„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 17 la 23 octombrie…
de Nicolae Uszkai, Brașov

Motto: „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.”– Miron Costin, cronicar

Stimați cititori, privitori, ascultători și dragi amici, astăzi voi continua obiceiul de fiecare sâmbătă, de trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Prin urmare, să vedem, pentru început, ce s-a întâmplat într-o zi de 17 octombrie de-a lungul timpului…17 octombrie este „Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei”; iniţiativa instituirii unei astfel de zile aparţine organizaţiei neguvernamentale ATD-Quatre Monde (Ajutor pentru toţi dezmoşteniţii sorţii – Lumea a patra) cu sediul în Franţa, fondată de preotul Joseph Wresinski; ziua are ca scop sensibilizarea factorilor decizionali în vederea eradicării sărăciei în toate ţările lumii, mai ales în cele în curs de dezvoltare, necesitate care a devenit o prioritate a dezvoltării; este marcată din anul 1993 (pe baza Rezoluţiei 47/196 din 22.XII.1992 a Adunării Generale a ONU). În1345, în cadrul unor scrieri ale misionarilor franciscani datate cu 17.10.1345 se menţionează existenţa românilor („olachi romani”) în Transilvania. În 1595, 17-20, are loc bătălia de la Giurgiu; Mihai Viteazul zdrobeşte ariergarda lui Sinan-Paşa şi cucereşte cetatea Giurgiu; robii luaţi de turci sunt eliberaţi; în urma înfrângerilor, Sinan-Paşa va fi destituit din postul de mare vizir. În 1744, a murit constructorul italian de viori Giuseppe Guarneri (del Gesú) (n. 1698); una dintre viorile construite de el i-a aparţinut lui Paganini şi se află expusă în Sala Rossa a Palatului Municipal Este singurul lutier a carui instrumente rivalizeaza cu cele ale mult mai celebrului Antonio Stradivari.În1777, trupele americane le-au învins pe cele britanice în bătălia de la Saratoga. Bătălia de la Saratoga este considerat de mulţi istorici ca punct de cotitură în istoria americană. Ea fost o bătălie hotărâtoare în evoluţia Războiului de independenţă al Statelor Unite ale Americii. În primăvara anului 1777, trupele engleze ocupă forturile Crown Point (New York) şi Ticonderoga, obligând trupele răsculate americane să se retragă. Trupele regulate engleze sosite din Canada în vara anul 1777 cu un efectiv de 10.000 de soldaţi, erau sub comanda generalului John Burgoyne. Ţelul lor era de a ocupa oraşul Albany, New York pentru a prelua controlul asupra regiunii văii râului Hudson şi de a o izola de restul coloniei. Înaintarea trupelor britanice a fost încetinită printr-o tactică de acţiuni sistematice de hărţuire, blocare a drumrilor şi distrugerea podurilor. În regiunea lacurilor Champlain şi Lake George, englezii au reuşit să înainteze numai câţiva kilometri pe zi. Trupele coloniale engleze conduse de Burgoyne care aveau acum un efectiv de 15.000 soldaţi, au fost oprite de trupele americane conduse de generalul Horatio Gates, în nordul văii Hudson, la Saratoga (New York). Rezultatul bătăliei a fost un dezastru pentru armata engleză, la sfârşitul luptelor generalul englez s-a predat.În 1780, a murit pictorul italian Bernardo Bellotto-Canaletto (numit şi Canaletto „cel tânăr”).Bernardo Bellotto (n. 30 ianuarie 1720, Veneţia – d.Varşovia, Polonia) este un pictor italian de peisaje, cunoscute sub numele de vedute. A fost nepotul lui Canaletto, de la care a împrumutat numele sub care este cunoscut în special în afara Italiei. În 1849, a murit compozitorul şi pianistul polonez Frédéric Chopin. În 1873, s-a născut Gheorghe Ţiţeica, matematician român. Gheorghe Ţiţeica (n. 4/17 octombrie 1873, Drobeta Turnu-Severin – d. 5 februarie 1939, Bucureşti), matematician şi pedagog român. Profesor la Universitatea din Bucureşti şi la Şcoala Politehnică din Bucureşti. Membru al Academiei Române şi al mai multor academii straine, doctor honoris causa al Universităţii din Varşovia. În 1888, a fost lansată revista „National Geogrphic”.În 1904, a murit Ştefan Petică, poet, prozator, dramaturg şi publicist.Ştefan Petică (n. 5 octombrie 1877, Buceşti, Judeţul Tecuci – d. Bucureşti) este primul poet „simbolist declarat” cum spunea George Călinescu. În 1912, s-a născut Papa Ioan Paul I.Ioan Paul I (Albino Luciani, d.28 septembrie 1978) a fost papă al Bisericii Catolice între 26 august şi 28 septembrie 1978, pontificatul său fiind unul dintre cele mai scurte din istorie. Ioan Paul I a fost primul papă din istorie care şi-a ales un nume dublu, prin aceasta real izând un act de onoare în cinstea celor doi predecesori ai săi direcţi, Papa Ioan XIII şi Papa Paul VI. În 1915, s-a născut dramaturgul şi eseistul american Arthur Miller („Moartea unui comis-voiajor”, „Vedere de pe pod”, „Vrăjitoarele din Salem”) (d.10.02.2005); între anii 1956 şi 1960 a fost căsătorit cu actriţa de film Marilyn Monroe, apoi cu renumita fotografă americană de origine austriacă Inge Morath (m. 2005). La numai 33 de ani, Arthur Miller a obţinut Premiul Pulitzer pentru „Moartea unui comis-voiajor”, o piesă scrisă în şase săptămâni. Piesa a devenit un fel de emblemă nu numai pentru creaţia autorului, ci şi pentru cultura americană a secolului XX, povestea micului comerciant/amploaiat care îşi pierde, o dată cu slujba, respectul celor din jur, afecţiunea fiilor şi, în cele din urmă, viaţa.În 1931, Al Capone (unul din cei mai faimoşi gangsteri americani din anii 1920 – 1930) a fost condamnat pentru evaziune fiscală şi închis pentru 11 ani. În 1933, Albert Einstein ajunge în SUA ca refugiat din Germania nazistă. În 1938, prin Decret regal, se desfiinţează toate partidele politice şi se instituie Consiliul de Coroană ca organ de stat cu caracter permanent, alcătuit din membri „consilieri regali” numiţi de monarh, cu rang de miniştri de stat. În 1946, s-a născut Adam Michnik, cunoscut scriitor polonez.Istoric, eseist şi publicist, Adam Michnik este şi unul dintre principalii organizatori ai opoziţiei democratice din Polonia, între anii 1968 şi 1989. S-a numărat printre membrii fondatori ai Komitet Obrony Robotników (Comitetul pentru Apărarea Muncitorilor – 1976), devenind una dintre figurile importante ale Solidarităţii (anii ’80). În prezent, Michnik este şeful celui mai important cotidian din Polonia, „Gazeta Wyborcza“. În1967, a murit Pu Yi, ultimul împărat al Chinei. Pu Yi (n. 7 februarie 1906) a fost al doisprezecelea şi ultimul împărat al Chinei. A fost încoronat la vârsta de doar trei ani în anul 1909 şi a fost obligat să abdice la 12 februarie 1912.A fost cunoscut ca împărat sub numele de Împăratul Xuantong între 1908 şi 1911, şi ca împărat, dar fără să conducă efectiv între 1911 şi 1924), iar între anii 1932 şi 1945 a domnit în statul marionetă cunoscut sub numele de Manciukuo.În1979, Maica Tereza primeşte Premiul Nobel pentru Pace datorită acţiunilor de sprijinire a săracilor din Calcutta, India. În1998, fostul dictator al Republicii Chile, generalul Augusto Pinochet, este arestat în capitala Marii Britanii, la cererea Justiţiei spaniole, care doreşte să–l interogheze în legătură cu crimele comise în perioada în care Chile a fost condusă de regimul militar.În 2001, medicii de la Clinica de Ortopedie din Timişoara au reuşit, pentru prima dată în România, o autotransfuzie post–operatorie. În urma unei intervenţii chirurgicale dificile, ei au schimbat sângele infestat al unei femei de 76 de ani, cu ajutorul unui dispozitiv special, prin care au reinjectat acelaşi sânge, dar purificat.

