„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 12 la 18 septembrie
de Nicolae Uszkai, Brașov

Motto: „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.”– Miron Costin, cronicar

Stimați cititori, privitori, ascultători și dragi amici, astăzi voi continua obiceiul de fiecare sâmbătă, de trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Prin urmare, să vedem, pentru început, ce s-a întâmplat într-o zi de 12 septembrie de-a lungul timpului…În12 septembrie 490 î.Hr., are loc victoria grecilor asupra perşilor în bătălia de la Marathon. Deşi războaiele dintre greci si persi au continuat, cu unele întreruperi, încă mulți ani, bătălia de la Marathon a demontat mitul invincibilităţii persane, pregătind terenul pentru următoarele bătălii victorioase ale grecilor, de la Salamina şi Plateea. În 1611, turcii îl instalează pe Radu Mihnea ca domn al Ţării Româneşti. În1683, este sfârşitul asediului otoman asupra Vienei. Armata germano-polonă condusă de ducele Carol de Lorena şi de regele Jan Sobieski înving în apropiere de Viena oastea marelui vizir Kara Mustafa.În 1733, a încetat fin viaţă, la Paris, François Couperin (n.1668), compozitor, clavecinist şi organist francez. Maestru al clavecinului, a compus 240 de piese grupate în 4 volume. A creat piese pentru orgă şi vocal-religioase. Este un descendent al unei familii care a dat mai mulţi muzicieni de valoare. În1802, Poarta Otomană a emis hatişeriful (ordinul) prin care au fost confirmate privilegiile acordate prin firmanurile din 1774, 1783, 1791, de garantare a inviolabilităţii frontierelor Principatelor, de asigurare a stabilităţii domniilor pământene, fixate la şapte ani, de stabilire a cuantumului haraciului (tributului).În 1856, s-a născut juristul Victor Râmniceanu (Romniceanu); rol important în modernizarea justiţiei române; a contribuit la formarea jurisprudenţei; membru de onoare al Academiei Române din 1923 (m. 1933). A lucrat în magistratură timp de patru decenii. A avut un rol important la redactarea unor hotărâri absolut necesare pentru modernizarea justiţiei române, contribuind, totodată, la formarea jurisprudenţei. În1869, s-a născut, în Focşani, jud. Vrancea, Gheorghe Gh. Longinescu (m.1939), chimist român. Membru de onoare al Academiei Române (1936). A adus contribuţii de valoare în domeniul chimiei analitice şi al chimiei fizice. A publicat numeroase cursuri şi manuale de chimie şi mineralogie. Împreună cu matematicianul Gh. Ţiţeica a fondat revista „Natura” (1905).În 1869, a murit, la Ocniţa, jud. Hotin, Constantin  (Costache) Stamati (n.1786), poet român. Membru fondator al Societăţii Academice Române (22 aprilie 1866). A scris versuri epice pe teme istorice sau influenţate de mitologia şi limba populară (Povestea povestelor; Muza românească). A făcut traduceri din literatura rusă, franceză şi greacă.În 1882, s-a născut Ion Agârbiceanu, scriitor român, membru al Academiei Române. În 1883, s-a născut, la Bucureşti, Constantin Ionescu-MihăieştI (m.1962), medic român. Specialist în microbiologie şi imunologie. Membru titular al Academiei Române (1945). A fost director al Institutului de Seruri şi Vaccinuri „I. C. Cantacuzino” din Bucureşti, timp de 25 de ani. S-a înscris ca unul dintre principalii organizatori (din 1913) ale marilor campanii împotriva epidemiilor de holeră, tifos exantematic, poliomelită etc. În1887, s-a născut, la Sulina, jud. Tulcea, George Georgescu, dirijor, supranumit „seniorul baghetei românesti”; a fost director al Operei Române din Bucuresti, dirijor la filarmonica din New York si membru corespondent al Academiei Române (d.01.09.1964). Repertoriul său cuprindea toate şcolile şi stilurile muzicale. A realizat remarcabile interpretări din Enescu, Beethoven, Brahms, R. Strauss, Wagner.