legea nr.290/2011, de ratificare a Acordului între România şi SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, semnat la Washington, la 13 septembrie 2011, a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu la 15 decembrie 2011.

Vom trece acum la ziua de Ajun și vom vedea ce s-a întâmplat în 24 decembrie…Această zi este, după cum știm cu toții, Ajunul Crăciunului, dar este și „Ziua luptătorului antiterorist” omagiază pe toţi cei care fac parte din structura antiteroristă a Serviciului Român de Informaţii.  În 1524, a murit Vasco da Gama, navigator portughez care a efectuat prima călătorie pe mare din Europa până în India, înconjurând Africa (n. ~1469). În 1798, s-a născut poetul Adam Mickiewicz, cel mai de seama reprezentant al romantismului polonez („Balade şi romanţe”). În 1818, s-a născut fizicianul englez James Prescott Joule, unul dintre fondatorii termodinamicii;James Prescott Joule (d. 11 octombrie 1889) a fost un fizician englez autodidact şi un fabricant de bere. A devenit celebru datorită unei experienţe faimoase menită a determina echivalentului mecanic al caloriei, efectuată în anul 1842. Prin această experienţă, Joule a verificat principiul conservării şi transformării energiei.A enunţat în 1841 legea transformării energiei în conductoare, conform căreia energia disipată sub formă de căldură la trecerea curentului electric printr-un conductor este proporţională cu rezistenţa conductorului, cu pătratul intensităţii curentului şi cu timpul, E =RI2t. Această echivalare este cunoscută ca Legea lui Joule.Este descoperitorul efectului magnetostrictiv, pe care l-a explicat în anul 1847.James Prescott Joule a adus o contribuţie importantă şi în fizica moleculară, stabilind că energia internă a unui gaz depinde de temperatură şi a calculat viteza moleculelor unui gaz, pentru prima dată în fizică.Datorită importantului său rol din fizică, unitatea de măsură a energiei a fost numită în onoarea sa joule. În 1854, s-a născut actriţa Aristizza Romanescu; a jucat pe scenele teatrelor din Bucuresti şi Iaşi şi a apărut în primul film istoric românesc „Independenţa României” (m. 1918). În 1864, la Viena, a fost întemeiată prima societate academică a studenţilor români, numită, la sugestia poetului român Mihai Eminescu, „România Jună”. În 1897, Octavian Goga debutează cu versuri in revista „Tribuna” din Sibiu. În 1904, s-a născut Joseph M. Juran, inginer american de origine română (stabilit în SUA din 1912); specialist în probleme de management, supranumit „arhitect al calităţii”; fondator al Institutului „Juran”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 2008). În 1911, a murit Ioan Puşcariu, istoric şi scriitor; participant la Revoluţia de la 1848-1849 din Transilvania şi, apoi, din Ţara Românească; unul dintre animatorii vieţii culturale a românilor transilvăneni; membru de onoare al Societăţii Academice Române şi apoi membru al Academiei Române (n. 1824). În 1928, a încetat din viaţă Nae Leonard, tenor, supranumit „prinţul operetei româneşti”. În 1968, este survolată pentru prima data Luna, cu naveta spaţială Apolo-8;Apollo 8 a fost prima misiune spaţială umană care a atins o viteză suficientă pentru a permite ieşirea din câmpul gravitaţional al Pământului, prima care a intrat în câmpul gravitaţional al unui alt corp ceresc, prima care a ieşit din câmpul gravitaţional al altui corp ceresc şi prima care s-a întors pe Pământ de la un alt corp ceresc. În 1989, a fost prezentat, la Televiziune, Comunicatul CFSN (Consiliul Frontului Salvării Naţionale) prin care se anunţau măsurile excepţionale adoptate: încetarea completă şi imediată a focului pe întreg teritoriul ţării; predarea obligatorie, către unităţile militare, a armamentului aflat în posesia civililor; integrarea unităţilor Ministerului de Interne în structura Ministerului Apărării Naţionale, care prelua comanda unică asupra tuturor trupelor şi mijloacelor de luptă ale ţării. În1989, s-a reconstituit Partidul Social Democrat Român/PSDR (reînscris oficial la 12.I.1990). La 16.VI.2001 a avut loc Congresul de fuziune a PSDR (Partidul Social Democrat Român) cu PDSR (Partidul Democraţiei Sociale din România), rezultând un nou partid, PSD (Partidul Social Democrat).

