„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 16 la 22 ianuarie…
de Nicolae Uszkai, Brașov

Motto: „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.”– Miron Costin, cronicar

wooden cart wheel on the wall of a wooden house

Stimați și dragi amici, astăzi voi continua obiceiul de fiecare sâmbătă, de trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Prin urmare, să vedem, pentru început, ce s-a întâmplat într-o zi de 16 ianuarie de-a lungul timpului…În 27 î.Hr., Octavianus a primit titulatura sacrală de „Augustus” și a adoptat titulatura de „Imperator Caesar Augustus divi filius”. În 1547, Ivan al IV-lea, numit și Ivan cel Groaznic este încoronat Țar la Moscova la vârsta de 16 ani. În 1699, prin Tratatul de Pace de la Karlowitz (Serbia), dintre Imperiul Habsburgic şi cel Otoman (care încheia războiul ruso-turc), Poarta recunoştea trecerea Transilvaniei sub stăpânirea Imperiului Habsburgic (16/26). În 1919, intră în vigoare un amendament la Constituția SUA care interzice fabricarea și consumul băuturilor alcoolice (Legea prohibiției), în vigoare până la 5 decembrie 1933. În 1924, s-a născut compozitorul, teologul, dirijorul, bizantinologul şi profesorul Dragoş Alexandrescu; a fost redactor-şef la Biblioteca muzicală a Radiodifuziunii Române (m. 2014). În 1927, avea loc prima audiţie a Sonatei a III-a pentru vioară şi pian, de George Enescu. În 1945, erau semnate, la Moscova, în urma tratativelor purtate de o delegaţie română condusă de Gh. Gheorghiu-Dej, primul acord economic româno-sovietic, şi convenţia sovieto-română prin care s-au stabilit cantităţile de mărfuri ce urmau să fie livrate Uniunii Sovietice, în fiecare an de executare a prevederilor armistiţiului, în contul despăgubirilor de război. În 1951, s-a născut actorul Radu Gheorghe; unul din promotorii genului stand-up comedy în România. În 1962, a murit Ivan Meštrović, sculptor, pictor şi gravor croat; stabilit în Marea Britanie (1914), apoi în SUA (1947); fondator al Academiei de Artă din Zagreb (1909); a realizat la Bucureşti statuile lui Carol I, I. I. C. Brătianu şi monumentul lui Ferdinand I; membru de onoare străin al Academiei Române din 1940 (n. 1883). În 1965, reprezentanţele diplomatice ale României şi Danemarcei au fost ridicate la rang de ambasadă. Relaţiile diplomatice între cele două ţări au fost stabilite la 13 aprilie 1917. Întrerupte în 1940, în contextul celui de-al doilea război mondial, au fost reluate în 1946. Primele relaţii oficiale între România şi Danemarca au fost stabilite în anul 1879, consfinţite prin vizita celor dintâi oficiali români cu statut diplomatic în regatul danez – Grigore Basarab Brâncoveanu şi primarului Ion Bărcănescu. Cei doi demnitari români erau reprezentanţi direcţi ai regelui Carol I şi aveau misiunea notificării regelui danez cu privire la Independenţa României. În 1977, a murit Călin Popovici, astronom, astrofizician şi geodez; a stabilit o nouă metodă pentru determinarea coordonatelor geocentrice ale unui satelit şi ale staţiilor de observare (metoda cercului de simultaneitate); a coordonat editarea „Dicţionarului de astronomie şi astronautică”; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (n. 1910). În 1979, în urma unor puternice manifestaţii, şahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr (1919-1980) a părăsit Iranul, fapt ce a dus la sfârşitul monarhiei (a devenit şah la 17.IX.1941 şi a fost încoronat la 26.X.1967). La 1 februarie acelaşi an a sosit la Teheran ayatollahul Khomeiny, liderul religios şiit iranian aflat de 15 ani în exil la Paris. Puterea a fost preluată de Consiliul Revoluţionar Islamic (ulterior Consiliul Revoluţiei), în frunte cu Khomeiny, care, la 1 aprilie 1979, a proclamat Iranul republică islamică. În 1981, a murit actorul Cornel Coman (n. 1936). În 1991, are loc ansarea operației „Furtună în deșert” (ora 3.00, ora Bagdadului) pentru eliberarea Kuwaitului, invadat la 2 august 1990 de Irak. Are loc primul atac aerian declanșat de coaliția internațională (SUA, Marea Britanie, Arabia Saudită, Kuwait) împotriva Irakului. În 2013, începea criza ostaticilor de la In Amenas (Algeria), când un grup de militanţi islamişti afiliat la Al-Qaida şi condus de Mokhtar Belmokhtar, a luat sute de oameni ostatici la complexul gazifer Tigantourine de lângă In Amenas. Forţele de securitate algeriene au înconjurat zona şi majoritatea persoanelor au fost eliberate. Conform guvernului algerian, 38 de ostatici şi 29 de militanţi au fost ucişi, în timp ce 685 de muncitori algerieni şi alţi 107 străini au fost eliberaţi. Printre ostatici s-au aflat şi cinci cetăţeni români, conform MAE român. În 2016, au fost ridicate sancţiunile internaţionale impuse Iranului de către Occident, cu consecinţe în domeniul energetic mondial şi în ceea ce priveşte comerţul exterior al acestei ţări. Printre cele mai importante efecte ale acestei măsuri se numără faptul că firmele din această ţară vor primi din nou acces la conturile din străinătate, unde au aproximativ 100 de miliarde de dolari. Totodată, Iranul va putea, începând cu această dată, să-şi vândă petrolul pe piaţa internaţională