În 1888, s-a născut, la Paris, Maurice Chevalier (m.1972), cântăreţ, dansator şi actor francez de film. A lucrat atât în Franţa, cât şi în America. A debutat în film în 1908, fiind unul dintre cei mai simpatici actori care au apărut vreodată pe ecran. Printre filmele în care a apărut: Farmecul unui vals (1931), Văduva veselă (1934), Can-Can (1959), Copiii căpitanului Grant (1961).Maurice Chevalier (numele real Maurice-Edouard Saint-Léon Chevalier) (n. 12 septembrie 1888, Paris; d. 1 ianuarie 1972, Marnes-la-Coquette, Paris) a fost un actor francez (teatru şi film) şi un cântăreţ de operetă.În1895, s-a născut Eftimie Vasilescu, operator, regizor şi producător; pionier al filmului românesc documentar şi de ficţiune; format la Serviciul cinematografic al Armatei la începutul anilor ’20, debutează ca operator de actualităţi; în 1923 înfiinţează laboratorul cinematografic şi firma „Româniafilm” (m. 1986).În 1897, a apărut primul număr al „Revistei Sanitare Militare”; buletin oficial al Societăţii ştiinţifice a ofiţerilor corpului sanitar militar român; organ al Direcţiei Medicale a Ministerului Apărării Naţionale şi al Societăţii de medicină şi farmacie militară; apariţie lunară.În 1913, s-a născut Eiji Toyoda, om de afaceri, fondatorul firmei de automobile „Toyota Motor Company Limited” (1937) Eiji Toyoda, născut lângă Nagoya în Japonia, a fost un proeminent industriaş japonez, el fiind răspunzător de aducerea companiei Toyota Motor Corporation la profitabilitate şi recunoaşterea mondială. Toyoda a deţinut această poziţie până în 1994.Toyota este în prezent cel mai mare producător de autovehicule din Japonia, şi se situează pe locul secund mondial după General Motors.Toyoda s-a retras din conducerea companiei Toyota în anul 1994.În 1916, 12/25, în timpul primului război mondial, Bucureştiul a fost bombardat de aviaţia germană. După bombardamentele nocturne din 15 şi 21 august, asupra Capitalei sunt lansate de aeroplanele germane bombe care, în mai puţin de cinci minute, produc un adevărat masacru: 485 de morţi şi 1 000 de răniţi; în această zi s-au înregistrat 7 atacuri aeriene consecutive La 4/17.VIII.1916 se semnează, la Bucureşti, Tratatul de alianţă între România, de o parte, şi Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Italia, pe de altă parte, pentru intrarea ţării noastre în război de partea Antantei (în prima conflagraţie mondială); la 14/27.VIII.1916 România va declara război Austro-Ungariei, dată ce va marca începutul războiul de eliberare şi întregire naţională (1916 – 1919).În1919, apare un Decret-lege privind înfiinţarea Universităţii Regele Ferdinand din Cluj. Primul rector a fost Sextil Puşcariu. Universitatea maghiară din Cluj s-a refugiat la Szeged.În 1919, apare un Decret-lege dat de Consiliul Dirigent al Transilvaniei pentru reforma agrară şi introducerea votului universal.În 1939. rezervele de aur ale Băncii Naţionale a Poloniei, în valoare de 45 milioane de dolari, sunt încărcate, pentru tranzit, în portul Constanţa, pe un vas englez. Deşi România se declarase neutră în conflictul mondial izbucnit la 1 septembrie 1939, prin atacarea Poloniei de către Germania, ţara noastră şi-a dat acordul pentru trecerea prin teritoriul ei a soldaţilor britanici şi a armamentului destinat ajutorării Poloniei.