Urmează să vedem ce s-a întâmplat la 18 octombrie…Aceasta este „Ziua internaţională a monitorizării calităţii apei”, eveniment menit să conştientizeze şi să stimuleze interesul cetăţenilor pentru importanţa apei curate; marcată pentru prima dată în România în anul 2004. În 1495, s-a încheiat construcţia bisericii domneşti din Dorohoi.În1599, are loc bătălia de la Şelimbăr. Mihai Viteazul învinge oastea transilvană condusă de Andrei Bathory; întregul teritoriu al Transilvaniei intra în stapânirea lui Mihai Viteazul.În 1839, s-a născut chimistul Nicolae Teclu; cercetări privind arderea, gazele, tehnologia hârtiei; membru al Academiei Române (m. 1916, la Viena). În 1850, s-a născut (la Crasna/Storojineţ, azi în Ucraina) Vasile Gherman Pop, istoric literar şi poet; autor de poezii mediocre, s-a numărat, însă, printre pionierii istoriei literare româneşti; „Conspectul” său (apărut în două volume, în 1875 şi 1876) este o primă sinteză informativă cu privire la dezvoltarea culturii şi literaturii noastre de la începuturi până în zilele autorului (m. 1909). În 1851, romanul Moby Dick de Herman Melville apare pentru prima dată la Richard Bentley în Londra.Este considerat a fi o capodoperă a literaturii universale. Romanul istoriseşte aventurile căpitanului Ahab al navei Pequod, obsedat de dorinţa de a ucide legendara balenă albă, Moby Dick, care îi cauzase pierderea unei gambe. Povestitor este un membru al echipajului, Ishmael.În 1859, s-a născut filosoful francez Henri Bergson; filosofia sa a devenit fundamentul teoretic al literaturii psihologice în perioada dintre cele două războaie mondiale; Premiul Nobel pentru literatură pe 1927 (m. 1941). În 1881, are loc inaugurarea liniei ferate Buzău – Mărăşeşti, prima linie de cale ferată construită de inginerii români. În 1907, s-a născut Mihail Sebastian, scriitor român („Cum am devenit huligan”, „Oraşul cu salcâmi”, „Jocul de-a vacanţa”).Mihail Sebastian (la naştere Iosif Hechter, alt pseudonim Victor Mincu; n. Brăila, d. 29 mai 1945,Bucureşti) a fost un romancier şi dramaturg român.Piese de teatru pe care le-a creat:Jocul de-a vacanţa (1939), Steaua fără nume (1942), Ultima oră, Insula – text neterminat, a scris doar primele două acte, cel de-al treilea fiind completat de prietenul său Mircea Ştefănescu. Piesa a avut premiera în 17 septembrie 1947, la Teatrul Municipal, în regia lui Mircea Şeptilici. În 1909, 18-31, Hugues d’Eywo filmează, la Bucureşti, pe hipodromul Băneasa, demonstraţiile aviatorului francez Louis Blériot (cel care a traversat primul Canalul Mânecii la bordul unui avion, la 25 iulie acelaşi an); este prima peliculă românescă cu subiect sportiv, din care s-au păstrat câteva fragmente, încadrate ulterior într-un montaj de actualităţi. În 1918, 18/31, apare proclamaţia „Către naţiunea română”, în care se aduce la cunoştinţă opiniei publice constituirea Consiliului Naţional Român Central, ca unic for de conducere a românilor transilvăneni (Consiliul se va ocupa de pregătirea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia de la 1.XII.1918). În1918, are loc înfiinţarea Societăţii simfonice „George Enescu” din Iaşi. În 1922, se înfiinţează „The British Broadcasting Company, Ltd.”, care va fi înlocuită în 1927 de „British Broadcasting Corporation” (BBC). În1931, a murit inventatorul american Thomas Alva Edison; a realizat telegraful (1876-1877), microfonul telefonic cu praf de cărbune, fonograful (1878), dulia şi soclul cu filet pentru becul incandescent; sub conducerea lui s-a construit prima centrală electrică din lume (1882, New York) (n. 1847). A fost cunoscut şi ca „Magicianul din Menlo Park”, fiind şi cel mai prolific inventator al timpului prin aplicarea practică a descoperirilor ştiinţifice (1903 brevete).Ziua sa de naştere, 11 februarie, a fost proclamată în timpul administraţiei Carter drept „Ziua inventatorilor americani” (n.11.02.1847). În 1940, s-a născut inginerul brașovean Sergiu Chiriacescu; contribuţii în domenii ca dinamica maşinilor (în special a maşinilor-unelte), analiza sistemelor dinamice, comportarea materialelor şi a elementelor de maşini la sarcini statice şi dinamice; membru corespondent al Academiei Române (m. 2010). În 1967, s-a născut actorul şi cântăreţul Ştefan Bănică jr.Ştefan Bănică jr. (n. 18 octombrie 1967, Bucureşti) este un cântăreţ de muzică uşoară, rock şi actor de teatru român. Este fiul celebrului actor Ştefan Bănică (senior). În 1967, staţia interplanetară automată „Venus–4″, lansată la 12 iunie 1967, a atins suprafaţa Planetei Venus. În1967, filmul de desene animate The Jungle Book („Cartea junglei”) produs de studiourile Walt Disney este prezentat în cinematografele americane. În 2006, alpinistul român Ticu Lăcătuşu reuşeşte să escaladeze, în premieră mondială, cel mai înalt vârf (6.403 metri) din masivul himalayan Tsartse. Vârful a fost botezat Europa.