Urmează să vedem ce s-a întâmplat în 17 ianuarie…În 395 d.Hr., a murit, la Mediolanum (Milano), împăratul Teodosiu I (n. 346); Imperiul Roman a fost împărţit în două, între cei doi fii ai săi: Flavius Honorius a devenit împărat (395-423) al provinciilor din Occident, cu reşedinţa la Ravenna, iar Flavius Arcadius (395-408), al celor din Orient, cu capitala la Constantinopol; evenimentul a marcat sfârşitul unităţii teritoriale a Imperiului Roman (Dobrogea şi provinciile sud-dunărene au fost incluse în graniţele Imperiului Roman de Răsărit). În 1468, a murit Skanderbeg (pe numele adevărat: Gjergi Kastrioti), comandant de oşti, erou naţional al Albaniei; conducătorul luptei poporului albanez împotriva dominaţiei otomane (n. ~1405). În 1568, a murit (la Bratislava) Nicolaus Olahus, cardinal, om politic, istoric şi umanist român de renume european din Transilvania; în 1562 a fost creat Cardinal al Bisericii Creştine Universale, de către Papa Pius al IV-lea, fiind primul membru de origine română din Colegiul Cardinalilor; în această calitate de cap al Bisericii, Cardinalul Nicolaus Olahus a fost numit, succesiv: Cancelar, Prinţ, Guvernator şi Regent al Ungariei (n. 1493). Unele surse dau moartea la 14/15.I.1568. În 1605, era publicată, la Madrid (Spania), prima parte a operei literare „Don Quijote de la Mancha”, intitulată „El ingenioso hidalgo Don Quijote de la Mancha”, de Miguel de Cervantes Saavedra. S-a bucurat de un mare succes din partea publicului, fiind o capodoperă a literaturii spaniole şi a literaturii universale. A doua parte a apărut în 1615 sub numele de „El ingenioso caballero don Quijote de La Mancha”. Romanul este în prezent una dintre cele mai traduse opere din lume. Deşi fusese concepută ca o satiră la adresa popularelor povestiri cavalereşti, povestea micului nobil Alonso Quixano (Don Quijote) din La Mancha care, influenţat de lecturile sale, ajunge să se creadă un cavaler în căutare de aventuri, devine o frescă a societăţii spaniole şi o reflexie asupra comportamentului uman. În 1820, s-a născut romanciera engleză Anne Brontë; ea şi surorile sale, Charlotte şi Emily, au alcătuit celebrul trio al surorilor Brontë, autoare a numeroase romane victoriene de succes (m. 1849). În 1821, a fost redactat documentul cu caracter constituţional „Cererile norodului românesc”. În cele peste 30 de puncte ale acestui act, se evidenţia scopul revoluţiei de la 1821, ca fiind acela de a se pune capăt amestecului puterilor străine în treburile interne ale ţării, ca şi realizarea unor reforme. În 1834, avea loc încheierea Convenţiei ruso-turce de la Sankt-Petersburg. Poarta recunoaştea Regulamentele Organice (potrivit prevederilor Tratatului de la Adrianopol din septembrie 1829). Se prevedea ca, în mod excepţional, primii domni ai celor două Principate Române să fie numiţi de cele două puteri semnatare ale Convenţiei şi nu aleşi de Adunările Obşteşti Extraordinare (cum se menţiona în Regulamentele Organice) (17/29). În 1897, a murit Grigore Silaşi, filolog, folclorist, preot greco-catolic şi profesor; lucrări de limbă şi literatură română, de teorie literară şi estetică; editor de manuscrise vechi; unul dintre întemeietorii Societăţii „România jună” de la Viena; a militat pentru afirmarea naţiunii române; membru de onoare al Academiei Române din 1877 (n. 1836). În 1897, a murit Pavel Zăgănescu, comandant al detaşamentului de pompieri care a luptat, la 13 septembrie 1848, in Dealul Spirii. În 1899, s-a născut faimosul mafiot american de origine italiană Alphonse Gabriel Capone, cel care a dominat crima organizată în Chicago între anii 1925 şi 1931 (personajul a inspirat numeroase filme artistice) (m. 1947). În 1928, a avut loc Adunarea generală de constituire a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România şi este aprobat Statutul de funcţionare, constituindu-se primul Consiliu de Administraţie al noului serviciu public. În1929, la Radiodifuziunea Română era anunţată pentru prima dată emisiunea umoristică „Ora veselă”. Emisiunea nu dura, însă, mai mult de 10-15 minute şi era scrisă şi interpretată de actorul Ion Manu. În  1991, se declanşa operaţia „Furtună în deşert” (ora 3:00, ora Bagdadului). A avut loc primul atac al coaliţiei internaţionale (SUA, Marea Britanie, Arabia Saudită, Kuweit) împotriva Irakului, care invadase Kuweitul la 2.VII.1990. Au fost utilizate pentru prima dată rachetele americane „Tomahawk”. Primul „Război din Golf”, cum a fost numit, s-a încheiat la 28.II.1991, cu înfrângerea trupelor irakiene şi eliberarea Kuweitului. În 2000, a murit Ion Raţiu, om politic ţărănist, scriitor, gazetar, avocat; a locuit la Londra din 1940; s-a repatriat în ianuarie 1990; candidat la alegerile prezidenţiale din România din 1990 (n. 1917). În 2016, a murit Silvia Kerim, scriitoare (memorialistică, literatură pentru copii, traduceri), ziaristă şi realizatoare de programe pentru radio şi televiziune (n. 1931).

