„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 18 la 24 iulie
de Nicolae Uszkai, Brașov

Motto: „Un popor care nu își cunoaște istoria și eroii, e ca un copil care nu își cunoaște părinții” – Nicolae Iorga

Stimați cititori, privitori, ascultători și dragi amici, astăzi voi continua obiceiul de fiecare sâmbătă, de trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Repet ce am mai spus aici, că e greu să alegi din noianul de fapte și personalități care au marcat istoria și, firește, nu le vom ști niciodată pe toate, dar merită să încercăm să aflăm cât mai mult și mai multe! Prin urmare, să vedem, pentru început, ce s-a întâmplat într-o zi de 18 iulie de-a lungul timpului…

18 iulie este cunoscută drept „Ziua Mandela” (Mandela Day), marcată din 2010, anual, la iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite, în ziua de naştere a omului politic sud-african Nelson Mandela (18.VII.1918); ONU a lansat un apel mondial ca, în această zi, fiecare să consacre 67 de minute din timpul propriu pentru a-i ajuta pe alţii, în semn de omagiu faţă de valorile apărate de fostul preşedinte sud-african; cele 67 de minute reprezintă anii consacraţi luptei politice de către Mandela. La 18.VII.1918 s-a născut Nelson Mandela, om politic sud-african, una dintre personalităţile marcante ale secolului XX; a petrecut 27 de ani în închisorile regimului de apartheid; a fost liderul Congresului Naţional African şi primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud, după primele alegeri multirasiale din aprilie 1994 (până în 1999); s-a retras din viaţa politică în 2004. În anul 586 î.Hr., Ierusalimul este cucerit de Nabucodonosor al II-lea, rege al Babilonului. Au fost distruse Templul, palatul regal şi zidurile de apărare. Mulţi evrei, între care mulţi meseriaşi şi cărturari au fost deportaţi în Babilon.În 387 î.Hr., celţii i–au înfrânt pe romani în bătălia de la Allia.Brennus a fost şeful tribului galic Senones, într-o regiune cunoscutǎ sub numele de Seine-et-Marne, Loiret şi Yonne. Şi-a extins teritoriile ajungînd pînǎ în nordul Italiei. În 400 î.Hr., a făcut un drum peste Alpi şi, după ce i-a condus pe Umbrieni, s-a aşezat pe coasta de est a Italiei de la Ariminum la Ancona, şi a fondat oraşul Sena Gallica (Sinigaglia din prezent), care a devenit capitala lor. În 387 î.Hr.,el a condus o armată din Gallia Cisalpina într-un atac asupra Romei.În Bătălia de la Allia, Brennus i-a învins pe romani, şi a intrat în oraş. Senonienii au capturat întregul oraş, cu excepţia Dealului Capitoliului.Văzându-şi devastat oraşul, romanii au încercat sǎ-l mituiascǎ pe Brennus. Romanii au fost de acord să plătească o mie de livre în greutate de aur. Potrivit lui Titus Livius, în timpul unei dispute ce priveau ponderile utilizate pentru a măsura aurul, Brennus si-a aruncat sabia pe cântar şi a rostit faimoasele cuvinte „Vae Victis !”, care se traduce din latina: „Vai de cei învinşi !”.În anul 64, Roma a fost cuprinsă de un incendiu de proporţii la a cărui origine s-a aflat împăratul Nero, pentru a-l folosi ca pretext în vederea începerii persecuţiei asupra creştinilor. În anul1374, 18/19, a murit poetul italian Francesco Petrarca, unul dintre cei mai importanţi poeţi lirici ai literaturii italiene. În anul 1635, s-a născut Robert Hooke, astronom şi fizician englez. Robert Hooke (d. 3 martie 1703) a fost un savant englez, care a excelat ca astronom şi fizician, fiind cel mai bine cunoscut pentru formularea legii de proporţionalitate între deformaţiile elastice ale unui corp şi tensiunile la care este supus, cunoscută ca „Legea lui Hooke”. A descoperit rotaţia planetei Jupiter şi forma eliptică a orbitei descrise de centrul de gravitaţie al Sistemului Pământ-Lună.Robert Hooke a stabilit structura celulară a ţesuturilor şi a introdus, în 1665, în lucrarea sa, Micrographia, noţiunea de celulă.În anul 1711, 18 – 22, are loc marea confruntare de la Stănileşti/Vaslui dintre forţele ruso-române, conduse de ţarul Petru I şi Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, şi cele otomane; victoria turcilor l-a obligat pe Dimitrie Cantemir să părăsească tronul, iar în Moldova va fi introdus, la 6.X.1711, regimul fanariot.În 1867, s-a născut chimistul Ştefan Minovici; în 1919 a fondat Societatea de Chimie a României; şi-a legat, totodată, numele de organizarea învăţământului farmaceutic românesc de rang universitar; membru corespondent al Academiei Române din 1925 (m. 1935).În 1868, s-a născut Miron Cristea (numele de mirean: Elie Cristea), primul patriarh al României, ridicat la această demnitate la 4 februarie 1925, învestit şi înscăunat la 1 noiembrie acelaşi an; membru al Regenţei în timpul primei domnii a regelui Mihai I (1927-1930); prim-ministru (1938-1939) în timpul dictaturii regale, a regelui Carol al II-lea; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1939). Unele surse dau ca dată a naşterii 20.VII.1868.În1884, a luat ființă Serviciul Meteorologic al României sub conducerea lui Ștefan Hepites cu sediul în Herăstrău. În 1918, s-a născut Nelson Mandela, om politic sud-african, una dintre personalităţile marcante ale secolului XX; a petrecut 27 de ani în închisorile regimului de apartheid; a fost liderul Congresului Naţional African şi primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud, după primele alegeri multirasiale, din aprilie 1994.Nelson Rolihlahla Mandela  a fost primul preşedinte al Africii de Sud ales prin vot universal.A fost liderul partidului Congresul Naţional African şi unul din principalii activişti împotriva apartheid-ului. Condamnat pe viaţă la 12 iunie1964, a fost eliberat, după 27 de ani închisoare, la 11 februarie 1990.Susţine în continuare procesul de reconciliere dintre diferitele comunităţi etnice sud-africane. Ca apreciere a activităţii sale, în 1993 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Pace.În1935, s-a născut (la Timişoara) Ioan Holender, inginer, cântăreţ (bariton), impresar şi manager; directorul Operei de Stat din Viena (din 1992 până în 2010); preşedinte şi director artistic al Festivalului Internaţional „George Enescu” de la Bucureşti, ediţiile 2007, 2009 şi 2011.În anul 1938, a murit (la Sinaia) regina Maria (Alexandra Victoria de Saxa-Coburg), nepoată a reginei Victoria a Marii Britanii, dar şi a ţarului Nikolai al II-lea al Rusiei; soţia regelui Ferdinand I al României (1914-1927); încă din timpul campaniei militare din 1913 din Bulgaria, regina Maria s-a implicat activ în acţiunile Crucii Roşii, preocupare devenită şi mai evidentă în timpul războiului de eliberare şi întregire naţională (1916-1919); a depus, pe plan extern, o intensă muncă de susţinere a intereselor şi drepturilor României; a scris literatură memorialistică; membră de onoare a Academiei Române din 1915 (n. 1875, la Eastwell Park, Anglia).În1955, a fost creată Adunarea Atlanticului de Nord (AAN), forumul interparlamentar al NATO; la 14.XI.1998, AAN a decis modificarea titulaturii sale în Adunarea Parlamentară a NATO (la 17.IV.1991, delegaţiei Parlamentului României i s-a acordat statutul de „delegaţie asociată”).În 1976, Nadia Comăneci a obţinut prima notă de 10 din istoria Jocurilor Olimpice; la 14 ani, Nadia Comăneci a devenit o stea a Jocurilor Olimpice de Vară din 1976 de la Montreal, Québec; nu numai că a devenit prima gimnastă care a obţinut scorul perfect la olimpiadă (de şase ori), dar a şi câştigat trei medalii de aur (la individual compus, bârnă şi paralele), o medalie de argint (echipă compus) şi bronz (sol); acasă, succesul său i-a adus distincţia de „Erou al Muncii Socialiste” din partea autorităţilor comuniste, fiind cea mai tânără româncă distinsă cu acest titlu.În 1993, a murit Jean Negulesco, regizor american de film de origine română; de formaţie pictor, a lucrat la Paris (1918-1929) pe lângă Modigliani, Picasso, Giacometti ş.a; stabilit ulterior în America, a devenit un celebru colecţionar de artă; ca regizor, a realizat, la Hollywood, numeroase melodrame şi comedii sentimentale; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (n. 1900)