Urmează să vedem ce s-a întâmplat la 19 octombrie…În 1433, s-a născut Marsilio Ficino, filosof şi umanist italian. Marsilio Ficino (d.1 octombrie 1499, Careggi) a fost unul dintre cei mai influenţi filosofi umanişti ai Renaşterii italiene, întemeietorul faimoasei Academii platoniciene, primul traducător al operei lui Platon în limba latină. În 1497, Ioan Albert ridică asediul cetăţii Suceava. Din Moldova, armata poloneză începe retragerea. În 1512, Martin Luther devine doctor în teologie. Martin Luther (n. 10 noiembrie 1483, Eisleben, Saxonia – d. 18 februarie 1546), preot şi doctor în teologie, a fost primul reformator protestant ale cărui reforme au fost aplicate în Bisericile Evanghelice-Luterane. În 1781, Lordul Cornwallis capitulează în Yorktown, Virginia, în faţa generalului George Washington, comandantul armatelor americane. Această capitulare marchează victoria americanilor in războiul de independenţă. În 1813, armata franceză condusă de Napoleon Bonaparte a fost înfrântă de armatele Rusiei, Prusiei, Austriei şi Suediei în bătălia de la Leipzig, supranumită Bătălia Naţiunilor. În1862, s-a născut Auguste Lumière, inventator francez, unul dintre cei doi frați, creatori ai cinematografului (d. 10.04.1954). În 1865, 19/31, se concesionează unui grup de bancheri englezi, francezi şi austrieci dreptul de a înfiinţa la Bucureşti o bancă de scont şi emisiune monetară, cu un capital de 25 milioane de lei-aur (1 leu=1/3 g aur fin); la scurt timp i se retrage privilegiul de emisiune, operaţiunile bancare continuând sub numele de Banca României. În1868, s-a născut geograful şi etnologul Simion Mehedinţi, creator al şcolii româneşti moderne de geografie; director, între anii 1907 şi 1920, al revistei „Convorbiri literare”, unde a publicat, pe lângă articole literare şi povestiri, numeroase studii şi recenzii pe teme variate (literatură română şi străină, estetică, filosofie, artă, istorie, etnografie, politică şi finanţe, probleme de cultură şi educaţie); membru al Academiei Române (m. 1962). În 1869, 19/31, are loc inaugurarea oficială a liniei ferate Bucureşti-Giurgiu; primul tren pleacă din gara Filaret, prima gară a Bucureştilor; data marchează actul de naştere a căilor ferate române. În1908, s-a născut Dumitru Almaş, prozator şi istoric roman („Frații Buzeşti”, „Oana”, „Necunoscuta de la Suceviţa”). A iniţiat în 1967, şi a condus, ca redactor şef, revista „Magazin istoric” până în anul 1971.Dumitru Almaş (n. Dumitru Ailincăi, Negreşti, Neamţ – d. 12 martie 1995) a fost un prozator, istoric, scriitor, publicist şi profesor universitar român, autor de romane istorice şi de biografii romanţate. A iniţiat (1967), şi a condus, ca redactor şef, revista „Magazin istoric” până în anul 1971. În 1926, a murit Victor Babeş, medic şi bacteriolog, unul dintre fondatorii microbiologiei moderne, autor al primului tratat de bacteriologie din lume (în colaborare cu Victor Cornil, Paris 1885); membru al Academiei Române, vicepreşedinte al acestui for (1899-1900; 1918-1919). În 1935, a murit Gib Mihăescu, prozator şi dramaturg. Gib I. Mihăescu (n. 23 aprilie 1894, Drăgăşani – d. Bucureşti ), a fost un prozator, romancier şi un dramaturg român interbelic.Este autorul volumelor de nuvele Grandiflora în 1928 şi Vedenia în 1929, al unor romane de analiză psihologică a apariţiei unor stări obsesive, îndeosebi erotice: Rusoaica (tradus şi în limba slovacă), Braţul Andromedei, Femeia de ciocolată, Zilele şi nopţile unui student întârziat, Donna Alba. A scris şi piese de teatru (adunate în volumul Pavilionul cu umbre) şi a purtat o interesantă corespondenţă cu Cezar Petrescu, Corneliu Moldovanu, Apriliana Medianu şi Susanne Dovalova, din Bratislava.Romanele lui Mihăescu au influente ruseşti, mulţi critici vorbind despre „dostoievskianism”, însă textele sale, deşi asemănătoare prin obiect, se deosebesc prin luciditate şi limpezime de tenebrele şi atmosfera neguroasă a operei lui Dostoievski. El a murit la vârsta de doar 41 de ani, bolnav de tuberculoza, si a fost inmormantat la Drăgăşani.Valoarea operei lăsate în urma sa de Gib I. Mihaescu l-a aşezat între marii nuvelişti români şi printre cei mai importanţi romancieri ai literaturii noastre. În 1937, a murit fizicianul britanic Ernest Rutherford; a studiat natura particulelor alfa; pe baza experimentelor a dovedit că atomul nu are o structură compactă şi că întreaga masă a acestuia este concentrată într-un mic nucleu pozitiv; pe baza acestor descoperiri a elaborat (în 1909) modelul planetar al atomului; în 1919 a realizat prima reacţie nucleară şi a descoperit familiile radioactive; Premiul Nobel pentru chimie pe 1908 (n. 1871, în Noua Zeelandă). În1961, a murit scriitorul Mihail Sadoveanu, membru al Academiei Române (n.1880).Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Paşcani – d. Bucureşti) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician şi om politic român. Este considerat unul dintre cei mai importanţi prozatori români din prima jumătate a secolului XX. Opera sa se poate grupa în câteva faze care corespund unor direcţii sau curente literare dominante într-o anumită epocă: o primă etapă sămănătoristă, cea de început, a primelor încercări, nuvele şi povestiri, o a doua mitico-simbolică, din perioada interbelică (reflectată în romane precum Creanga de aur sau Divanul persian, precum şi o ultimă fază care corespunde realismului socialist, în acord cu perioada socialist-comunistă la care Sadoveanu va adera ideologic.