Ultima zi din calendarul acestei săptămâni ne va „revela” ce s-a întâmplat în 25 decembrie…Aceasta este, pentru toată lumea creștină (pe calendarul de stil nou) sărbătoarea Naşterii Domnului-Crăciunul. În 800, Carol cel Mare, rege al francilor (768-814), este încoronat la Roma ca împărat al Occidentului (800-814), de către Papa Leon al III-lea. În 1066,  William Cuceritorul a fost încoronat rege al Angliei. În1642, 25.XII / 1643, 4.I, s-a născut Sir Isaac Newton, fizician, matematician şi astronom englez; a fundamentat mecanica clasică (newtoniană), enunţând cele trei principii ale dinamicii, precum şi mecanica cerească, prin descoperirea legii atracţiei universale (1687); a inventat telescopul (1687); în matematică a pus bazele calculului infinitezimal, în acelaşi timp şi independent de germanul Leibniz (m. 20.03.1727). În1868, a încetat din viaţă Linus Yale, inventatorul unui nou mecanism de încuietoare care îi poartă numele (n. 4 aprilie 1821). În1873, s-a născut Vladimir Ghica, prinţ, diplomat, scriitor, om de caritate, preot român, nepotul lui Grigore Ghica, domnitorul Moldovei.Monseniorul Vladimir Ghika (n. Istanbul (vechiul Constantinopol), Imperiul Otoman – d. 16 mai 1954, Jilava, Bucureşti) a fost un prinţ, diplomat, scriitor, om de caritate, preot catolic român (biritual: latin şi bizantin), nepotul lui Grigore Alexandru Ghica, ultimul principe al Moldovei. Tatăl lui Vladimir Ghika a fost Ioan Grigore Ghica, diplomat, ministru de externe si al apărării al României. Unul dintre fraţii monseniorului a fost Dimitrie I. Ghica. Monseniorul Vladimir Ghika a fost beatificat pe data de 31 august 2013, la Bucureşti, în cadrul unei slujbe religioase solemne desfăşurată la pavilionul Rom-Expo. În 1899, s-a născut actorul american de film Humphrey Bogart (m. 1957). În 1906, s-a născut Ernst Ruska, inginer şi fizician german, laureat al Premiului Nobel in 1986 pentru lucrările sale fundamentale în optica electronică şi pentru construirea primului microscop electronic; (d. 27.05.1988). În 1908, apare lunar la Vălenii de Munte  gazeta  „Neamul românesc literar” sub conducerea lui Nicolae Iorga. În 1911, are loc i ugurarea clădirii în care funcţionează astăzi Teatrul Odeon. Operă a arhitectului Grigore Cerchez, edificiul s-a numit iniţial Teatrul „Comoedia”, având două săli de spectacol şi tavanul glisant. În 1916, în timpul primului război mondial trupele germano-austro-ungare ocupă oraşul Focşani.Oraşul Focşani intră sub ocupaţie germană la 25 decembrie 1916, de care avea să se elibereze abia la 10 noiembrie 1918. Aici şi-a stabilit sediul Comandamentul Corpului 1 Armată din cadrul Armatei a 9-a. Comandantul Corpului 1 Armată era generalul Kurt von Morgen, un general aflat la apusul unei cariere încununate de multe victorii şi onoruri militare. În 1932, Radiodifuziunea Română realizează prima transmisie de la Patriarhie, cu pastorala patriarhului Miron Cristea. În 1932, s-a născut Cristian Popişteanu, istoric şi publicist, redactorul revistei „Magazin istoric” (m. 26 februarie 1999). În1963, a murit Tristan Tzara (pseudonimul lui Samuel Rosenstock; iniţial semnează cu pseudonimul S. Samyro, pe care îl va schimba mai târziu în Tristan Ruia şi în final Tristan Tzara), poet şi eseist francez de origine română; unul dintre fondatorii mişcării dadaiste (în februarie 1916 lansează, la Zürich, la cabaretul „Voltaire”, mişcarea „Dada”, alături de Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu ş.a); în timpul ultimului război mondial face parte din mişcarea de Rezistenţă antifascistă franceză (n. 1896). În 1977, a murit Sir Charles Chaplin, actor (creatorul celebrului personaj Charlot), regizor, scenarist, compozitor şi producător american de film de origine engleză (n. 16 apr. 1889, la Londra); este considerat cel dintâi creator total în cinematografie, fiind nu doar intrepret în filmele sale, dar şi autor al scenariului, regiei şi muzicii (filmele: „Luminile oraşului”, „Dictatorul”). În1981, a murit matematicianul Gheorghe Mihoc; a fost considerat, împreună cu Octav Onicescu, creatorul şcolii româneşti de teoria probabilităţilor şi statistică matematică; membru al Academiei Române, preşedinte al acestui for (martie 1980 – decembrie 1981) (n. 1906). În 1989, la Târgovişte s-a desfăşurat procesul intentat de statul român lui Nicolae Ceauşescu, fost preşedinte al României (1974-1989) şi lider al PCR (1965-1989), şi Elenei Ceauşescu pentru mai multe capete de acuzare, între care subminarea economiei naţionale; în urma sentinţei, cei doi au fost executaţi prin împuşcare în după-amiaza aceleiaşi zile. În 1989, s-a constituit Uniunea Democrată Maghiară din România/UDMR (înregistrată oficial la 28.I.1990); primul preşedinte al formaţiunii a fost Domokos Géza (decembrie 1989-ianuarie 1993). În 1990, a avut loc vizita în România a Regelui Mihai, împreună cu membri ai familiei regale. Între timp, la emisiunea Actualităţi a Televiziunii, s-a anunţat că Regele Mihai a sosit clandestin în ţară, iar prezenţa lui este indezirabilă. Pe autostrada Bucureşti – Piteşti s-a improvizat un baraj cu vehicule militare, suita regală fiind oprită şi condusă la Aeroportul Otopeni unde a fost îmbarcată într-un avion românesc cu destinaţia Elveţia. În comunicatul Guvernului s-a afirmat că vizita a fost neautorizată şi că s-a procedat corect, în spiritul legilor ţării. În 1991, Mihail Gorbaciov anunţă, într-o declaraţie televizată, că demisionează din funcţia de preşedinte al URSS, „având în vedere situaţia care s-a creat odată cu formarea Comunităţii Statelor Independente” (documentul de fondare a CSI, semnat cu câteva zile mai înainte, la 21 decembrie, la Alma-Ata/Kazahstan, consfinţea destrămarea şi dispariţia de pe harta politică a lumii a URSS).

Pentru astăzi voi încheia cele câteva momente de istorie din mașina timpului. Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!

Al dumneavoastră,

Nicolae Uszkai

Surse foto:

Wagon Wheels Decorative Wooden