Acum urmează ziua de 19 iulie…În anul1814, s-a născut inginerul american Samuel Colt; a construit, în 1835, revolverul ce-i poartă numele şi care a devenit unul dintre cele mai populare arme de foc din lume. Samuel Colt (d. 10 ianuarie 1862) a fost un inventator şi industriaş american. El a înfiinţat Colt’s Patent Fire-Arms Manufacturing Company, şi este cunoscut pentru popularizarea revolverului.Contribuţiile inovatoare ale lui Colt în industria armelor de foc au fost descrise de istoricul James E. Serven ca „evenimente ce au format destinul armelor de foc americane”.În 2006, el a fost introdus în National Inventors Hall of Fame. În1848, 19/31, apare o Notă circulară a Ministerului de Externe al Rusiei prin care erau blamate tendinţele românilor de a se uni într-un stat daco-român independent; dezavuarea s-a materializat prin intervenţia armată în Moldova (la 28 iunie/8 iulie, trupele ruse ocupaseră oraşul Iaşi) şi apoi în Ţara Românească (la 15/27 septembrie trupele ruse vor trece Milcovul).În1856,19/31, apare o Notă-circulară a Porţii Otomane adresată Puterilor garante, prin care aceasta se pronunţa împotriva dreptului viitoarelor Adunări ad-hoc ale Principatelor Române de a discuta problema Unirii.În 1877, Marele duce Nicolae, comandantul suprem al armatelor ruseşti, a adresat principelui Carol o telegramă cifrată în care, relatându-i despre înfrângerea suferită de trupele ruseşti în cea de-a doua bătălie de la Plevna, i-a cerut cu insistenţă ajutorul.Primele unităţi ale Armatei Române au trecut Dunărea şi au luat în primire paza podului de vase Zimnicea-Svistov. (19/31).În anul 1905, s-a născut Nicolae Carandino, scriitor, gazetar (cronicar dramatic, director al ziarului „Dreptatea” în perioada 1944-1947 şi director de onoare la reapariţia acestuia, în 1990) şi om politic (membru de onoare al PNŢCD) (m. 1996). El a făcut parte din grupul celor 4 oameni politici din conducerea Partidului Naţional Ţăranesc desemnaţi de Iuliu Maniu să părăsească ţara pentru a crea un nucleu credibil şi competent al rezistenţei româneşti în Occident, grup arestat la Tămădău, în zorii zilei de 14.07.1947.În1922, a avut loc primul meci al echipei de tenis a României în Cupa Davis (India–România: 5–0).În 1931, a murit medicul Nicolae Paulescu; cercetări asupra fiziologiei splinei şi pancreasului endocrin; a descoperit insulina, publicând în august 1921, rezultatatele cercetărilor sale; membru post-mortem al Academiei Române din 1990; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de medicii canadieni Frederick Grant Banting şi John James Rickard Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 (şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru medicină pe 1923) (n. 1869).În 1936, s-a născut Norman Manea, prozator şi eseist, stabilit, din 1975, la New York; este unul dintre cei mai traduşi romancieri români, fiind considerat totodată unul din marii scriitorii români din exil. Autorul are drept teme favorite trauma holocaustului, viaţa de zi cu zi într-un stat totalitar şi exilul. Cărţile sale au fost comparate cu cele ale unor scriitori cum ar fi Bruno Schulz şi Robert Musil, sau au fost considerate de alţi critici ca fiind o continuare firească a absurdului grotesc din romanele lui Franz Kafka. În1947, sub acuzaţia că sunt „implicaţi într-o acţiune de răsturnare a regimului existent în România”, Parlamentul hotărăşte ridicarea imunităţii parlamentare unui număr de 6 deputaţi ţărănişti (Iuliu Maniu, Aurel Leucuţia, Emil Ghilezan, Vasile Serdici, Ilie Lazăr şi Gr. Niculescu-Buzeşti, care sunt arestaţi), iar presa PNŢ, în frunte cu oficiosul „Dreptatea”, este interzisă .În 1965,19-24: La Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu (1918-1989) a fost ales în funcţia de secretar general al partidului.În 1981, 19-30: Are loc, la Bucureşti, ediţia a XI-a a Jocurilor Mondiale Universitare de vară (cu participarea a 5000 de sportivi din 85 de ţări), la care sportivii români obţin 67 de medalii.În1996, la Atlanta (SUA) se desfăşoară a XXVI-a ediţie a Jocurilor Olimpice; delegaţia României cuprinde 168 de sportivi participanţi la 18 dintre cele 31 discipline olimpice. Prin numărul de medalii obţinute, România se clasează pe locul 14, cu patru medalii de aur, patru de argint şi şase de bronz.