În 1967, Ministrul Afacerilor Externe al României, Corneliu Mănescu (d. 26.06.2000), a fost ales preşedinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Adunării Generale a ONU; a fost pentru prima dată când un reprezentant al unei ţări socialiste era ales în această funcţie. În 2001, Parlamentul României a adoptat hotărârea de participare a ţării, ca aliat al NATO, la lupta împotriva terorismului, inclusiv prin mijloace militare, dacă va exista o cerere în acest sens, ca urmare a atacului de la 11 septembrie 2001. În 2004, a murit interpretul de muzică populară Liviu Vasilică. Liviu Vasilică (n. 2 iulie 1950, Plosca, Teleorman) a fost un cântăreţ de muzică folclorică românească din regiunea Teleormanului, Muntenia. Şi-a început activitatea artistică de solist vocal de muzica populară încă din perioada studenţiei (1974-1980), clasându-se pe primul loc la toate etapele naţionale ale Festivalurilor Artei Studenţeşti, pentru originalitatea repertoriului şi a stilului de interpretare.Pasiunea pentru folclor l-a determinat să colecţioneze costume populare autentice teleormănene, realizând, în numai câţiva ani, o bogată colecţie care se află în prezent în patrimoniul Ansamblului de Cântece şi Dansuri „Burnazul” din Alexandria. În  2005, fostul preşedinte irakian Saddam Hussein împreună cu şapte dintre membrii regimului său vor fi judecaţi de Tribunalul Special Irakian (TSI) pentru rolul jucat în masacrul din 1982 din satul Dujail (omorârea a 143 de localnici), situat la nord de capitala irakiană. În 2006, a murit actorul Ernest Maftei.Ernest Maftei (n. 6 martie 1920, Prăjeşti, judeţul Bacău – d. Bucureşti) a fost un actor român, epigramist şi adept al Mişcării Legionare.A devenit unul dintre monştrii sacri ai filmului românesc şi unul dintre cei mai populari actori români.Alături de Colea Răutu şi alţi actori, a înfiinţat Uniunea Cineaştilor din România.A colaborat la realizarea emisiunii „Ferma”, specializată pe teme din viaţa rurală şi agricultură, transmisă pe canalul TVR 2.În 1995, a devenit membru al partidului „Pentru patrie”, alăturându-se camarazilor săi împreună cu care luptase şi suferise în închisori.

Vă propun să trecem acum la următoarea zi și să vedem ce s-a întâmplat la 20 octombrie…Aceasta este „Ziua internaţională de luptă împotriva osteoporozei”, stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, pentru a atrage atenţia că în ultimele decenii osteoporoza a devenit o importantă problemă de sănătate publică. În 1595, Mihai Viteazul eliberează Giurgiu. Hotarul Ţării Romanesti se stabileşte pe Dunăre, fiind eliberată şi Brăila. În 1600, Mihai Viteazul pierde bătălia de la Bucov (lângă Ploieşti) cu oştile poloneze, conduse de Jan Zamoyski. În 1638, s-a încheiat construcţia Mănăstirii Căldăruşani, ctitorie a lui Matei Basarab (1632 -1654). În 1827, are loc bătălia navală de la Navarino. Flotele britanice, franceze şi ruseşti i-au învins pe otomani în bătălia de la Navarino; ca urmare, Imperiul Otoman a trebuit să recunoască independenţa Greciei prin Tratatul de la Constantinopol din iulie 1832.  În 1829, s-a născut Iosif Hodoş, istoric şi om politic; unul dintre fruntaşii mişcării naţionale a românilor transilvăneni; a militat pentru promovarea în şcoli şi în administraţie a limbii române; s-a numărat printre fondatorii ASTREI; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866) (d. 1880). În 1837, apare „Jurnalul” domnului Ţării Româneşti, Alexandru Dimitrie Ghica, prin care se acordă sătenilor dreptul (condiţionat) de a se strămuta în oraşe. În primăvara anului 1843, noul domn, Gheorghe Bibescu, anulează „Jurnalul”. În1854, s-a născut poetul francez Arthur Rimbaud. Arthur Rimbaud (n. Charleville-Mézières – d.10 noiembrie 1891, Marsilia) a fost un poet francez, figură centrală a literaturii moderne, precursor al simbolismului (mişcare artistică şi literară de la finele secolului XIX, care se opunea naturalismului şi parnasianismului, potrivit căreia valoarea fiecărui obiect şi fenomen din lumea înconjurătoare poate fi exprimată şi descifrată cu ajutorul simbolurilor). În 1860, are loc promulgarea „Diplomei din octombrie” de către împăratul Franz Joseph, ce însemna abolirea sistemului absolutist şi deschiderea erei guvernării constituţionale în Austria. Potrivit documentului, Transilvania redevine stat autonom în cadrul imperiului.