Va urma, acum, să vedem următoarea zi din răboj, adică ce s-a întâmplat în 18 ianuarie… În1535, conchistadorul spaniol Francisco Pizzaro (1475-1541) semna actul de întemeiere a oraşului Lima, actuala capitală a statului Peru (din 1542), căruia i-a dat, la acea vreme, numele de „Ciudad de los reyes” – „Oraşul Regilor”. În 1689, s-a născut Montesquieu (Charles-Louis de Secondat), scriitor şi filosof iluminist francez (m. 1755). În 1821, se încheia regimul fanariot în Ţara Românească (la această dată a murit Alexandru Suţu, ultimul domn fanariot din Muntenia). Regimul fanariot a fost instaurat la 5 ianuarie 1716, prin numirea ca domn a lui Nicolae Mavrocordat. În 1844, la Iaşi, s-a jucat, în premieră, comedia lui Vasile Alecsandri „Iorgu de la Sadagura”, piesă în 3 acte, prima scriere dramatică originală a lui Alecsandri, considerată piatra de temelie a dramaturgiei româneşti.În1873, a murit Dionisie (Dimitrie) Romano, episcop, cărturar, traducător, profesor şi revoluţionar paşoptist; a iniţiat şi condus primele reviste bisericeşti în limba română: „Vestitorul bisericesc” (1839-1849), tipărit la Buzău în colaborare cu Gavriil Munteanu, şi „Echo eclesiastic”, editat la Bucureşti (1850-1852), cu suplimentul „Biblioteca religioasă-morală”; în 1867 a donat Societăţii Academice Române biblioteca logofătului Constantin Cornescu Oltelniceanu (peste 7.000 de volume), care a constituit piatra de temelie a viitoarei biblioteci a instituţiei academice; membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1868 (n. 1806).În 1878,  Spiru Haret (1851-1912), matematician, sociolog şi om politic liberal, îşi lua doctoratul în matematici la Sorbona, cu teza de mecanică cerească „Asupra invariabilităţii axelor mari ale orbitelor planetare”, devenind astfel primul român doctor în matematici la celebra universitate (18/30).În 1879, Teatrul Național din București prezintă în premieră „O noapte furtunoasă” de Ion Luca Caragiale.În1886, s-a născut Ştefan Dimitrescu, pictor şi desenator (m. 1933).În1892, s-a născut comicul american Oliver Hardy – „Bran” din celebrul cuplu „Stan şi Bran” (m. 1957). În 1915, s-a născut fizicianul Paul Petrescu; cercetări originale în domeniul fizicii cristalelor, pentru acestea realizând şi o aparatură spectrală originală; preocupări şi în domeniul metalurgiei, unde a introdus metode moderne spectroscopice şi de defectoscopie cu raze X; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1977). În 1919, a început Conferința de Pace de la Paris, având drept obiectiv dezbaterea noii configurații politico-teritoriale și rezolvarea complicatelor probleme economico-financiare rezultate din primul război mondial. Au participat 27 de state, printre care și România. Conferința avea ca scop elaborarea și semnarea tratatelor de pace între statele învingătoare (cu excepția Rusiei, atunci în plin război civil) și cele învinse în primul război mondial. Președintele Conferinței a fost proclamat delegatul Franței, țară gazdă : Georges Clemenceau. Șeful delegației române a fost primul ministru Ion I. C. Brătianu (până la demisia din fruntea delegației române, la 12 septembrie 1919). În1933, s-a născut inginerul american Ray Dolby, inventatorul sistemului de reducere a zgomotelor de fond şi al sunetului multicanal – denumit şi „sunet surround” – cu care sunt echipate majoritatea sălilor de cinema din lume; fondator al Dolby Laboratories (m. 2013). În 1936, a murit scriitorul englez Rudyard Kipling; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1907 (n. 1865). În 1947, în zilele de 18 şi 19 ianuarie, ziarul „Dreptatea” publica apelul Partidului Naţional Ţărănesc „Către naţiune”, în care se lua atitudine împotriva măsurilor antidemocratice iniţiate şi promovate de Guvernul Groza (epurarea în rândul funcţionarilor de stat, militarilor, judecătorilor, suprimarea presei, partidelor democratice, încălcarea legilor ţării, a drepturilor individuale şi colective ale poporului român, nerespectarea angajamentelor internaţionale asumate ş.a.).

În1997, exploratorul polar, fotograful şi scriitorul norvegian, Boerge Ousland, reuşea să traverseze pe jos, de unul singur, fără niciun ajutor, continentul antarctic, ajungând la baza neo-zeelandeză Scott (a plecat în expediţie la 14.XI.1996, din insula Berkner, şi a parcurs 2829 km în două luni şi patru zile). În1999, peste 10.000 de mineri din Valea Jiului au pornit spre Bucureşti (trecând peste barajele ridicate de trupele Ministerului de Interne), pentru a protesta faţă de intenţiile Guvernului de a închide unele mine din zonă. În1999, a murit (la Roma) Marian Papahagi, critic şi istoric literar, remarcabil italienist, fost director la „Accademia di Romania” din Roma; a coordonat, alături de Aurel Sassu şi Mircea Zaciu, „Dicţionarul Scriitorilor Români” şi „Dicţionarul Esenţial al Scriitorilor Români” (n. 1948).În memoria reputatului italienist şi profesor Marian Papahagi a fost instituit (de Institutul Cultural Italian din Bucureşti şi Centrul Cultural Italian din Cluj, în colaborare cu „Universitatea Babeş-Bolyai”, sub patronajul Ambasadei Italiei în România) premiul ce-i poartă numele; distincţia este acordată anual (începând din 2008), la 14 octombrie, pentru un volum publicat în ultimii trei ani sau pentru o realizare culturală notabilă care au ca obiect orice aspect al culturii şi civilizaţiei italiene (istorie, politică, cultură, arte etc). În 2002, primarii oraşelor Calafat (România), Vidin (Bulgaria) şi Zaicear (Serbia) au semnat, la Vidin, documentele de înfiinţare ale Asociaţiei de colaborare transfrontalieră „Dunărea 21”, prima euroregiune înfiinţată în Balcani. Aceasta cuprinde aşezări urbane şi rurale din zonele riverane Dunării, din România (oraşul Calafat, comunele Poiana Mare, Desa, Cetate şi Ciupercenii Noi), Bulgaria (oraşul Vidin şi localităţile Rujniti, Macriş, Belogradcic, Lom, Kula, Dimovo şi Novo Selo) şi Serbia şi Muntenegru (oraşul Zaicear şi localităţile Sokobania, Kladovo, Bolivat, Kniajevat, Bor, Negotin şi Madanpec). Activitatea asociaţiei se desfăşoară în cadrul unor grupuri de lucru constituite pe domenii privind dezvoltarea strategică a Euroregiunii: cultură şi educaţie; dezvoltare economică; sport, turism şi acţiuni ale tineretului; ecologie; agricultură; sănătate şi protecţie socială. În 2009, a murit (în urma unui grav accident rutier) Grigore Vieru, poet din R. Moldova (considerat „Luceafărul de dincolo de Prut al limbii române”); membru de onoare din străinătate (1990) şi membru corespondent al Academiei Române (1993) (n. 1935, în satul Pererîta, fostul judeţ Hotin, azi în R. Moldova). În 2011, a murit cantautorul Cristian Paţurcă, autorul „cântecelor golanilor” intonate de mii de oameni în timpul manifestaţiei din Piaţa Universităţii din 1990 (n. 1964).