Iar acum să trecem la următoarea zi, cea de 20 iulie…20 iuoie este „Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene”, este „Ziua Energeticianului”; marcată din 1992 de lucrătorii din sectorul energetic în ziua de Sf. Ilie.Totodată, este și „Ziua Mondială a Şahului”, instituită în anul 1966, la iniţiativa FIDE – Federaţia Internaţională de Şah (federaţie înfiinţată la 20.VII.1924, la Paris).În anul 356 î.Hr., s-a născut Alexandru cel Mare, rege macedonean. Alexandros III Philippou Makedonon (20 iulie 356 î.Hr.–10 iunie 323 î.Hr.), cunoscut sub numele de Alexandru cel Mare, Alexandru Macedon sau Alexandru al III-lea al Macedoniei ( în greacă Megas Alexandros), rege al Macedoniei (336 î.Hr.-323 î.Hr.), a fost unul dintre primii mari strategi şi conducători militari din istorie.Cuceririle sale spectaculoase i-au făcut pe greci stăpâni ai Orientului Apropiat.La moartea sa, la vârsta de 33 de ani, Alexandru era stăpânul celui mai mare imperiu cucerit vreodată.Alexandru a contribuit substanţial la răspândirea culturii elene în întreaga lume. În anul 1514, a murit Gheorghe Doja, conducătorul războiului ţărănesc de la 1514, din Transilvania (ucis).Gheorghe Doja, în maghiară Dózsa György, (n. cca. 1470, Dalnic, Regatul Ungariei, astăzi în judeţul Covasna, România – d. Timişoara) a fost un mic nobil secui din Transilvania care a condus răscoala ţărănească contra marilor proprietari (magnaţi) unguri de pământ din anul 1514 care-i poartă numele.În 1848, are loc o manifestaţie de protest pe câmpia de la Filaret („Câmpia Libertăţii”) împotriva încălcării teritoriului ţării de către armata otomană pe 19 iulie (20 iulie/1 august).