În1940.,în peştera de la Lascaux, Franța sunt descoperite picturi rupestre preistorice.Pe 12 septembrie 1940, patru adolescenţi francezi, aflaţi în căutarea câinelui pierdut de către unul dintre ei, au descoperit picturile rupestre din grotele din Lascaux.Peştera conţine aproape 2.000 de imagini, care pot fi grupate în trei mari categorii: animale, figuri umane şi simboluri abstracte. De remarcat faptul că picturile nu conţin nicio imagine a peisajului din regiune sau a vegetaţiei din acele timpuri. Majoritatea imaginilor au fost pictate pe pereţi prin utilizarea de pigmenţi minerali, deşi există şi imagini sculptate în piatră. Multe imagini sunt prea şterse pentru a descifrate, în timp ce altele sunt deteriorate parţial.Cu toate acestea, mai mult de 900 pot fi identificate ca reprezentând animale; 605 dintre acestea fiind identificate cu precizie. Există multe figuri geometrice, iar dintre animale predomină cabalinele, cu 364 de imagini. 90 de picturi reprezintă cerbi. Bovinele şi bizonii alcătuiesc aproximativ 5% din imagini. Un număr redus de imagini reprezintă şapte feline, o pasăre, un urs, un rinocer şi un om. Printre cele mai faimoase imagini sunt cele ale celor patru tauri negri sau bouri, din Sala Taurilor.Peştera a fost deschisă pentru public în anul 1948. În 1955, dioxidul de carbon produs de cei 1.200 de vizitatori zilnici deteriorase vizibil picturile. Peştera a fost închisă în 1963 publicului pentru a conserva picturile. După închiderea peşterei, picturile au fost restaurate şi sunt monitorizate zilnic pentru a nu se deteriora.În 1944, are ,loc semnarea, la Moscova, a Convenţiei de armistiţiu între România şi Naţiunile Unite, reprezentate de URSS, care declară România o ţară înfrântă în război, consacră anexiunile sovietice din 28 iunie 1940 şi impune plata unor despăgubiri de război către URSS, în valoare de 300 milioane de dolari, urmând a fi achitate în decurs de şase ani în produse petrolifere, lemnoase etc; este declarat nul Arbitrajul de la Viena, „Transilvania sau cea mai mare parte a ei” revenind României; armata română urma să participe cu 12 divizii, alături de cea sovietică, la eliberarea Transilvaniei. În cursul războiului din Est, armata română a suferit pierderi de 624.740 militari (din care 71.585 morţi, 243.622 răniţi şi bolnavi, 309.533 dispăruţi); la articolul 16 convenţia prevedea scoaterea din circulaţie a tuturor publicaţiilor fasciste şi legionare, pretext pentru regimul comunist de a scoate din circuitul public privat texte importante referitoare la unitatea statului român, la tradiţiile româneşti, ori la românii din alte ţări; pe lista autorilor interzişi figurau: Gheorghe Şincai, Nicoale Iorga, Mihai Eminescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian. În 1959, a avut loc premiera filmului serial „Bonanza” (prima emisiune de televiziune color difuzată regulat) în S.U.A.În 1973: A încetat din viaţă, la Iaşi, Margareta Poni (n.1889), chimistă română. Fiică a savantului Petru Poni şi a poetei Matilda Cugler-Poni. Timp de aproape patru decenii (1930-1966), a fost profesor la Universitate, cât şi la Institutul Politehnic din Iaşi. S-a numărat printre fondatorii Filialei din Iaşi a Academiei Române (1949) şi a luat parte la înfiinţarea Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni”, în cadrul căruia, timp de peste două decenii a funcţionat ca şef de secţie. A publicat peste 80 de lucrări ştiinţifice. În 1990, a fost semnat, la Moscova, Tratatul pentru reglementarea definitivă privind Germania (în cadrul Conferinţei „2+4″: RFG şi RDG + SUA, Franţa, Marea Britanie şi URSS), tratat ce cuprindea aspectele privind reunificarea celor două Germanii. După al doilea război mondial, la 7.IX.1949, a fost proclamată R. F. Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză; la 7.X.1949 a fost proclamată R. D. Germană (cu capitala la Berlin), în zona de ocupaţie sovietică; la 3.X.1990 cele două state germane s-au reunificat, Berlinul redevenind capitala R. F. Germania; procesul de reunificare a început la 9 noiembrie 1989, odată cu căderea Zidului Berlinului şi deschiderea frontierelor intergermane.