Vom vedea, în continuare ce s-a întâmplat în 19 ianuarie… În1419, în Războiul de 100 de ani: orașul francez Rouen s-a predat lui Henric al V-lea al Angliei. În 1821, are loc constituirea Comitetului de Oblăduire, menit să asigure conducerea Ţării Româneşti până la stabilirea succesorului fostului domnitor, Alexandru Suţu, decedat cu o zi înainte. Comitetul l-a desemnat pe Tudor Vladimirescu „să ridice norodul la arme” pentru răsturnarea regimului fanariot, înlăturarea stăpânirii otomane şi cucerirea independenţei ţării. Dar programul lui Vladimirescu nu se limita la cucerirea independenţei, ci dorea eliminarea corupţiei și a fiscalității excesive, abolirea privilegiilor boiereşti, dreptate și egalitatea tuturor în faţa legii. Astfel, Tudor Vladimirescu a părăsit Bucureştiul şi s-a îndreptat spre zona Olteniei în vederea pregătirii revoluției, urmând ca pe 23 ianuarie să adreseze către norodul românesc „Proclamația de la Padeș”, unul dintre documentele programatice ale Revoluției de la 1821, revoluție care a marcat începutul procesului de renaştere naţională a României modern. În 1834, s-a deschis la Bucureşti, Şcoala de muzică vocală, de declamaţie şi literatură a Societăţii Filarmonice, cu scopul de a pregăti actori calificaţi; director şi profesor de literatură şi mitologie – Ion Heliade Rădulescu; profesor de mimică şi declamaţie – Costache Aristia; profesor de muzică vocală şi instrumentală – Ioan Andrei Wachmann. Şcoala va constitui nucleul viitorului Conservator (19/31). În 1849, în timpul apărării regiunii Munţilor Apuseni de către armatele ţărăneşti conduse de Avram Iancu, moţii au obţinut o importantă victorie la Mărişel împotriva unei oşti a nobilimii maghiare (19/31). În 1853, la Teatro Apollo din Roma, a avut loc premiera operei lui Giuseppe Verdi, „Trubadurul” („Il Trovatore”). În 1889, statul român devenea proprietarul tuturor căilor ferate de pe teritoriul României, care măsurau 1.377 km. În 1890, s-a născut fizicianul Ștefan Procopiu, descoperitorul efectului de depolarizare a luminii care îi poartă numele  (d. 1972).  În 1920, s-a născut profesorul doctor Ion Gherman, specialist în parazitologia clinică; fost preşedinte al Societăţii Culturale „Ţinutul Herţa”, a desfăşurat o bogată activitate editorială, mai ales în direcţia stabilirii adevărului istoric privind soarta românilor din Bucovina, Basarabia şi Ţinutul Herţa (m. 2013). În1922, se forma un Guvern liberal (după demisia din 17 ianuarie a Guvernului condus de conservator-democratul Take Ionescu), în frunte cu Ion (Ionel) I. C. Brătianu, care va conduce cu autoritate până în noiembrie 1927 (cu o întrerupere între martie 1926 – iunie 1927). Guvernul a promovat, în spiritul doctrinei „prin noi înşine”, o politică de consolidare a poziţiilor capitalului autohton bancaro-industrial faţă de capitalul internaţional, fără a respinge însă colaborarea cu acesta (un rol important avându-l legislaţia economică adoptată între anii 1922 şi 1926). De asemenea, a iniţiat adoptarea Constituţiei şi a unui întreg pachet de legi fundamentale care să asigure României întregite o coerenţă durabilă în plan economic, social şi politic, dar şi menţinerea supremaţiei liberale la putere. În 1932, s-a născut Constantin Drăghici, interpret de muzică uşoară, compozitor şi orchestrator (m. 2015). În1937, s-a născut, la Chişinău, Părintele arhidiacon Alexandru Racu, dirijor de cor, compozitor şi instrumentist; a pus bazele Corului Filarmonicii din Craiova şi, după o muncă laborioasă de opt ani, a reuşit să susţină, în 1962, primul concert a capella şi primul oratoriu integral din capitala Olteniei; ca dirijor permanent al corului Filarmonicii „Oltenia”, a obţinut succese artistice deosebite, atât pe plan naţional, cât şi internaţional, realizând concerte acappella, vocal-simfonice, simfonice, spectacole de operă şi operetă, înregistrări pentru radio și televiziune; personalitatea sa complexă a fost întregită de activitatea de instrumentist şi de îndelungata prestație în domeniul componistic, fiind membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (m. 2017). În 1942, s-a născut actriţa Daniela Anencov; a jucat întreaga viaţă în spectacole pentru copii, pe scenele teatrelor şi în emisiuni de televiziune; în 1990 s-a numărat printre fondatorii Teatrului Excelsior. În  1943, s-a născut cântăreaţa, compozitoarea şi textiera americană Janis Joplin, legendă a muzicii rock americane, unul dintre cele trei superstaruri ale generaţiei „flower power”, alături de Jimi Hendrix şi Jim Morrison (m. 1970). În  1951, a murit Constantin C. Nottara, compozitor, violonist şi critic muzical; fiul actorului Constantin I. Nottara (n. 1890). În 1981, a murit Catinca Ralea traducătoare, regizoare de film, actriță și realizatoare de emisiuni radio-TV. A fost fiica lui Mihai Ralea și soția lui Emanoil Petruț (n. 5 octombrie 1929). În  2006, NASA a lansat prima sondă spaţială către Pluto, „New Horizons”, în cadrul Programului New Frontiers. Oamenii de ştiinţă de la NASA au anunţat în iulie 2015 descoperirea unui al doilea lanţ muntos cu dimensiuni impresionante pe suprafaţa îngheţată a lui Pluto, cu ajutorul datelor transmise de sonda spaţială New Horizons, dar şi cel mai mic satelit natural al acestei planete pitice. Finalizarea misiunii New Horizons este aşteptată peste 15-17 de ani de la data lansării (aprox. 2021-2023). Nava a atins în imediata apropiere a Pământului cea mai mare viteză înregistrată vreodată de navele spaţiale. În  2010, a murit inginerul Sergiu Chiriacescu; contribuţii în domenii cum sunt: dinamica maşinilor (în special a maşinilor-unelte), analiza sistemelor dinamice, comportarea materialelor şi a elementelor de maşini la sarcini statice şi dinamice; membru corespondent al Academiei Române din 1999; rector al Universității „Transilvania” din Brașov între anii 1990 şi 2004; senator PSD în legislatura 1996-2000 (n. 1940). În 2011, a murit fotbalistul Mihai Ionescu; declarat cel mai bun portar de fotbal din România în sezonul 1965-1966; a apărat poarta Petrolului vreme de 13 ani (1960-1973) cucerind cu echipa fanion a Ploieştiului trofeul „Cupa României” în anul 1963 şi campionatul naţional în 1966, strângând un număr de peste 750 de meciuri oficiale şi amicale, dintre care 256 în primul eşalon, 9 meciuri în cupele europene şi de 13 ori în tricoul echipei naţionale. Fapt fără precedent, în întrega sa activitate nu a suferit nicio sancţiune (niciodată nu a fost avertizat sau eliminat), fiind întotdeauna un exemplu de conduită sportivă (n. 1936). În  2015, a murit inventatorul, profesorul şi inginerul Virgilius Justin Capră; a realizat peste 130 de invenţii, dintre care 72 sunt prototipuri de automobile cu un consum redus de combustibil, 7 aparate de zbor şi 15 motoare neconvenţionale. „Rucsacul zburător”, cea mai importantă dintre invenţiile sale, realizat în 1956, a fost brevetat câţiva ani mai târziu, de către americani, fiind folosit de cosmonauţii de la NASA în călătoriile spaţiale; a conceput şi cea mai mică maşină din lume (Soleta), care are un consum redus de benzină (0,5l/100km), motorul rotativ cu jet periferic, cutia neagră care reduce parţial gravitaţia corpurilor, fotoliul zburător, aerodina cu decolare şi aterizare verticală, elicopterul portativ, automobilul electric Oblio, motoreta electrică Oroles, triciclul Troty – soluţia autorului la problemele de trafic urban, precum şi alte vehicule nepoluante (n. 1933).