În anul 1885, a fost legalizat fotbalul profesionist în Marea Britanie.În 1919, s-a născut Sir Edmund Hillary, diplomat, cercetător şi alpinist; a atins vârful Everest (8.848 m) cel mai înalt munte din lume, alături de nepalezul Tenzing Norgay (1914-1986), fiind primii din lume care au reuşit această performanţă, la 29.V.1953. Sir Edmund Percival Hillary (n. Auckland — d. 11 ianuarie 2008, Auckland) a fost un alpinist şi explorator neozeelandez , cunoscut mai ales pentru că a fost primul om care a ajuns pe vârful muntelui Everest, ca membru al celei de-a noua expediţii britanice de cucerire a vârfului, în 1953. Hillary a atins vârful de 8850 m pe 29 mai 1953 la ora 11:30 dimineaţa (ora locală), urmat imediat de şerpaşul Tenzing Norgay.În 1927, s-a născut (la Hrupista/Grecia) lingvista Matilda Caragiu Marioţeanu; contribuţii în domeniul dialectologiei generale şi române – nord şi sud-dunărene (aromână, în special); a publicat (în colaborare) trei manuale destinate învăţării limbii române de către străini, utilizate în lumea întreagă; membru corespondent al Academiei Române din 2004 (m. 2009).Era sora actorului Toma Caragiu.În 1927, în urma morţii lui Ferdinand I (n.12/24.VIII.1865-m.20.VII.1927), rege al României în perioada 1914-1927, Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen, nepotul regelui Ferdinand I, este proclamat rege (începe prima domnie a lui Mihai I, 1927-1930); regele Mihai fiind minor, începe să-şi exercite atribuţiile Regenţa aleasă la 4.I.1926 pentru răstimpul minoratului acestuia.În 1936, a fost semnată Convenţia de la Montreux (Elveţia), privind regimul strâmtorilor Bosfor şi Dardanele, care proclama libertatea de navigaţie prin strâmtori pentru navele comerciale ale tuturor statelor în timp de pace, precum şi în timp de război, dacă Turcia nu este parte beligerantă.În 1937, a murit Guglielmo Marconi, fizician şi inventator italian; unul dintre promotorii radiotehnicii; în 1895 a realizat o transmisie radiotelegrafică cu un aparat propriu (brevetat în 1896), iar în 1901, prima radiocomunicaţie transatlantică; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1909, împreună cu germanul Ferdinand Braun (n. 1874).În 1943, s-a născut Adrian Păunescu, poet, prozator, ziarist şi politician român.Adrian Păunescu (n. Adrian Păun, la Copăceni, plasa Bălţi, judeţul Bălţi, Basarabia, astăzi Republica Moldova — d. 5 noiembrie 2010, Bucureşti) a fost un poet, publicist, textier şi om politic român. Păunescu este cunoscut mai ales ca poet – debutând în 1960 şi fiind unul dintre cei mai prolifici autori români contemporani – şi ca organizator al Cenaclului Flacăra, întrunire desfăşurată periodic în anii 1973–1985, de regulă în oraşele mari ale României, unde artiştii promovaţi de poet prezentau lucrări muzicale şi literare în faţa unui public numeros. În cadrul cenaclului, Păunescu a încurajat cultura de masă îndrăgită de publicul tânăr, în ciuda numeroaselor sancţionări aduse acesteia de către puterea comunistă; el a inventat sintagmele „generaţia în blugi” şi „muzică tânără” pentru a-şi desemna tinerii spectatori amatori ai unui stil vestimentar nonconformist, respectiv sonorităţile iubite de aceştia, ale genurilor folk şi rock.În 1969, prima aselenizare a unui echipaj uman: astronautul american Neil Armstrong, comandantul navei „Apollo 11″ (lansate spre Lună la 16.VII.1969, de la baza Cape Kennedy), este primul pământean care a păşit pe Lună, într-o zonă a Mării Liniştii, rostind cuvintele „este un pas mic pentru un om, dar un salt gigantic pentru omenire”; el a fost secondat de colegul său Edwin Aldrin