În 1865, a murit Alexandru (Alecu) Donici, traducător şi fabulist; considerat de contemporani drept unul dintre cei mai de seamă literaţi ai epocii (n. 1806, la Bezin/Orhei, azi în R. Moldova).  În 1895, s-a născut Alexandru Rosetti, lingvist şi filolog; specialist în istoria limbii române, fonetică, dialectologie şi lingvistică generală; membru al Academiei Române. Alexandru Rosetti (n. Bucureşti – d. 27 februarie 1990, Bucureşti) a fost un reputat lingvist şi filolog român, editor, pedagog, istoric al limbii române, patron spiritual al şcolii româneşti de lingvistică. Profesor la Facultatea de Litere din Bucureşti, Alexandru Rosetti a fost unul dintre patronii spirituali ai şcolii lingvistice de la Bucureşti, alături de nume importante precum Theodor Capidan, Jacques Byck, Iorgu Iordan sau Alexandru Graur. A fost membru titular al Academiei Române din 1948.A înfiinţat, în 1963, Centrul de Cercetări Fonetice şi Dialectologie al Academiei (d. 27.02.1990). În1917, are loc, la Chişinău, Congresul Ostăşesc cu participarea a 898 delegaţi, reprezentând circa 300.000 de soldaţi aflati pe toate fronturile şi în toate armatele ruseşti; congresul proclamă autonomia teritorială şi politică a Basarabiei şi crearea Sfatului Ţării în care vor fi aleşi 195 deputaţi (150 români basarabeni şi 45 reprezentanţi ai minorităţilor), aceştia urmând să fie aleşi prin alegeri indirecte de comitetele ostăşeşti, ţărăneşti şi muncitoreşti, precum si de corporaţiile profesionale constituite. În 1920, începe greva generală a muncitorilor, la care participă cca. 400.000 de salariaţi; cuprinde toate ramurile industriei şi transporturilor şi este prima greva politica generală a muncitorilor din întreaga Românie (20–28 octombrie). În1924, s-a născut Valentin Silvestru, publicist, critic de teatru şi de film şi istoric teatral, scriitor satiric – „Bordeiul de la Poarta Albă“, „O femeie aprigă“, „Jurnalul cu file violete“, „Tufă de Veneţia“, „Când plouă, taci şi–ascultă“ (d.1996). În 1930, s-a născut Ioan Grigorescu, prozator şi publicist, partea cea mai importantă a operei sale constituind-o volumele de publicistică şi reportaje; autor (imagine şi text) al unor filme TV de călătorie („Spectacolul lumii”); a scris scenarii şi comentarii de film documentar şi de ficţiune. În 1944, are loc eliberarea oraşului Belgrad de sub ocupaţia germană (în al doilea război mondial). În1958,  a murit istoricul Constantin I. Moisil, considerat întemeietorul numismaticii moderne în România (din 1910 a organizat Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, pe care l-a condus până la sfârşitul vieţii, şi a condus prima publicaţie românească de numismatică, „Buletinul Societăţii Numismatice Române”); între anii 1923 şi 1938 s-a aflat la conducerea Arhivelor Statului din Bucureşti, de numele său legându-se reorganizarea acestei instituţii şi înfiinţarea Şcolii Superioare de Arhivistică şi Paleografie; membru titular onorific al Academiei Române (n. 1876). În anul 1948 a fost ales ca membru de onoare al Academiei Române.A fost nepotul vicarului unit Grigore Moisil şi tatăl matematicianului Grigore C. Moisil. În 1984, a murit Paul Adrien Maurice Dirac, fizician britanic.Paul Adrien Maurice Dirac (n. 8 august 1902) a fost un fizician britanic şi unul din fondatorii domeniului mecanicii cuantice.A fost Profesor Lucasian de Matematică la Universitatea Cambridge şi şi-a petrecut ultimii zece ani din viaţă la Universitatea de Stat Florida. Printre alte descoperiri, a formulat aşa-numita „Ecuaţie Dirac”, care descrie comportamentul fermionilor şi care a condus la anticiparea existenţei antimateriei. Dirac a primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1933 împreună cu Erwin Schrödinger, „pentru descoperirea de noi forme productive ale teoriei atomice”.

Să urmărim acum și câteva dintre evenimentele întâmplate pe 21 octombrie…În 1520, Ferdinand Magellan descoperă strâmtoarea care-i va purta numele Strâmtoarea Magellan se află la sudul Americii de Sud, ocolind numeroase insule şi despărţind America de Sud (Chile şi Argentina) de Ţara de Foc (Tierra del Fuego). În 1650, s-a născut Jean Bart, amiral francez (d. 27.04.1702) Jean Bart (1650-1702) a fost un amiral francez născut la Dunkerque. A servit iniţial sub ordinele amiralului olandez Ruyter după care a devenit corsar al Marinei Regale Franceze. A devenit celebru participând la numeroase lupte navale în care obţinut succese asupra olandezilor şi englezilor. Numai în confruntările din 1674-1675 a capturat peste 20 de nave olandeze. Regele Ludovic al XIV-lea al Franţei l-a înnobilat (1694) şi l-a numit comandant de escadră (1697). În 1680, „Comedia franceză” a fost fondată prin hotărârea lui Louis XIV-lea privind fuzionarea a doua trupe pariziene ale vremii. În1754, s-au inaugurat primele şcoli din Blaj, nucleul viitorului seminar şi gimnaziu. Din acest moment, Blajul a devenit centrul învăţământului românesc din Transilvania.În 1790, s-a născut Alphonse de Lamartine, scriitor (unul dintre iniţiatorii poeziei romantice franceze) şi om politic francez (ministru de externe al Guvernului provizoriu în 1848); a sprijinit revoluţionarii din Principatele Române. Alături de Victor Hugo şi de Alfred de Vigny, a fost unul dintre iniţiatorii poeziei romantice franceze.A scris o poezie a emoţiilor delicate, spiritualizate, remarcabilă prin lirismul melancolic şi contemplativ, datorat aspiraţiei nostalgice către timpul trecut, retrăirea elegiacă a iubirii, consonanţa dintre natură şi starea sufletească a eului liric. În 1805, afre loc bătălia navală de la Trafalgar (pe coasta spaniolă a Atlanticului), în timpul celei de-a doua coaliţii antinapoleoniene; victorie a flotei engleze, comandate de amiralul Horatio Nelson (care-şi va pierde viaţa în luptă), asupra flotei combinate franco-hispanice, conduse de amiralul Villeneuve; Napoleon pierde definitiv războiul pe mare şi este nevoit să instituie blocada continentală. În1833, s-a născut Alfred Nobel, chimist şi industriaş suedez, inventatorul dinamitei şi fondatorul Premiului Nobel (d. 1896)Alfred Nobel (n. Stockholm – d. 10 decembrie 1896, San Remo, în Italia) a fost un chimist, inventator şi om de afaceri suedez.A brevetat peste 355 de invenţii, printre care cauciucul sintetic, pielea artificială şi mătasea sintetică.Premiile Nobel au fost create de savantul şi omul de afaceri suedez Alfred Nobel, care, în testamentul său, a întemeiat o fundaţie cu scopul ca veniturile imensei sale averi să fie oferite în fiecare an sub formă de premii celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanităţii.Premiile Nobel sunt decernate de instituţiile:

Academia Regală de Știinţă din Suedia:

Premiul Nobel pentru Fizică

Premiul Nobel pentru Chimie

Premiul Nobel pentru Economie

Institutul Carolina din Stockholm – Premiul Nobel pentru Medicină

Academia Suedeză – Premiul Nobel pentru Literatură

Comitet alcătuit din 5 persoane alese din Parlamentul Norvegiei – Premiul Nobel Pentru Pace

Primele premii Nobel au fost acordate la 10 decembrie 1901, după moartea creatorului lor. Ele constau din: o medalie, o diplomă si o sumă de bani, care la început a fost in valoare de 40.000 dolari SUA, iar apoi a crescut la 1.000.000 dolari SUA.

În 1879, Thomas Alva Edison a testat cu succes primul bec electric durabil şi practic din punct de vedere comercial, la laboratorul lui din Menlo Park, New Jersey. În 1884, s-a născut Theofil Sauciuc-Săveanu, istoric şi om politic ţărănist (deputat, senator, ministru); s-a remarcat ca istoric al antichităţii greco-romane şi ca epigrafist; între anii 1925 şi 1940 a dat la iveală, în urma unor ample săpături arheologice, ruinele oraşului Callatis; membru corespondent al Academiei Române (d. 1971). În1891, s-a născut Perpessicius (Dimitrie S. Panaitescu), critic şi istoric literar, poet român. Perpessicius – Dumitru S. Panaitescu (n. Brăila, d. 29 martie 1971, Bucureşti) a fost un istoric şi critic literar, folclorist, eseist şi poet român, cercetător şi editor al operei eminesciene, membru titular al Academiei Române. În 1897, s-a dat în folosinţă clădirea Teatrului Naţional din Iaşi, operă a arhitecţilor Fellner şi Helmer. În anul 1970 i s-a adăugat o nouă aripă. În1904, s-a născut prozatorul Eugen Bălan (m. 1968). În 1932, apare Legea pentru organizarea Caselor de Economii şi Cecuri Poştale (C.E.C.), ca instituţie publică garantată de stat, cu sediul la Bucureşti, la care se depuneau disponibilităţile populaţiei. În 1940, începe „Proiectul Manhattan” având ca obiectiv crearea bombei atomice americane.Proiectul Manhattan a fost proiectul de dezvoltare a primei arme nucleare (bomba atomică) în timpul celui de-al doilea război mondial de către Statele Unite ale Americii, Regatul Unit şi Canada. Ceea ce a fost denumit oficial Districtul Ingineresc Manhattan, se referă anume la perioada 1941–1946, când proiectul s-a aflat sub controlul Corpului de Geniu al Armatei SUA, sub adminstraţia Generalului Leslie R. Groves. Cercetarea ştiinţifică a fost condusă de fizicianul american J. Robert Oppenheimer.Proiectul a avut succes în dezvoltarea şi detonarea a trei arme nucleare în 1945: o detonare de test a unei bombe cu implozie cu plutoniu pe 16 iulie (testul Trinity) lângă Alamogordo, New Mexico; o bombă cu uraniu îmbogăţit denumită „Little Boy” pe 6 august deasupra oraşului Hiroshima, Japonia; şi o a doua bombă cu plutoniu, denumită „Fat Man” pe 9 august deasupra oraşului Nagasaki, Japonia.Rădăcinile proiectului s-au aflat în temerile oamenilor de ştiinţă ai anilor 1930 că Germania Nazistă investiga ea însăşi posibilitatea producerii armelor nucleare. Născut dintr-un mic program de cercetare în 1939, Proiectul Manhattan a ajuns să angreneze peste 130 000 de oameni şi să coste aproape 2 miliarde de dolari (23 miliarde, la nivelul din 2007 al dolarului). A avut ca rezultat crearea multor puncte de producţie şi cercetare care au operat în secret. Cele trei centre primare de cercetare şi producţie ale proiectului au fost centrul de producţie a plutoniului aflat la Hanford Site, centrele de îmbogăţire a uraniului de la Oak Ridge, Tennessee, şi laboratorul de proiectare şi cercetare a armelor, cunoscut astăzi ca Laboratorul Naţional Los Alamos. Cercetări s-au desfăşurat şi în peste treizeci de alte locaţii din Statele Unite, Canada şi Regatul Unit. Districtul Ingineresc Manhattan a controlat producţia de arme din SUA până la constituirea Comisiei de Energie Atomică în ianuarie 1947. În 1959, a fost deschis Muzeul Solomon Guggenheim (Muzeul de Artă Modernă) din New York, construit între anii 1956 şi 1959, după proiectul renumitului arhitect Frank Lloyd Wright. Muzeul din New York este primul dintr-o reţea de muzee de artă realizate de Fundaţia ce poartă numele colecţionarului american de artă Solomon Guggenheim (1861-1949) şi pe care a înfiinţat-o în anul 1937; celelalte muzee se află la Veneţia, Bilbao, Berlin şi Las Vegas. În 1976, s-a născut gimnasta Lavinia Miloşovici, dublă campioană olimpică (Barcelona, 1992) şi campioană mondială (1991, 1993). În 1980, a murit (în Germania) Pamfil Şeicaru, publicist, memorialist, prozator; în 1928 a întemeiat, la Bucureşti, ziarul „Curentul”, care l-a consacrat ca pe un redutabil analist politic şi ca pe unul dintre cei mai temuţi polemişti din România; după 1944 a trăit în Spania şi Germania (n. 1894). În1984, a murit regizorul francez de film François Truffaut, figură reprezentativă a „Noului val francez” („Noaptea americana”, „Farenheit”, „Ultimul metrou”, „De-ar veni odata duminica”)  (n. 1932). În 1984, a murit actorul Ion Finteşteanu. Ion Finteşteanu (n. 18 martie 1899, Bucureşti – d. Bucureşti) a fost un celebru actor român de teatru şi de film. A făcut parte din trupa Teatrului Naţional din Bucureşti (1921-1984), fiind numit membru de onoare al acestui teatru (1971). În paralel cu activitatea artistică, a fost profesor universitar la Facultatea de Teatru din cadrul Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică şi şef al catedrei Arta actorului. A fost distins cu titlul de Artist al Poporului. În 1992, s-a inaugurat Centrul Cultural Românesc de la New York. În 1993, a avut loc reuniunea NATO de la Travemunde, în Germania. Secretarul de Stat american al Apărării, Les Aspin, a lansat propunerea realizării unui „parteneriat pentru pace”, între NATO şi ţările din Europa Centrală şi de Est. În1996, a murit Oleg Danovski, întemeietorul şcolii naţionale de balet modern; fondatorul şi directorul primului teatru de balet al ţării. Oleg Danovski (n. 9 februarie 1917, Vosnesensk, Ucraina) a fost un dansator şi coregraf român, întemeietorul şcolii româneşti de balet modern, fondatorul şi directorul primului teatru de balet din România, instituţie care astăzi îi poartă numele – Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski” din Constanţa. A apărut pe toate marile scene ale lumii, precum Teatrul Balşoi, Opera din Milano sau Metropolitan New York, iar sub conducerea sa baletul românesc s-a bucurat de succese şi recunoaştere fără precedent în străinătate.