Și acum vom trece să vedem ce s-a întâmplat în 20 ianuarie… În1265, era convocată, la Palatul Westminster din Londra, o adunare a „stărilor” la care, alături de baroni, participă, pentru prima oară, câte doi cavaleri din fiecare comitat şi doi reprezentanţi ai oraşelor mai importante. Aceasta avea să fie întrunirea primului Parlament din lume, organizat în Anglia de Simon Montfort (1208-1265), conte de Leicester. În1368, Vladislav I (Vlaicu Vodă), domnitor al Ţării Româneşti, confirma braşovenilor privilegiile lor comerciale la sud de Carpaţi. Este cel mai vechi privilegiu comercial acordat de un domnitor român scris în limba latină. El atestă intensificarea comerţului pe „drumul Brăilei”, cale comercială ce lega Braşovul cu cetatea de pe Dunăre, dar atestă, implicit, şi existenţa Brăilei. În 1648, apărea, la Bălgrad (Alba Iulia), prima traducere integrală a „Noului Testament” tipărit în româneşte, având titlul „Noul Testament sau Împăcarea au Leagea Noao a lui Isus Hristos, Domnului nostru”, sub îngrijirea mitropolitului Simion Ştefan. În 1695, Constantin Brâncoveanu (domn al Ţării Româneşti între anii 1688 şi 1714) primea ca recompensă pentru serviciile făcute Curţii de la Viena titlul de „principe al Imperiului” (20/30). În 1775, s-a născut André-Marie Ampère, fizician şi matematician francez; unul dintre principalii fondatori ai electromagnetismului (m. 1836). În 1880, apărea, la Bucureşti, revista „Literatorul” (până în 1919, cu perioade de întrerupere şi schimbări de titlu), sub conducerea poetului Alexandru Macedonski. În ianuarie 1991 apărea seria nouă a revistei „Literatorul”, fondată de scriitorul Marin Sorescu. În 1907, 20.I/2.II, a murit chimistul rus Dmitri Mendeleev; a descoperit legea periodicităţii şi a ordonat (1869) elementele chimice într-un tabel, numit sistemul periodic al elementelor, care-i poartă numele (n. 1834). În1908, a murit Dumitriu (Dimitrie) Ollănescu-Ascanio, poet, prozator şi dramaturg; a tradus din Victor Hugo şi Horaţiu; lungă carieră diplomatică (ministru plenipotenţiar la Istanbul, Viena şi Atena); membru titular al Academiei Române din 1893, vicepreşedinte al acestui for (1898-1900; 1903-1906) (n. 1849). În 1920, s-a născut regizorul italian de film Federico Fellini, unul dintre maeştrii cinematografiei mondiale (m. 1993). În 1930, s-a născut astronautul american Edwin Aldrin; a făcut parte din primul echipaj uman care a aselenizat, la 20.VII.1969, fiind al doilea om care a păşit pe Lună, după Neil Armstrong; după retragerea din forţele aeriene, face echipă cu scriitorul de romane ştiinţifico-fantastice John Barnes, alături de care a scris câteva romane. În 1942, la conferinţa de la Wannsee (suburbie a Berlinului), hitleriştii au adoptat planul privind exterminarea evreilor din Europa. În 1943, a murit (la Silistra, Bulgaria) Pericle Papahagi, filolog, lingvist, istoric literar şi folclorist aromân; s-a aplecat asupra prezentării istorice, geografice, etnografice şi folclorice a macedo-românilor; membru corespondent al Academiei Române din 1916 (n. 1872, la Avdella, Grecia). În 1957, a avut loc, la Bucureşti, premiera filmului „Moara cu noroc”, în regia lui Victor Iliu, după nuvela omonimă a lui Ioan Slavici; în distribuţie: Geo Barton, Constantin Codrescu, Ioana Bulcă. În 1973, a murit Alexandru Constantin (Codin) Mironescu, filosof, eseist, poet, romancier, critic de teatru, memorialist, publicist, chimist şi profesor; figură proeminentă a grupării spirituale a „Rugului Aprins” de la Mănăstirea Antim, a fost închis în temniţele comuniste cinci ani şi cinci luni (n. 1903). În 1984, a murit Johnny Weissmüller, înotător de performanţă şi actor american de film (seria „Tarzan”) de origine română; a obţinut 5 medalii olimpice de aur (1924-1928); este primul om din lume care a înotat suta de metri în mai puţin de un minut; a deţinut 67 de recorduri ale lumii (n. 1904). În 1990, apărea, la Bucureşti, primul număr al Revistei „22”, editată de Grupul pentru Dialog Social. Revista a primit acest nume în amintirea zilei de 22 decembrie 1989, când Nicolae Ceauşescu a părăsit clădirea Comitetului Central cu un elicopter; primul redactor-şef, scriitorul Stelian Tănase. În 1999, mii de mineri din Valea Jiului (plecaţi spre Bucureşti la 18 ianuarie, pentru a protesta faţă de intenţiile Guvernului de a închide unele mine din zonă) străpung dispozitivul forţelor de ordine (poliţişti, jandarmi) în dreptul localităţii Costeşti (la 8 km de oraşul Horezu), neputând fi opriţi din drumul lor spre Capitală. În 2009, a murit antrenorul de handbal Eugen Trofin; ca antrenor al echipei naţionale masculine de seniori a României a câştigat două titluri mondiale, în 1964 şi 1970; două medalii olimpice: una de argint, la Jocurile Olimpice de vară din 1976 şi una de bronz, la Jocurile Olimpice de vară din 1972; şi o medalie de bronz la Campionatul Mondial Universitar din Suedia (1963); a antrenat şi echipa naţională de tineret a României şi Universitatea Bucureşti (n. 1931). În 2011, România a aderat la Convenţia pentru înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). Acordul semnat la această dată permite ţării noastre să participe la unele programe europene de cercetare tehnologică foarte importante, dar şi să trimită candidaţi pentru selecţia periodică de cosmonauţi a ESA. Acordul a fost ratificat prin Legea nr. 262 din 7 decembrie 2011. În 2014, accidentul aviatic din Munţii Apuseni, când un avion utilitar, care efectua o cursă umanitară deplasându-se spre Oradea pentru o operaţie de prelevare de organe pentru transplant, s-a prăbuşit, din cauza vremii nefavorabile, în Munţii Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba; accidentul s-a soldat cu doi morţi – pilotul Adrian Iovan (n. 1958) şi studenta la Institutul Medico-Militar Aurelia Ion (n. 1990) – alţi patru pasageri şi copilotul fiind răniţi. În 2018, a murit Paul Bocuse, bucătar francez, expert în gastronomie și autor de cărți de bucate; cunoscut ca „Tatăl artei culinare din Franța”; în 1987 a lansat prima ediţie a unei competiţii culinare menite să descopere şi să promoveze tinerele talente din gastronomie; în prezent, „Bocuse D’or” este echivalentul Jocurilor Olimpice în materie de gastronomie şi cea mai riguroasă competiţie gastronomică din lume (n. 1926).