Următoarea zi pe „răboj” este cea de 21 iulie…În 1620, s-a născut Jean Picard, preot şi astronom francez; a pus bazele astronomiei moderne în Franţa; a construit instrumente de observaţie necesare studiilor astronomice, realizând prima măsurătoare exactă a gradelor meridianului (m. 1682).În 1808, 21.VII. / 2.VIII, s-a născut Simion Bărnuţiu, jurist, filosof (a introdus predarea în limba română a filosofiei în Transilvania), estetician (a predat la Iaşi primul curs universitar de estetică) şi om politic (unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania; vicepreşedinte al Adunării de pe Câmpia Libertăţii şi preşedinte al Comitetului Naţional Român) (m. 1864). În1821, s-a născut Vasile Alecsandri, scriitor, om politic şi diplomat; membru fondator (1867) şi membru de onoare (1871) al Societăţii Academice Române; preşedinte al Secţiunii Literare a Academiei Române (1879-1886). Vasile Alecsandri (n. Bacău — d. 22 august 1890, Mirceşti, judeţul Iaşi) a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician român, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc şi a literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei şi apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.În1861, la Bucureşti, pe scena Teatrului cel Mare (ulterior Teatrul Naţional), a avut loc prima reprezentaţie a piesei „Hamlet”, de William Shakespeare, avându-l în rolul principal pe Mihail Pascaly, primul actor român care l-a întruchipat pe Hamlet.În 1880, poetul Alexandru Macedonski publică, în revista „Literatorul”, articolul „Despre logica poeziei”, considerat a fi primul manifest al poeziei române moderne.În 1890, s-a născut astronomul Constantin Pârvulescu; cercetări de astronomie stelară şi mecanică cerească; a emis (1943) ideea pulsaţiei galaxiilor; ca un omagiu pentru activitatea sa, Uniunea Astronomică Internaţională a dat numele său unei mici planete; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (m. 1945).În anul 1905, s-a născut Constantin Ionescu, chimist şi farmacist; considerat unul dintre organizatorii industriei farmaceutice din România; a fost director al Institutului de Cercetări Farmaceutice, pe care l-a dezvoltat treptat, transformându-l în cel mai mare centru de cercetări ştiinţifice în domeniu; membru corespondent al Academiei Române (m. 1956).În1907, a  murit pictorul şi desenatorul Nicolae Grigorescu, considerat unul dintre întemeietorii picturii române moderne şi unul dintre cei mai importanţi impresonişti români; peisagist şi portretist; a realizat şi picturile murale pentru mânăstirile Căldăruşani (1854-1856), Zamfira (1857) şi Agapia (1858-1861); împreună cu Carol Popp de Szathmary, Sava Henţia şi George Demetrescu-Mirea, a participat la Războiul de independenţă (1877-1878), imortalizând pe carton, apoi pe pânză, acţiunile soldaţilor români; membru de onoare al Academiei Române din 1899 (n. 1838).În 1914, 21.VII / 3.VIII, Consiliul de Coroană, întrunit la Sinaia, proclamă poziţia de neutralitate armată a României în Primul Război Mondial (declanşat la 15/28.VII.1914) (Istoria României în date, 2003). La 4/17.VII.1916 se va semna, la Bucureşti, Tratatul de alianţă între România, de o parte, şi Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Italia, pe de altă parte, pentru intrarea ţării noastre în război de partea Antantei; peste câteva zile, la 14/27 august, România va declara război Austro-Ungariei; începutul războiului de eliberare şi întregire naţională (1916-1919).În 1919, a murit Eremia Grigorescu, general român, comandantul trupelor române în bătălia de la Mărăşeşti, ministru de război (n. 1863).În anul 2011, a murit poetul şi traducătorul Mircea Ivănescu; considerat a fi unul dintre cei mai importanţi poeţi români contemporani şi un pionier al postmodernismului în Europa Centrală şi de Est (n. 1921)

Să trecem, acum, să vedem ce s-a întâmplat într-o zi de 22 iulie…În anul1451, umanistul florentin Poggio Bracciolini (1380-1459) menţionează, în lucrarea „Disceptationes convivales”, latinitatea limbii române, precum şi continuitatea elementului romanic în cuprinsul vechii Dacii, din vremea împăratului Traian.În1456, are loc o strălucită victorie, la Belgrad, a lui Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei, împotriva puternicei armate otomane conduse de Mahomed al II–lea, cuceritorul Constantinopolului.În urma acestei victorii, Papa Calixt al III-lea l–a caracterizat pe Iancu de Hunedoara drept „atletul cel mai puternic – unic – al lui Christos”.În1456, Vlad Ţepeş ătrunde în Ţara Românească şi îl infrânge pe Vladislav al II-lea, urcând pe tronul ţării .În 1774, a fost semnat tratatul ruso-turc de la Kuciuk-Kainargi, care deschide calea influenţei ruseşti în principate.În1858, a avut loc lansarea, la Iaşi, a primei emisiuni a mărcii Cap de bour.În ţara noastră, primele mărci poştale au apărut în anul 1858, şi se numeau mărci „Cap de bour”.Prima serie a fost tipărită la 15 iulie 1858, timbrele fiind mai târziu puse în circulaţie după o săptămână, pe 22 iulie 1858. La această dată au fost puse în circulaţie la biroul poştal din Iaşi, urmând ca mai apoi începând cu data de 8 august să fie distribuite şi la celelalte birouri poştale moldoveneşti, dar circulaţia lor a fost limitată deoarece, în data de 31 octombrie 1858, au fost retrase. Capul de bour a fost ales datorită simbolisticii sale. Primele timbre poștale au fost făcute la Iaşi la tipografia Atelia Timbrului în timpul caimacamiei lui Nicolae Vogoride. Au copiat un model de timbru austriac folosindu-se matriţe de oţel pentru tipărirea lui. Acest timbru a fost un „fapt jignitor” faţă de turci care nu permiteau nici un fel de autonomie instituţională sau economică, cum ar fi moneda proprie, însemnele, drapelul. În 1861, a avut loc fuzionarea, pe baza „Regulamentului şcolii militare din Bucureşti”, a celor două şcoli militare din Iaşi şi din Bucureşti. Deschiderea oficială a cursurilor are loc în 1862, în prezenţa domnitorului Al. I. Cuza. În anul 1915, a murit Sandford Fleming, geograf, inginer şi inventator scoţiano-canadian. Sandford Fleming (n. 7 ianuarie 1827 în Kirkcaldy) a fost un important geograf, inginer şi inventator canadian. El a propus împărţirea lumii în fusuri orare, a introdus mărcile poştale in Canada, a contribuit mult în domeniile cartografiei şi geodeziei şi a fost unul din membrii fondatori ai Societăţii Regale din Canada.În1938, a murit Ionel Fernic, compozitor român (n. 1901) Ionel Fernic (n. 29 mai 1901, Târgovişte – d. Bucovina) a fost un compozitor român de muzică uşoară, aviator (pilot civil) şi unul dintre primii paraşutişti români. Între alte preocupări ale sale au intrat scrisul (proze de mici dimensiuni, textier pentru multe dintre romanţele sale) şi munca de gazetar.Este autorul celebrelor romanţe „Țiganca”, „Crucea albă de mesteacan”, „ Iti mai aduci aminte, doamnă?”, „La umbra nucului bătrân”, „Iubesc femeia”, „Pe bolta când apare luna”, precum şi al melodiilor ritmate “Nu ma lăsa sa mor, Marghioalo!”, „Păi calu’ balan!”, „Foaie verde şi-o alună”.În 1942, începe deportarea sistematica a evreilor din Ghetoul Varşoviei in lagărul de concentrare de la Treblinka (Acţiunea Reinhardt).Treblinka II a fost un lagăr de exterminare nazist din Polonia ocupată în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Aproximativ 750.000 de evrei şi alte victime ale Holocaustului, printre care 2.000 de romi, au fost ucişi aici între iulie 1942 şi octombrie 1943. Lagărul Treblinka I, aflat în apropiere, a fost un lagăr de muncă forţată şi complex administrativ pe lângă lagărul de exterminare. În 1946, a fost creată Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), instituţie specializată a Naţiunilor Unite, cu sediul la Geneva; funcţionează, efectiv, de la 7.IV.1948, dată ce se marchează anual ca „Ziua mondială a sănătăţii”.În1951, s-a născut Prea Fericitul Părinte Daniel (numele de mirean: Dan-Ilie Ciobotea), Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române şi Locţiitor al Tronului Cezareei Capadociei (ales de Colegiul Electoral Bisericesc la 12.IX.2007 şi întronizat la 30.IX.2007); membru de onoare al Academiei Române din 2007.În 1956, s-a dat în circulaţie podul de la Albiţa – Huşi, de peste Prut, care face legătura între România şi Basarabia. În 1983, la staţiunea polară rusă „Vostok”, în Antarctica, s-a înregistrat cea mai scăzută temperatură de pe Terra, de minus 89,13°C, la altitudinea de 3.366 metri.În 1986, a murit Aurelian Andreescu, cântăreţ român de muzică uşoară (n. 12.05.1942, Constanța).În 2008, fostul lider al sârbilor bosniaci, Radovan Karadzici, a fost localizat şi arestat de serviciile de securitate sârbe, fiind inclupat de TPI pentru genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război din cauza rolului avut în războiul din Bosnia, care a provocat moartea a peste 200.000 de persoane între 1992 şi 1995.