Urmează să vedem ce s-a întâmplat în 13 septembrie…Această zi este „Ziua pompierilor”; marcată, începând cu anul 1953, în amintirea bătăliei din Dealul Spirii. În 533, în bătălia de la Ad Decimum, lângă Cartagina, generalul bizantin Belizarie îl învinge pe regele vandal Gelimer si începe recucerirea Africii de nord-vest de către bizantini. În 1592, a murit Michel de Montaigne, scriitor şi gânditor umanist francez. Michel Eyquem de Montaigne-Delecroix (n. 28 februarie 1533) a fost unul din cei mai importanţi scriitori francezi ai Renaşterii. Este cunoscut ca fiind cel care a popularizat eseul ca specie literară şi pentru usurinţa cu care trecea de la speculaţii intelectuale serioase la anecdote, unele cu caracter autobiografic. Colecţia sa voluminoasă de „Essais” (cuvânt ce însemna propriu-zis „Încercări”) conţine unele din cele mai influente eseuri din istoria literaturii occidentale. Scrierile lui Montaigne au influenţat în mod direct scriitori. variind de la William Shakespeare la Ralph Waldo Emerson, sau de la Jean-Jacques Rousseau la Friedrich Nietzsche.În1724, avea loc sfințirea Mănăstirii Văcăreşti, ctitorie a familiei Mavrocordat – cel mai valoros ansamblu arhitectonic în stil brâncovenesc, cea mai mare mânăstire din Balcani; ca urmare a activităţii de „sistematizare teritorială urbană şi rurală” initiată în 1974, prin Legea nr.58, în decembrie 1984, întregul ansamblu al Mănăstirii Văcăreşti a fost dărâmat.În 1788, orașul New York devine prima capitală a Statelor Unite.În1848, are loc bătălia din Dealul Spirii dintre pompierii militari şi trupele otomane.Bătălia din Dealul Spirii (13 septembrie 1848, pe atunci lângă Bucureşti) a fost o confruntare armată sângeroasă dintre o companie de pompieri românească, condusă de căpitanul Pavel Zăgănescu, si un corp de armată otoman. Compania de pompieri a reusit să respingă atacul corpului de armată otoman, însă aceasta nu a dus la oprirea interventiei otomane ce avea drept scop reprimarea Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească.Ziua de 13 Septembrie a fost sărbătorită mai apoi ca fiind Ziua Pompierilor din România, însă a fost legal oficializată începând din 1953.În 1860, s-a născut medicul Thoma Ionescu, întemeietorul şcolii moderne româneşti de chirurgie şi de anatomie topografică; a fondat, în 1897, Societatea de Chirurgie şi „Revista de chirurgie”; membru de onoare al Academiei Române (m. 1926).Un bust al chirurgului român Thoma Ionescu se află  în vestita clinică „Mayo” din Rochester, SUA.În1872, are loc inaugurarea Gării de Nord din Bucuresti; construcţia ei a durat patru ani.În 1875, Mihai Eminescu îl aduce, pentru prima oară, pe Ion Creangă la Junimea, unde acesta citeşte povestea Soacra cu trei nurori. În 1902, intră în vigoare „Legea pentru organizarea meseriilor”, cunoscută sub numele de Legea Missir, adoptată la 5 martie 1902.În 1910, 13/26, fruntaşii politici români din Transilvania adresează guvernului ungar un memoriu prin care revendicau: recunoaşterea funcţionării constituţionale a Partidului Naţional Român, legiferarea votului universal, egal, direct şi secret, folosirea limbii române în administraţie şi justiţie, dreptul de întrunire şi de organizare pentru toţi cetăţenii, respectarea autonomiei bisericii române ş.a. În1913, a murit Aurel Vlaicu, pionier al aviaţiei române.Aurel Vlaicu (n. 19 noiembrie 1882, Binţinţi, lângă Orăştie, judeţul Hunedoara – d. Băneşti, lângă Câmpina) a fost un inginer român, inventator şi pionier al aviaţiei române şi mondiale. În cinstea lui, comuna Binţinţi se numeşte astăzi Aurel Vlaicu.În 1916, 13/26 – 15/28, are loc, în primul război mondial, bătălia de la Sibiu, prima mare bătălie de pe frontul de nord; ca urmare a puternicei ofensive germano-austro-ungare, trupele române se retrag.La 4/17.VIII.1916 se semnează, la Bucureşti, Tratatul de alianţă între România, de o parte, şi Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Italia, pe de altă parte, pentru intrarea ţării noastre în război de partea Antantei (în prima conflagraţie mondială); la 14/27.VIII.1916 România va declara război Austro-Ungariei, dată ce va marca începutul războiul de eliberare şi întregire naţională (1916-1919).