Vom vedea, pe mai departe, ce s-a întâmplat în 21 ianuarie… În 1077, Henric al IV-lea, împărat al Sfântului Imperiu Roman, se prezintă ca penitent la Canossa (localitate din Italia de nord), pentru a obține iertarea papei; după o așteptare de 3 zile, este primit de către papă care îi ridică excomunicarea. În  1648, la Alba Iulia, apare prima traducere integrală în limba română a Noului Testament, cunoscut sub numele de „Noul Testament de la Bălgrad”. Ediția este coordonată de mitropolitul Simion Ștefan.Unele surse indică data de 20 ianuarie iar altele 21 ianuarie. În 1793, a murit Ludovic al XVI-lea, rege al Franţei între anii 1774 şi 1792; a încercat să stăvilească criza regimului feudal absolutist, dar a fost detronat (1792) de Revoluţia franceză (1789-1794), condamnat la moarte şi ghilotinat (n. 1754). În 1793, Rusia și Prusia împart Polonia. În1805, s-a născut Florian Aaron, istoric şi publicist; precursor al lui Mihail Kogălniceanu şi Nicolae Bălcescu, a făcut în istoriografia română trecerea de la iluminism la romantism; propagator al ideilor Şcolii Ardelene în Ţara Românească; participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească şi din Transilvania (m. 1887). În 1821, s-a născut Vincențiu Babeș, publicist, om politic și membru fondator al Societății Academice Române (d. 1907).În  1852, s-a născut Vasile Lucaciu, supranumit „Leul din Şişeşti”,preot român greco-catolic, luptător pentru drepturile românilor din Transilvania, deputat în Parlamentul de la Budapesta, deputat în Parlamentul de la Bucureşti, politician, memorandist. În 1898, 21.I / 3.II, s-a născut Gheorghe I. Brătianu (fiul lui Ionel Brătianu), istoric (creator de şcoală în istoriografia românească) şi om politic liberal; membru titular al Academiei Române din 1942; arestat de autorităţile comuniste în 1948 (m. 1953, în închisoarea de la Sighet). În 1899, se produce primul automobil Opel.