Acum trecem la cele întâmplate într-o zi de 23 iulie…Această zio este „Ziua presei militare române”; la 23.VII.1859 a apărut (până la 3.XII.1859), la Bucureşti, prima publicaţie a Armatei române, „Observatorul militar, diariu politicu şi scientificu” („Observatorul militar” de azi). Din 22.VII.1994 apare seria nouă.În anul1601, Mihai Viteazul formulează memoriul către marele duce al Toscanei, Fernando I de Medici, păstrat numai în traducere italiană, prima autobiografie din literatura română.În 1612, are loc lupta de la Cornul lui Sas, în care Constantin Movilă, domn al Moldovei, este înfrânt de tătari.În 1812, amiralul rus P. V. Ciceagov semnează la Bucureşti, Regulile pentru guvernarea temporară a Basarabiei, document remis boierului moldovean Scarlat Sturdza – primul guvernator civil al Basarabiei ţariste. În 1829, americanul William Burt a brevetat prima maşină de scris din lume – numiăa typograf.În 1848, 23.VII/4.VIII., peste 40.000 de oameni întruniţi pe Câmpia Libertăţii (Filaret) din Bucureşti proclamă „Locotenenţa domnească a Ţării Româneşti” (formată din şase membri ai Guvernului provizoriu); formula este, însă, respinsă de comisarul Porţii Otomane.În1862, serviciul de poştă a intrat în administraţia statului; s-a înfiinţat Direcţia centrală a poştelor (23 iulie/4 august).În 1920, a murit Teodor Ştefanelli, scriitor şi istoric (preocupat de o cât mai bună cunoaştere a istoriei Bucovinei); deputat în Dieta Bucovinei din partea Partidului Naţional Român şi participant activ la unirea cu România din 1918; membru al Academiei Române (n. 1849).În anul 1921, s-a semnat Convenţia de la Paris (de către Belgia, Franţa, Marea Britanie, Grecia, Italia, România; ulterior aderă Italia şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, precum şi Cehoslovacia), care stabilea statutul definitiv al Dunării: navigaţia pe Dunăre era liberă şi deschisă tuturor pavilioanelor în condiţii de egalitate completă, pe tot parcursul navigabil al fluviului şi pe toată reţeaua internaţionalizată. În 1950, are loc o răscoală în judeţul Vrancea.500-600 de oameni au atacat şi ocupat Sfatul popular, Miliţia şi Poşta, împotrivindu-se colectivizării. Înconjuraţi de trupe, 100 de ţărani au scăpat în munți, 800 de persoane au fost arestate şi condamnate la ani grei de temniţă.În1968, exercitând presiuni asupra guvernului liberal cehoslovac, sovieticii anunţă desfaşurarea, la scară largă, de manevre militare în apropiere de Cehoslovacia.În 1991, este semnat, la Bucureşti, Tratatul de prietenie şi colaborare între guvernele României şi Italiei (primul Tratat încheiat de România cu un stat occidental după decembrie 1989)