În 1925, apare prima revistă românească de radioamatorism, „Radio Român”.În 1940, 13/14, trupele de ocupaţie horthyste au masacrat, în comuna Ip, din judeţul Sălaj, 157 de români (inclusiv copii, femei şi bătrâni). Cu câteva zile în urmă, la 9 septembrie, aceleaşi trupe horthyste uciseseră, în comuna Treznea, tot din Sălaj, 263 de români (copii, femei şi bărbaţi, tineri şi bătrâni).În 2001, în urma atentatului terorist din 11.09.2001, Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat declaraţii de solidaritate cu poporul american; la solicitarea preşedintelui României, Ion Iliescu, acestea au adoptat la 19.09.2001, în sedinţă comună, hotarârea prin care România devenea aliat de facto al NATO împotriva terorismului internaţional; ca urmare, Alianţa avea la dispozitie facilităţile oferite de spaţiul aerian, terestru şi maritim al ţării noastre.În 2011, a fost semnat, la Washington, Acordul dintre guvernul Statelor Unite ale Americii şi guvernul României cu privire la Desfăşurarea Sistemului de Apărare Antirachetă în România, de către ministrul afacerilor externe Teodor Baconschi şi secretarul american de stat Hillary Clinton, în cadrul vizitei preşedintelui Traian Băsescu în SUA. România a acceptat la 4 februarie 2010 propunerea preşedintelui SUA, Barack Obama, de a participa la etapa a doua a dezvoltării de către Washington a abordării adaptive a apărării antirachetă în Europa. Implicarea României în proiect presupune găzduirea la baza militară de la Deveselu, jud. Olt, de interceptori tereştri, adică rachete de interceptare SM-3 (Standard Missile 3) tip Block 1B, care vor deveni operaţionali la orizontul lui 2015. Textul acordului a fost convenit la a VII-a rundă de negocieri de la Bucureşti, la data de 4 mai 2011, a fost parafat de şefii delegaţiilor de negociere la Washington, la 6 iunie 2011.

Trecem acum să vedem ce s-a întâmplat în 14 septembrie…Această zi, este în calendarul ortodox, Înălţarea Sfintei Cruci.Totodată, este și „Ziua Inginerului Român”, instituită în anul 2000 prin Hotărârea de Guvern 525/2000, la propunerea Asociaţiei Generale a Inginerilor din România – AGIR, dar și „Ziua Muntelui”; marcată, anual, din 2002, la data tradiţională a încheierii păşunatului în Carpaţii României. În anul 1321, a încetat din viaţă Dante Alighieri, poet şi filozof italian, om politic florentin, cel mai mare scriitor european din Evul Mediu. Autor al „Divinei Comedii”, capodoperă a literaturii universale, Dante este primul mare poet de limbă italiană.În 1472, a avut loc căsătoria lui Ştefan cel Mare cu Maria de Mangop, iar la 1730, a murit Nicolae Mavrocordat, primul domn fanariot al Ţării Româneşti. În 1778, s-a născut, în satul Ţigăneşti, jud. Galaţi, poetul român Costache Conachi (m.1849), unul dintre cărturarii luminaţi ai Moldovei. De asemenea, a fost unul dintre cei mai reprezentativi poeţi lirici ai perioadei de început a literaturii noastre moderne. A creat 100 de poezii, 5 cu caracter original, restul fiind versuri erotice.Este autorul primului tratat de versificare românesc: Meşteşugul stihurilor româneşti. În1849, 14/26, s-a născut fiziologul rus Ivan Pavlov; unul dintre fondatorii psihofiziologiei experimentale; a descoperit „reflexul condiţionat”; Premiul Nobel pentru medicină pe 1904. Ivan Petrovici Pavlov (d.27 februarie 1936) a fost un fiziolog, psiholog si medic rus. I-a fost acordat Premiul Nobel pentru Medicină în 1904 pentru cercetări referitoare la sistemul digestiv. Pavlov a fost cunoscut foarte mult pentru că a fost primul care a descoperit fenomenul conditionării clasice, în experimentele pe care le-a făcut cu câini. Cercetările lui Pavlov asupra reflexelor condiţionale au influențat puternic nu doar ştiinţa, dar şi cultura de zi cu