Trecem acum să vedem ce s-a întâmplat la 22 octombrie… În 1797, francezul André-Jacques Garnerin a efectuat în premieră mondială o săritură cu paraşuta dintr-un balon (1000 m). Ideea confecţionării unei paraşute s-a regăsit în scrierile lui Leonardo da Vinci, iar Louis – Sybastien Lenormand a confecţionat în 1783 un fel de paraşută din două umbrele şi a sărit dintr-un copac, însă primul salt oficial i-a aparţinut lui Andre – Jacques Garnerin. Doi ani mai târziu, soţia francezului a devenit prima femeie din lume care a sărit cu paraşuta. În 1811, s-a născut compozitorul şi pianistul ungar Franz Liszt. În1882, 22.X / 3.XI, a murit pictorul Ion Andreescu, unul dintre reprezentanţii impresionismului românesc; membru post-mortem al Academiei Române din 1948. Ion Andreescu (n. 15 februarie 1850, Bucureşti — d. Bucureşti) a fost un pictor, pedagog şi academician român.Din 1869 urmează „Şcoala de arte frumoase” condusă de Theodor Aman, devenind, în 1872, profesor la catedra de desen liniar şi caligrafie a Seminarului episcopal din Buzău. În 1873 se transferă la Gimnaziul comunal „Tudor Vladimirescu”, apoi, în 1875, la şcoala de meserii din aceeasi localitate. La sfârşitul anului 1878 pleacă la Paris, unde frecventează cursurile „Academiei libere Julian”; verile pictează la Barbizon (unde se întâlneşte cu Nicolae Grigorescu) şi în alte aşezări rurale.Interesat în egală măsură de diferite genuri ale picturii, Andreescu creează peisaje, portrete şi naturi statice. În 1883, a fost inaugurată Opera Metropolitan din New York, unul dintre centrele culturii muzicale mondiale. Capacitate: 3500 fotolii şi 600 locuri în picioare. Cu acest prilej s-a interpretat opera Faust, a compozitorului francez Charles Gounod (1818-1893). Metropolitan Opera este un teatru de operă situat în renumitul Lincoln Center for the Performing Arts în New York. Metropolitan Opera Association este cea mai mare organizaţie de muzică clasică din America, prezentând anual aproximativ 240 de spectacole de operă. Sediul companiei este Metropolitan Opera House, una dintre cele mai importante scene de operă din lume. MET, cum mai este numită uneori, este doar una din cele 12 organizaţii rezidente la Lincoln Center.

-1905: S-a născut geograful Nicolae Rădulescu; contribuţii în domeniul geografiei populaţiei şi a aşezărilor, ca şi în cel al geografiei turismului; membru corespondent al Academiei Române (m. 1989). A fondat revista Milcovia şi Revista geografică română. În 1906, a murit pictorul francez Paul Cézanne. Paul Cézanne (n.19 ianuarie 1839, Aix-en-Provence – d.Aix-en-Provence) a fost un pictor francez, considerat în prezent cel mai mare înnoitor al picturii la sfârşitul secolului al XIX-lea. Reducerea perspectivei la valorile termice ale culorilor şi directa sa referire la formele geometrice au făcut ca pictura lui Cézanne să reprezinte puntea de trecere de la impresionism spre cubism, prima perioadă a acestei ultime orientări fiind numită de către unii teoreticieni ai artei, „faza cézanniană”. Opera lui Cézanne, sinteză ideală a reprezentării naturaliste, marchează cu pregnanţă evoluţia artei moderne, al cărei limbaj o revoluţionează în direcţia unor experienţe neaşteptate. În 1907, s-a născut scriitoarea Cella Serghi (m. 1992). În1911, apare (cu întreruperi, până în iunie 1923, săptămânal, apoi bilunar), la Bucureşti, revista literară, artistică şi socială „Flacăra”, cu un rol important în mişcarea literară şi artistică din anii premergători primului război mondial; condusă la început de Constantin Banu, apoi de Ion Pillat, Adrian Maniu şi Horia Furtună. În 1932, 22-28, a avut loc, la Bucureşti, a treia Conferinţă balcanică, la care au participat Albania, Grecia, Iugoslavia, România şi Turcia; s-a adoptat un proiect de Pact balcanic bazat pe principiile neagresiunii, amiciţiei şi asistenţei mutuale. În 1938, Chester F. Carlson, american, inventează aparatul de fotocopiat. El a reuşit să imprime cuvintele „10-22-38 ASTORIA”. Prima maşină de fotocopiat a fost comercializată în 1954 sub numele XEROX 914. În 1942, a murit Octavian C. Tăslăuanu, critic literar, memorialist, publicist şi om politic; aflat la conducerea „Luceafărului” între anii 1903 şi 1919, a jucat, prin poziţia deţinută la cea mai de seamă revistă culturală a românilor transilvăneni, un rol deosebit de important în lupta dusă pe tărâm cultural pentru realizarea dezideratului de desăvârşire a unităţii naţionale (n. 1876). În 1943, s-a născut actriţa franceză de film Catherine Deneuve. A evoluat de la partituri de ingenuă (Umbrelele din Cherbourg, 1963) la roluri de mare fineţe psihologică, atât în registrul dramatic (Repulsie, 1965), cât şi în cel comic (Viaţă la castel, 1965). În 1962, „Criza cubaneză”; forţele navale americane instituie blocada coastelor insulei comuniste (până la 21.XI.1962). În 1978, a început Pontificatul Papei Ioan Paul al II-lea. În1991, a avut loc alegerea pentru tronul ecumenic de la Constantinopol/Istanbul (Turcia) a patriarhului Bartholomeu I (care îi succeda patriarhului Dimitrios I, mort la 30.IX.1991); Sanctitatea Sa Bartholomeu I (liderul spiritual al tuturor ortodocşilor din lume) exercită tripla funcţie conform rangului său: Arhiepiscop de Constantinopol; apoi, este primul dintre cei circa 80 de episcopi ai Patriarhiei Ecumenice răspândiţi în întreaga lume; în sfârşit, Patriarhul ecumenic Bartholomeu I este „primul între egali” în cadrul episcopatului ortodox; cu acest titlu el exercită serviciul de prezidare, coordonare şi iniţiativă în toate problemele panortodoxe.