Finalmente, să vedem ce s-a întâmplat într-o zi de 24 iulie…Această zi este despre „Ziua Poliţiei de Frontieră Române”, instituţie care a luat fiinţă la 1.VII.1999, prin unificarea fostului Comandament Naţional al Grănicerilor cu Direcţia Poliţiei de Frontieră; până în anul 1998, la această dată s-a sărbătorit „Ziua grănicerilor” (care marca constituirea primului corp unificat al grănicerilor din România: prin Decretul nr. 892 din 24 iulie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza i-a unificat pe grănicerii munteni şi moldoveni intr-o singura structura, organizata pe zece batalioane grupate in patru „inspectorii”, punând bazele instituţiei moderne de pază a frontierelor ţării); data de 24 iulie a fost desemnată ca „Ziua Poliţiei de Frontieră Române” prin articolul nr. 45 din OUG nr.104/27.VI.2001. În anul 1601, 24.VII / 3.VIII, are loc lupta de la Guruslău (Gorăslău); forţele unite ale lui Mihai Viteazul şi ale generalului Gheorghe Basta înfrâng armata condusă de Sigismund Bathori; câteva zile mai târziu (9/19 august) domnul român va fi ucis, pe Câmpia Turzii, din ordinul lui Basta.În1772, începe Congresul de pace de la Focşani, strămutat apoi la Bucureşti (24.VII.1772 – 22.III.1773), în cadrul căruia delegaţiile Moldovei şi Ţării Româneşti cer autonomia sub garanţia Austriei, Rusiei şi Prusiei. Delegaţiile boiereşti invocă, în sprijinul cererilor, „capitulaţiile” acordate de Poartă Ţărilor Române, texte prin care se recunoştea statutul de autonomie al Ţărilor Române.În1802, s-a născut scriitorul francez Alexandre Dumas-tatăl („Cei trei muschetari”, „După 20 de ani”, 1845 „Vicontele de Bragelone”, „Regina Margot”, „Contele de Monte Cristo”, 1844); A publicat piese de teatru (Henric al III-lea şi curtea sa, 1829), memorii, note de călătorie. (m. 5.12.1870).În 1846, are loc inventarea presei rotative. Americanul Richard M. Hoe a depus cererea de brevet pentru presa rotativă, necesară pentru tipărirea ziarelor.În 1876, 24.VII / 5.VIII, se formează un nou guvern liberal „pur”, în frunte cu Ion C. Brătianu (supranumit „Vizirul”, pentru guvernarea sa autoritară), care va conduce ţara până în 1888 (cu excepţia perioadei aprilie-iunie 1881), cea mai lungă guvernare de partid din istoria vechii Românii; în timpul guvernării liberale România îşi cucereşte independenţa (9/21 mai 1877), pe care şi-o consolidează, participând la războiul ruso-româno-turc (1877-1878); este proclamat Regatul (14/26.III.1881); se adoptă o serie de măsuri legislative menite să modernizeze ţara şi să întărească poziţia ei pe plan internaţional.În 1886, s-a născut Mişu Fotino, actor şi animator de teatru; fondator al Teatrului de Stat din Braşov. Pe langa indelungata activitate teatrala,Mişu Fotino a jucat şi în câteva filme („Cetatea Neamţului”-1913, „Visul unei nopţi de iarnă” etc.) (m. 4.01.1970).În 1897, s-a născut americanca Amelia Earhart, prima femeie-pilot care a traversat, în 1932, Atlanticul singură la bordul aparatului său; la 2.VII.1937, ea a început un zbor în jurul lumii la bordul avionului  „Electra”; la puţin timp de la decolare, contactul cu avionul a fost pierdut pentru totdeauna