În1900, s-a născut istoricul Victor Papacostea, specialist în istoria comparată a ţărilor balcanice; fondator şi director al Institutului de Studii şi Cercetări Balcanice (1938-1947) şi al revistei „Balcanica” (1938-1945) (m. 1962). În 1906, prima audiţie, în cadrul Concertelor Colonne din Paris, a Simfoniei I op. 13 de George Enescu; dirijor, Edouard Colonne. În 1907, a murit filologul italian Graziadio Isaia Ascoli; a debutat în lingvistică cu o lucrare în legătură cu limba română, căutând să stabilească un paralelism între aceasta şi dialecte din Friuli; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1877 (n. 1829). În1918, a murit Victor Mihaly de Apșa, mitropolit greco-catolic, membru de onoare al Academiei Române (n. 1841). În 1920, se încheiau lucrările Conferinţei de Pace de la Paris (începute la 18.I.1919), la care a participat şi o delegaţie română (Ion I. C. Brătianu, Alexandru Vaida-Voevod, Constantin Angelescu, Victor Antonescu ş.a.). Au fost elaborate textele tratatelor de pace dintre ţările învingătoare în Primul Război Mondial (27 de state, printre care şi România) şi ţările învinse (Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria şi Turcia). Din perspectivă românească, Conferinţa are o semnificaţie deosebită pentru că, prin sistemul tratatelor semnate (în anii 1919 şi 1920) cu ţările învinse, se recunoştea şi se consacra pe plan internaţional procesul de unire a Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu România. În 1924, a murit Vladimir Ilici Lenin (numele real: Ulianov), om politic rus, teoretician şi conducător al mişcării comuniste ruse şi internaţionale; întemeietor al partidului comunist al bolşevicilor (1903) şi al statului sovietic (preşedinte al guvernului sovietic – Consiliul Comisarilor Poporului, între anii 1917 şi 1924), de numele său fiind legate primele decrete ale puterii sovietice; Lenin a recurs la aplicarea, pe scară largă, a violenţei şi cruntei represiuni împotriva forţelor politice de opoziţie, a clerului şi intelectualilor (arestări, execuţii); a iniţiat crearea Internaţionalei a III-a, Comuniste (1919) (n. 1870). În 1936, a murit Roman Ciorogariu, episcop de Oradea (din 1920), primul episcop ortodox din acest oraş; s-a implicat în lupta pentru realizarea statului naţional unitar român şi a depus eforturi pentru întemeierea unor instituţii şi publicaţii religioase în vestul ţării (Institutul Teologic din Arad, Academia teologică din Oradea, revista „Biserica şi şcoala” ş.a.); membru de onoare al Academiei Române din 1921 (n. 1852). În 1940, a murit istoricul croat Ferdo (Ferdinand) Sisič; specialist în istoria slavilor meridionali; colaborator la publicaţii româneşti de specialitate, a contribuit la întărirea legăturilor dintre cele două şcoli istorice; membru corespondent străin al Academiei Române din 1930 (n. 1869). În 1941, între 21 şi 23 ianuarie, mişcarea legionară a organizat o rebeliune armată, prin care urmărea înlăturarea generalului Ion Antonescu şi preluarea întregii puteri în stat, ocazie cu care au avut loc masacre, jafuri şi distrugeri. După înăbuşirea rebeliunii de către armată, mişcarea legionară a fost înlăturată de la putere şi interzisă (Horia Sima şi un grup de apropiaţi ai săi au fost salvaţi de hitlerişti şi duşi în Germania). Circa 8000 de legionari au fost arestaţi, judecaţi şi condamnaţi la diverse pedepse, iar conducerea statului s-a concentrat numai în mâinile lui Ion Antonescu. În 1950, a murit scriitorul englez George Orwell (pseudonimul literar şi jurnalistic al lui Eric Arthur Blair) (n. 1903). În1954, primul submarin bazat pe energie nucleară – „USS Nautilus” este lansat la apă de Statele Unite la Groton, Conneticut. În 1964, Eugen Ionescu, dramaturg francez de origine română, este ales membru al Academiei Franceze. În 1976, supersonicul Concorde, care a fost dezvoltat datorită unei colaborări între francezi și englezi, a fost folosit pentru prima oară. În 1977, restabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Spania, la nivel de ambasadă. Spania a recunoscut independenţa de stat a României la 12 aprilie 1880. Relaţiile diplomatice între România şi Spania au fost stabilite la 23 iunie / 5 iulie 1881, când a fost înfiinţată, la Bucureşti, Legaţia Regatului Spaniei, condusă de Juan Pedro de Aladro, însărcinat cu afaceri. După încheierea primei convenţii comerciale între cele două ţări, în 1908, România a iniţiat, în 1911, demersurile pentru înfiinţarea Legaţiei României în Spania, eveniment produs la 15 iunie 1913, sub conducerea lui George Cretzianu, în calitate de trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar. La 4 aprilie 1946, guvernul român a rupt relaţiile diplomatice cu guvernul generalului Franco. La 22 mai 1946, guvernul român a recunoscut guvernul Spaniei în exil. La 5 ianuarie 1967, a fost semnat, la Paris, Acordul privind înfiinţarea de reprezentanţe consulare şi comerciale în cele două capitale, conduse de miniştri plenipotenţiari. La 21 ianuarie 1977, s-au restabilit relaţiile diplomatice la nivel de ambasadă şi s-au acreditat ambasadori rezidenţi în capitalele celor două ţări. În1990, studioul teritorial Radio Constanţa al Radiodifuziunii Române a fost cel dintâi post de radio care a început să emită după 1989. Lansat sub devizele „Inima care bate pentru toată Dobrogea!” şi „Căldura glasului unui prieten”, postul emite pe frecvenţele de 909 KHz Constanţa şi 1530 KHz Tulcea, precum şi pe 100,1 MHz şi 90,8 MHz, în banda de unde ultrascurte, pentru ascultătorii din judeţele Constanţa şi Tulcea, însă este recepţionat şi în judeţele Brăila, Buzău, Vrancea, Galaţi, Ialomiţa şi Călăraşi. Din septembrie 2002, Radio Constanţa, alături de Radio Bucureşti, încep să emită program propriu 24 de ore din 24. În perioada mai – septembrie, pe frecvenţele de 100,1 FM şi 90,8 FM, Radio Constanţa transmite programul estival Radio Vacanţa, având ca arie de acoperire întreg litoralul românesc. În 1991, deschiderea Oficiului Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) la Bucureşti. În1999, are loc a cincea mineriadă: La București are loc o conferință de presă comună a GDS, Alianța Civică, AFDPR, LADO, Asociația victimelor mineriadelor 1990–1991, la care se face publică hotărârea de a organiza un marș de protest față de manifestările minerilor, vineri, 22 ianuarie 1999. La Timișoara, peste o mie de reprezentanți ai societății civile organizează un miting de protest. La ora 15.00, minerii forțează barajul de la Costești, pe care după o oră îl sparg. În 2004, a murit arheologul italian de origine română Dinu Adameşteanu; studii privind colonizarea greacă din sudul Italiei şi Sicilia, precum şi privind utilizarea aerofotoarheologiei; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (n. 1913). În 2007, a murit, într-un accident de maşină, atleta Maria Cioncan, medaliată cu bronz la proba de 1500 m la Jocurile Olimpice de la Atena din 2004 (n. 1977).