zi. Termenul „câinele lui Pavlov” este adesea utilizat pentru a descrie o persoană care doar reacţionează la o anumită situaţie, în loc să folosească gândirea critică. Conditionarea pavloviană a fost tema principală a romanului lui Aldous Huxley, Brave New World. În1851, a murit scriitorul american James Fenimore Cooper (n. 1789). Fondator al romanului istoric american. Scrierile sale, printre care romanul Ultimul mohican (1826), prezintă viaţa şi conflictele indienilor din regiunea Marilor Lacuri. În1853, s-a născut, la Iaşi, Radu RosettI (m.1926), istoric şi scriitor român. Martor al etapei istorice de formare şi consolidare a statului naţional unitar român, el a studiat îndeosebi frământările ţărăneşti din România în secolul al XX-lea. A fost nu numai istoric erudit, ci şi scriitor de seamă. A publicat volumul de povestiri Cu paloşul (1905), romanul Păcatele slugerului (1912), Povestiri moldoveneşti (1920-1921), două volume de Amintiri (1922-1927) etc.În 1876, s-a născut Alexandru I. Lapedatu (frate geamăn cu economistul Ion I. Lapedatu), istoric şi om politic liberal; specialist în istoria Evului Mediu; împreună cu Ioan Lupaş a fondat (1920) Institutul de Istorie Naţională din Cluj; ministru în mai multe rânduri; membru titular al Academiei Române din 1918, vicepreşedinte (1934-1935; 1938-1939) şi preşedinte al acestui for (1935-1938) (m. 1950, în închisoarea de la Sighetu Marmaţiei, ca deţinut politic).În aceeași zi, firește, s-a născut Ion I. Lapedatu (frate geamăn cu istoricul Alexandru I. Lapedatu), economist şi om politic liberal; a participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1.XII.1918 şi la alcătuirea Consiliului Dirigent ca secretar al Resortului Financiar; rol important în unificarea monetară şi reorganizarea sistemului bancar românesc; ministru de finanţe (1926-1927); guvernator al Băncii Naţionale a României (1944-1945); membru de onoare al Academiei Române din 1936 (m. 1951, în închisoarea de la Sighetu Marmaţiei ?, ca deţinut politic).În1895, 14 / 26,a fost inaugurat podul peste Dunăre de la Cernavodă (început la 9/21.X.1890); proiectat şi realizat de inginerul Anghel Saligny; în lungime de 3850 de metri, era, la vremea aceea, cel mai lung pod din Europa.Podul a fost inaugurat la 14/26 septembrie 1895 în cadrul unor mari festivităţi la care a participat regele Carol I. În 1920, România a ratificat Tratatul de la Versailles (Franţa), între Puterile Aliate şi Germania, document ce punea capăt, din punct de vedere diplomatic, primei conflagraţii mondiale:28.VII.1914-11.XI.1918 (Tratatul a fost semnat la 28.VI.1919).În 1926, a fost construită la Reşiţa prima locomotivă românească pentru ecartament normal.În 1940, prin decret regal, România este proclamată „stat naţional-legionar”; generalul Ion Antonescu devine „conducător al statului”, Horia Sima, căpitanul Legiunii, este numit vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri; este interzisă orice activitate politică în afară de cea a Mişcării legionare şi a grupului etnic german.În 1960, s-a constituit Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC); cinci ţări-cheie în producţia de petrol – Arabia Saudită, Venezuela, Iranul, Irakul şi Kuweitul – au înfiinţat un grup pentru a milita în vederea obţinerii unor preţuri mai ridicate; la scurt timp li s-au alăturat Qatarul, Indonezia şi Libia; ulterior au devenit membre ale OPEC Emiratele Arabe Unite, Algeria, Nigeria, Ecuadorul şi Gabonul.În 2008, a murit actorul Ştefan Iordache.Ştefan Iordache (n. 3 februarie 1941, Calafat, România – d. Viena, Austria) a fost unul dintre cei mai mari actori români de teatru, film şi televiziune. A slujit teatrul românesc vreme de 49 de ani, interpretând memorabil pe scenă mari roluri ca Titus Andronicus, Hamlet, Richard al III-lea sau Barrymore. A avut de asemenea o îndelungată colaborare cu Teatrul Naţional Radiofonic şi Teatrul Naţional de Televiziune, şi a jucat în numeroase filme pentru marele ecran.