În 1917, 24.VII / 6.VIII, începe bătălia de la Mărăşeşti (până la 6/19.VIII.1917); Armata română, comandată de generalul Eremia Grigorescu, a oprit o puternică ofensivă germană condusă de mareşalul von Mackensen, declanşată cu scopul scoaterii definitive a României din război. În 1919, ofensiva ungară a fost oprită pe Tisa. Comandamentul român a trecut la contraofensivă, prin executarea unei manevre dublu învăluitoare convergente spre Szolnok. În 1923, s-a încheiat, la Lausanne (Elveţia), Tratatul de pace între Marea Britanie, Franţa, Italia, Japonia, Bulgaria, Grecia, România, URSS, Iugoslavia şi Turcia, prin care aceasta din urmă se obliga să recunoască, între altele, noile state în hotarele fixate (inclusiv insula Ada-Kaleh aparţinând României); printre cele 17 anexe ale Tratatului se număra şi Convenţia internaţională privind statutul strâmtorilor, care stipula demilitarizarea lor, precum şi libertatea de navigaţie pentru toate vasele comerciale şi de război ale tuturor statelor, atât în timp de pace, cât şi în timp de război.România a ratificat, la 31.VIII.1924, Tratatul de pace de la Lausanne cu Turcia şi Convenţia relativă la regimul strâmtorilor (Bosfor şi Dardanele).În1938, este inventată cafeaua solubilă.În 1943, a fost declanşată Operaţia Gomorrah: bombardierele britanice şi canadiene au atacat Hamburgul noaptea, iar cele americane ziua. La încheierea operaţiei în noiembrie, asupra oraşului fuseseră lansate 9.000 de tone de bombe, fuseseră ucise 30.000 de persoane şi fuseseră distruse 280.000 de clădiri.În1949, sunt inaugurate primele gospodării agricole de stat după model sovietic.În 1955, a murit geograful francez Emmanuel de Martonne; în 1898 a venit prima dată în România, unde şi-a completat pregătirea geologică (chiar teza sa de doctorat a tratat un subiect referitor la ţara noastră – „La Valachie”, 1902); a adus o importantă contribuţie la organizarea şcolii geografice de la Cluj, iar alături de George Vâlsan a avut un rol hotărâtor în înfiinţarea Institutului de Geografie din acelaşi oraş; de numele său se leagă şi introducerea în cercetarea geografică din România a metodei excursiilor interdisciplinare, pe care le-a condus în special după 1921; membru corespondent străin din 1912 şi membru de onoare străin, din 1919, al Academiei Române (n. 1873).În 1963, 24-26, are loc, la Moscova, Consfătuirea primilor secretari ai CC ale partidelor comuniste şi muncitoreşti şi a şefilor de guverne ale ţărilor membre ale CAER; la această consfătuire, Gh. Gheorghiu-Dej, sprijinit de polonezi şi de unguri, a respins planul propus de liderul PCUS, Nikita Hruşciov, de integrare economică a ţărilor membre ale CAER, argumentând împotriva transformării României într-un hinterland agricol; formularea propusă de conducerea PMR era de coordonare a planurilor (nu de integrare economică), colaborarea urmând să se facă pe baza egalităţii în drepturi şi respectării suveranităţii naţionale. În 1964, apare Decretul Consiliului de Stat prin care erau graţiaţi de restul de pedeapsă 3.244 de condamnaţi, dintre care 3.205 deţinuţi politici pentru infracţiuni „contra securităţii statului”; de subliniat că toţi deţinuţii politici au rămas cu cazier penal, autorităţile comuniste negândindu-se niciun moment să revizuiască validitatea condamnărilor. În 1969, are loc întoarcerea lui Apollo 11. Apollo 11 este numele primei misiuni în care omul a păşit pe suprafaţa satelitului natural al Pământului, Luna. Este în acelaşi timp şi cea de-a cincea misiune cu echipaj uman din Programul Apollo, gestionat de NASA, şi a treia care plasează oameni pe orbita lunară. Lansată pe data de16 iulie 1969, misiunea era constituită din Neil Aiden Armstrong, comandantul misiunii, Michael Collins, pilotul modulului de comandă şi Edwin Eugene „Buzz” Aldrin Jr., comandantul modulului lunar. Pe data de 20 iulie, Armstrong şi Aldrin au devenit primii oameni care au păşit vreodată pe Lună, în timp ce Collins orbita deasupra lor.Astronauţii au lăsat pe Lună instrumente ştiinţifice precum retroreflectorul utilizat pentru experimentul de măsurare a distanţei Lună – Pământ cu ajutorul laserului, dar şi un seismograf pasiv pentru a măsura cutremurele de pe Lună. Au lăsat de asemenea un steag american, o insignă a misiunii Apollo  şi o placă, montată pe o porţiune a modulului lunar care a rămas pe Lună, şi pe care erau două desene ale Pământului (reprezentând emisfera vestică şi cea estică) precum şi o înscripţie, dar şi semnăturile astronauţilor şi a preşedintelui Richard Nixon. Inscripţia era „Here men from the Planet Earth first set foot upon the Moon, July 1969 A.D. We came in peace for all mankind.” (Aici omul de pe Planeta Pământ a pus pentru prima dată piciorul pe Lună, Iulie, 1969,d.Hr. Venim cu gânduri paşnice în numele omenirii.). Au mai lăsat şi un săculeţ conţinând o replică din aur a unei ramuri de măslin ca şi simbol tradiţional al păcii, dar şi un disc de silicon conţinând mai multe mesaje. Acesta conţinea mesaje de bunăvoinţă din partea preşedinţilor americani Eisenhower, Kennedy, Johnson şi Nixon alături cele ale altor 73 de lideri de stat, inclusiv România prin vocea preşedintelui R.P. România, Nicolae Ceauşescu.Acel disc mai conţinea şi liste cu liderii Congresului american, o listă cu membrii Congresului american care au dat legi şi norme privind activitatea NASA, dar şi o listă cu managerii NASA. În cartea sa din 1989, Aldrin menţionează că printre obiectele trimise au fost şi medalii sovietice care comemorau cosmonauţii Vladimir Komarov şi Iuri Gagarin. În1990, Senatul României adopta un proiect de lege prin care se instituie ca sărbatoare naţionala a României ziua 1 Decembrie, zi in care, în anul 1918, prin unirea Transilvaniei cu România, s-a constituit statul naţional unitar român.

Pentru astăzi voi încheia cele câteva momente de istorie din mașina timpului. Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!

Al dumneavoastră,

Nicolae Uszkai

Surse foto:

Wagon Wheels Decorative Wooden