Finalmente, să vedem ce s-a întâmplat la 23 octombrie… În42 î.Hr., Brutus s-a sinucis în urma înfrângerii în bătălia de la Philippi. Marcus Iunius Brutus a fost printre cei care au conspirat împotriva lui Caesar. El a pus la cale complotul, care s-a încheiat cu asasinarea lui Caesar pe 15 martie 44 î.Hr., împreună cu Cassius Longinus, ambii dorind instaurarea republicii. În 1817, s-a născut lexicograful francez Pierre Larousse; a înfiinţat, la Paris, în 1852, împreună cu Augustin Boyer, Casa de editură care-i poartă numele, specializată în lucrări enciclopedice; opera sa majoră a fost „Grand Dictionnaire Universel du XIX-e Siècle” (în 15 volume), editat între anii 1866 şi 1876 (m. 1875). În 1860, a fost înființată Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi, cea mai veche instituţie de învăţământ artistic superior din ţară. Este singura universitate din ţara noastra care reuneşte sub aceeasi cupola Muzica, Artele plastice şi Teatrul. În 1861, 23.X / 4.XI, s-a înfiinţat, la Sibiu, Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), cu însemnat rol cultural şi politic în lupta de afirmare naţională a românilor din Transilvania şi pregătirea Marii Uniri din 1918; primul preşedinte a fost episcopul Andrei Şaguna. În1872, a murit scriitorul francez Théophile Gautier. Théophile Gautier (n. 30 august 1811, Tarbes- d.Neuilly-sur-Seine) a fost un scriitor francez, la început reprezentant al romantismului, popular prin romanul istoric Le Capitaine Fracasse (1863), apoi devine unul din teoreticienii „artei pentru artă” şi unul din maeştrii şcolii parnassiene. În1877, s-a stins din viaţă Alexandru Papiu-Ilarian, om politic, jurist, istoric şi filolog, membru fondator al Societăţii Academice Române, militant pentru Unirea Principatelor şi susţinător al reformelor lui Cuza („Istoria românilor din Dacia Superioară”, „Tezaur de monumente istorice pentru România”). În 1911, are loc primul atac aerian din istoria aviaţiei. Pentru prima oară un avion a fost folosit în război: un avion italian, pilotat de locotenentul Giulio Gavotti, a decolat din Libia pentru a survola şi bombarda liniile inamice în războiul turco-italian.În 1916, în primul război mondial, a început bătălia de la Târgu Jiu (23 – 29 octombrie), în care a căzut la datorie generalul român Ion Dragalina. Aici s-a remarcat pentru prima oară legendara Ecaterina Teodoroiu, supranumită „Eroina de la Jiu”. În 1942, al doilea război mondial: Începe bătălia de la El Alamein, Egipt, care se sfârşeşte pe 4 noiembrie cu victoria Aliaţilor. În 1944, al doilea război mondial: Începutul Bătăliei din Golful Leyte, Filipine, cea mai mare confruntare navală din istorie. În 1956, 23-26, are loc o conferinţă internaţională sub egida ONU care aprobă statutul noii Agenţii Internaţionale pentru Energia Atomică – AIEA (statutul va intra în vigoare la 29 iulie 1957, iar la 14 noiembrie acelaşi an, Adunarea Generală a ONU va aproba acordul privind relaţiile dintre Organizaţie şi AIEA); România este membru fondator al acestei organizaţii specializate a ONU, cu sediul la Viena.În1956, în contextul procesului de destalinizare din ţările blocului sovietic, la Budapesta izbucneşte o revoltă populară anticomunistă; Nagy Imre, care preia conducerea noului guvern, promite respectarea libertăţilor democratice şi părăsirea Tratatului de la Varşovia; la începutul lunii noiembrie trupe sovietice au înnăbuşit în sânge tentativa ungară de respingere a sistemului comunist; circa 200.000 de locuitori părăsesc în acele zile ţara; la 4.XI.1956, János Kádár formează un nou guvern, care, după o perioadă iniţială dogmatică, vădeşte, de la începutul anilor ’60 ai secolului XX, tendinţe liberale în domeniul politicii economice. Această dată este marcată în Republica Ungară ca sărbătoare naţională. În 1983, a încetat din viaţă, la Bucureşti, Romeo Drăghici (n.1891), om de cultură român. Prieten, colaborator şi executor testamentar al lui George Enescu. A înfiinţat Muzeul „George Enescu” din Capitală. A publicat numeroase articole despre marele muzician, iar în 1973 a scris lucrarea George Enescu. Biografie documentară. Copilăria şi anii de studiu. 1881-1900. În 2001, submarinul nuclear rusesc Kursk este adus la suprafaţă. Submarinul  K-141 Kursk Clasa Oscar II (denumirea sovietică: 949A Antey pentru seria Oscar II) este un tip de submarin cu propulsie nucleară, purtător de rachete de croazieră care a intrat in serviciu în anul 1995 şi s-a aflat în componenţa Flotei de Nord. În urma unui accident tragic la 12 august 2000, submarinul s-a scufundat în Marea Barents, la o distanţă de 175 km de oraşul Severomorsk şi la o adâncime de 108 metri.

Pentru astăzi voi încheia cele câteva momente de istorie din mașina timpului. Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!

Al dumneavoastră,

Nicolae Uszkai

Surse foto:

Wagon Wheels Decorative Wooden