Acum vă propun să trecem să vedem ce s-a întâmplat în 15 septembrie…Această zi este „Ziua internaţională a democraţiei”, marcată anual, din 2008, la iniţiativa Adunării Generale a Naţiunilor Unite; această zi are dubla menire – de a sărbători democraţia şi de a aminti importanţa promovării şi protejării acestei valori universale.În1254, s-a născut Marco Polo, călător şi scriitor veneţian.Marco Polo (n. Veneţia – d. 8 ianuarie 1324 în Veneţia) a fost un navigator veneţian, care s-a făcut cunoscut prin relatările sale despre o călătorie în China.Cunoscută sub mai multe titluri, „Diversitatea Lumii”, „Cartea Minunilor” sau „Milionul” („Il Milione”), lucrarea veneţianului Marco Polo (1254-1324) este una dintre marile scrieri de călătorie din Evul Mediu şi prima care dezvăluie Occidentului european lumea imensă şi fabuloasă a Chinei si a Asiei. În 1486, din ordinul lui Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), a început construcţia unui nou palat domnesc la Hârlău. Curtea domnească din Hârlău este atestată pentru prima dată în anul 1384 în orasul Hârlău, la o distantă de 74 km de municipiul Iași. În prezent, se află în ruine.Ansamblul curţii domnesti din Hârlău a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi din anul 2004, la numărul 1409, având codul IS-II-a-A-04178.În1521, a murit Neagoe Basarab, domn al Ţării Românesti (1512-1521), autor al cunoscutelor „Învăţături ale bunului şi credinciosului domn al Ţării Româneşti, Neagoe Basarab, catre fiul sau Theodosie voievod”. A construit biserica mănăstirii Curtea de Argeş. În1538, a avut loc instaurarea dominaţiei otomane asupra Moldovei. Ştefan Lăcustă a fost numit domn de către sultan.În1774, a început prima domnie a lui Alexandru Ipsilanti în Ţara Românească (1774-1782); a reaorganizat fiscalitatea şi administraţia, iar în domeniul justiţiei, a promulgat un nou cod de legi – „Pravilniceasca condică”.În 1830, este inaugurată în Anglia linia de cale ferată Liverpool-Manchester, prima cale ferată din lume. În 1864, s-a introdus, prin lege, sistemul metric de măsuri şi greutăţi, înlocuindu-se un sistem arhaic cu unul modern; legea a intrat în vigoare de la 01.01.1866.În1895, 15 / 27, a apărut, lunar, la Bucureşti, „Gazeta matematică”, prima revistă de specialitate în limba română (seria I, între anii 1895 şi 1949; după acest an s-au succedat alte două serii), din iniţiativa unui Comitet de ingineri ai Şcolii Naţionale de Poduri şi Şosele, condus de inginerul Ion M. Ionescu (Istoria României în date, 2003).În1997, Larry Page şi Serghei Brin înregistrează numele de domeniu «Google.com». Google Inc. este o corporaţie americană multinaţională care administrează motorul de căutare pe Internet cu acelaşi nume. A fost fondată în 1998 de către doi doctoranzi de la Universitatea Stanford, Larry Page şi Serghei Brin. Numele „Google” este un joc de cuvinte de la googol, neologism englez pus în circulație de către americanul Milton Sirotta în anul 1938, prin care acesta desemna numărul uriaș format dintr-un 1 urmat de 100 de zerouri.

Vă propun să vedem ce s-a întâmplat în 16 septembrie…Aceasta este „Ziua Internaţională pentru protecţia stratului de ozon”, marcată pe baza Rezoluţiei 49/114 din 19.XII.1994 a Adunării Generale a ONU, pentru a aminti de data semnării (16.IX.1987), la Montreal (Canada), a Protocolului privind substanţele care distrug stratul de ozon, document la care a aderat şi România.În 1408, apare menţionarea în documente a primului „ţinut” din Moldova (ţinutul Romanului). În 1408, este menţionată pentru prima dată, in Moldova, funcţia dregătorească „paharnic” sau „cesnic”.În 1437, nobilii maghiari, fruntaşii secui şi saşi încheie, la Căpâlna, o înţelegere (cunoscută în istorie sub numele de „Unio Trium Nationum”), potrivit căreia privilegiaţii din Transilvania se obligau să se ajute reciproc împotriva ţăranilor răsculaţi sau a turcilor; reînnoită de mai multe ori, înţelegerea a fiinţat până în 1848, ca un instrument de asuprire socială, naţională şi religioasă a populaţiei româneşti. În1836, printr-un document oficial, semnat de domnitorul Ţării Româneşti, Alexandru Ghica, leul era instituit ca monedă a ţării, reprezentând o unitate teoretică de cont, o monedă fictivă de calcul; prin acest act, cursul leului era fixat la 60 de parale.