Ultima zi din această săptămână ne arată și ce s-a întâmplat în 22 ianuarie… În 1506, este întemeiată oficial Garda Elvețiană a Vaticanului. În 1517, sultanul Selim a zdrobit armata sultanului mameluc al Egiptului și a cucerit orașul Cairo, după care urmează supunerea întregului Egipt. În 1561, s-a născut Francis Bacon, om politic şi filosof englez (m. 1626). În 1826, fortăreaţa Callao din Peru, ultimul centru de rezistenţă al colonialiştilor spanioli din America de Sud, a capitulat în faţa mişcărilor de eliberare naţională izbucnite pe acest continent. În 1828, 22.I./3.II, s-a născut Elena Ghika (pseudonim literar: Dora d’Istria), scriitoare, feministă, prima femeie din România care escaladat Munţii Alpi (vârful Monch, la 11 iun. 1855) (m. 1888). În 1862, primul guvern unitar al Principatelor Române, în frunte cu conservatorul Barbu Catargiu (22.I/3.II – 8/20.VI.1862). În 1875, 22/23, s-a născut unul dintre pionierii cinematografiei americane, regizorul David Wark Griffith; creator al unui limbaj modern şi al montajului în film, a fost considerat de exegeţi un „cineast unic prin anvergura şi consecinţele descoperirilor sale” (m. 1948). În 1879, s-a născut Charles Drouhet, istoric literar român de origine franceză; autor (singur sau în colaborare) al unor excelente manuale de limbă franceză pentru învăţământul secundar; s-a impus mai ales prin activitatea de istoric literar, consacrată în aceeaşi măsură literaturii române şi celei franceze (m. 1940). În 1885, s-a născut Gheorghe Demetrescu, matematician, astronom şi seismolog; în 1935 a creat, la Observatorul Astronomic din Bucureşti, o secţie de seismologie; din iniţiativa sa a fost înfiinţată în România o reţea de staţii seismologice (la Focşani, Bacău, Câmpulung Moldovenesc, Iaşi, Vrâncioaia); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1969). În 1892, s-a născut industriaşul francez Marcel Dassault; constructor de avioane; fondator al societăţii „Marcel Dassault-Bréguet-Aviation”, în cadrul căreia s-au proiectat şi realizat avioanele Mirage IIIC, V, 50, F-1 ş.a. (m. 1986). În1901, a murit regina Victoria a Marii Britanii şi Irlandei (1837-1901) şi împărăteasă a Indiei (1876-1901); în timpul domniei sale, Marea Britanie a atins, datorită politicii expansioniste, apogeul puterii maritime şi coloniale; perioada de avânt economic şi cultural din a doua jumătate a secolului al XIX-lea este cunoscută sub numele de „epoca victoriană”, îi succede Eduard al VII-lea (n. 1819). În 1905, a murit Ştefan Fălcoianu, general, om politic, istoric, matematician, membru al Academiei Române, şef al Statului Major General, primul director al CFR. În  1907, 22.I / 3.II, a murit Vincenţiu Babeş, jurist, publicist, om politic, luptător pentru drepturile naţionale ale românilor transilvăneni; fondator (în 1869) al Partidului Naţional Român din Banat şi Ungaria (unificat în 1881 cu PNR din Transilvania) şi parlamentar la Budapesta timp de treizeci de ani; tatăl lui Victor Babeş, autorul primului tratat de bacteriologie din lume; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866 (n. 1821). Unele surse menţionează ca dată a morţii 21 ianuarie 1907, iar altele, exclusiv stilul nou – 3 februarie 1907. În 1921, s-a născut Camelia Dăscălescu, compozitoare şi profesoară de canto (m. 2016). În 1922, a murit Alexandru Ciurcu, inventator şi publicist; a construit, la Paris, împreună cu Just Buisson, un motor cu reacţie (1886), brevetat în Europa şi în SUA; a organizat primul pavilion românesc în cadrul Expoziţiei Universale de la Paris (1889); director al ziarului „Timpul” (1890-1900) (n. 1854). În 1922, a murit Benedict al XV-lea (numele la naştere: Giacomo della Chiesa), papă între anii 1914 – 1922; numit „Profetul Păcii” de către Papa Benedict al XVI-lea (a dus o activitate diplomatică intensă în timpul Primului Război Mondial) (n. 1854). În 1936, s-a născut actorul de teatru şi film, regizorul şi scriitorul George Motoi (m. 2015). În 1952, se înfiinţa Institutul de Gerontologie şi Geriatrie, primul de acest fel din lume, conducerea fiind încredinţată de la început marii doamne a geriatriei şi gerontologiei româneşti şi internaţionale, prof. dr. Ana Aslan. A devenit Institut Naţional în 1974, iar în anul 1992 i s-a atribuit numele de „Ana Aslan”. În 1963, preşedintele Franţei, Charles de Gaulle şi cancelarul Germaniei, Konrad Adenauer au semnat Tratatul franco-german de prietenie – Tratatul de la Élysée – care punea bazele reconcilierii dintre cei doi foşti inamici din al Doilea Război Mondial. Acordul obliga ambele guverne să se consulte cu privire la toate aspectele importante ale politicii externe, politicii de securitate, activităţilor care au ca public predilect tinerii şi politica culturală. De asemenea, au fost stabilite la nivel guvernamental întâlniri la intervale regulate. De la acea dată, şefii statelor francez şi german au păstrat o relaţie puternică, de multe ori considerată ca fiind motorul Uniunii Europene. În 1963, s-a născut Ecaterina Szabó, antrenoare și  gimnastă română de talie mondială, actualmente retrasă din activitatea competițională, multiplu medaliată la Jocurile Olimpice de vară din 1984 (Los Angeles, SUA). În 1999, marşul celor 10.000 de mineri din Valea Jiului spre Capitală era oprit în urma „Acordului de la Cozia”, semnat între Guvernul României şi reprezentanţi ai minerilor. Minerii au plecat spre Bucureşti la 18 ianuarie, pentru a protesta faţă de intenţiile Guvernului de a închide unele mine din zonă. Ei au reuşit să străpungă barajele şi dispozitivele forţelor de ordine, instalate la Lainici, Târgu Jiu şi Costeşti, neputând fi opriţi din drumul lor. În 2001, a murit editorul francez de origine macedo-română Constantin Tacou, stabilit la Paris din 1948; a fost director al prestigioaselor „Cahiers de l’Herne”; editor constant al lui Emil Cioran şi Mircea Eliade; în 1995 a primit un premiu pentru activitate editorială excepţională din partea Fundaţiei Culturale Române (n. 1921, în Grecia). În 2008, a murit compozitorul, muzicologul şi profesorul Ştefan Niculescu; preocupat de studiul muzicilor arhaice (europene şi extra-europene); director-fondator al festivalului „Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi” (1991); membru titular al Academiei Române din 1996 (n. 1927). În 2012, a murit Tudor Mărăscu, regizor de teatru şi film, profesor (n. 1940). În 2017, a murit Masaya Nakamura, om de afaceri japonez, pionier al jocurilor pe calculator şi al parcurilor de distracţie; cunoscut ca „părintele Pac-Man”, celebrul joc al anilor 1980; fondator al companiei japoneze de jocuri video „Namco” (n. 1925).

Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!

Al dumneavoastră,

Nicolae Uszkai

Surse foto:

Wagon Wheels Decorative Wooden