În1848, o delegaţie a românilor ardeleni a înaintat Curţii vieneze „Memoriul poporului român din Transilvania” – document adoptat de cea de-a III-a Adunare nationala de la Blaj.În1867, s-a născut Vintilă I. C. Brătianu, economist şi om politic liberal; preşedinte al PNL între anii 1927 şi 1930; unul dintre iniţiatorii politicii „prin noi înşine”; ministru de finanţe în mai multe guverne şi prim-ministru între anii 1927 şi 1928; s-a numărat printre fondatorii Institutului Economic Român şi ai Institutului de Cercetări Agronomice al României; membru de onoare al Academiei Române din 1928 (m. 1930).În1868, se deschide la Sibiu primul Congres naţional-bisericesc al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria, unde se adoptă „statutul organic” (sancţionat de Frantz Joseph I, la 28 mai 1869) care consfinţeşte principiile fundamentale ale autonomiei mitropoliei ortodocse-române din Transilvania şi Ungaria.În 1868, cărturarii Mihail Kogălniceanu, Alexandru Papu-Ilarian şi George Sion sunt aleşi membri ai Societăţii Academice Române.În1916, 16/29 – 20.IX/3.X: are loc bătălia de la Praid-Sovata, ultima acţiune ofensivă a Armatei române pe frontul din Transilvania în campania din anii 1916-1917.În 1976, a intrat în funcţiune prima platformă românească de foraj marin.Gloria este prima platformă marină românească construită la şantierele navale Galaţi.La 9 noiembrie 1975 a fost lansată la apă prima platformă românească de foraj marin, Gloria.Platforma de foraj marin Gloria este o platformă de tip autoridicătoare cu patru picioare cu zăbrele din material tubular.Platforma a fost concepută cu utilaje şi instalaţii realizate la Galaţi, Bucureşti, Reşiţa, Timişoara, Bârlad, Câmpina, Oradea, Roman, Cluj-Napoca, Ploieşti şi Arad şi a început activitatea de foraj la 16 septembrie 1976, la o distanţă de 72 Mm în largul Mării Negre, la o adâncime maximă a apei de 90 m. În prezent Gloria aparţine de Petrom.În1983, a murit dramaturgul Horia Lovinescu (n. 1917). A scris piese de teatru axate pe conflicte sociale şi psihologice (Moartea unui artist, 1964; Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă, 1980) şi altele.În1993, s-a stins din viaţă, la Bucureşti, Silvia Popovici (n.1933), actriţă română de teatru şi film. A interpretat roluri pe scenă în piese de T. Wiliams, B. Brecht, H. Lovinescu, A. Camus şi în film: Darclée; Gioconda fără surâs; Trecătoarele iubiri etc.În 1996, dezvăluirile privind aurul naziştilor determină Elveţia să renunţe la un tabu internaţional: secretul bancar, datând din 1934.În1997, s-a stins din viaţă, la Bucureşti, Alecu Popovici (n.1927), scriitor român. Om de teatru, ziarist şi profesor, el şi-a dedicat viaţa culturii româneşti, căreia i-a lăsat moştenire peste 40 de piese de teatru şi numeroase volume de proză şi versuri, dedicate copiilor şi tinerilor. A condus destinul Teatrului „Ion Creangă” din Bucureşti ani îndelungaţi. În 2000, a murit poetul Ioan Alexandru (numele la naştere Ion Şandor); a tradus din poezia austriacului Rainer Maria Rilke, „Odele” grecului Pindar, precum şi „Cântarea Cântărilor”, din ebraică (1977); după 1989 s-a implicat în politică, înscriindu-se în PNŢCD (n. 1941). A scris versuri de meditaţie patetică şi oraculară pe tema existenţei (Infernul discutabil, 1966; Vămile pustiei, 1969) şi a istoriei (Imnele Transilvaniei, 1972; Imnele bucuriei, 1973 etc.). În 2008, a murit Dan Horia Mazilu, istoric literar (considerat unul dintre specialiştii cei mai profunzi ai formelor şi dinamicii literaturii române vechi), scriitor, traducător; membru corespondent al Academiei Române din 2001 (fost director general al Bibliotecii Academiei) (n. 1943)

Iar acum urmează să vedem ce s-a întâmplat în 17 septembrie…În 642,  Biblioteca din Alexandria (Egipt) este distrusă în urma unui incendiu. Înfiinţată de primii doi monarhi din dinastia Ptolemeilor, în secolul al III-lea î.Ch., a fost cea mai însemnată bibliotecă din antichitate.Situată în Alexandria, adevărată metropolă a civilizaţiei greco-romane din Egiptul antic, conţinea peste 900.000 de pergamente.În 980, s-a născut Avicenna (numele latinizat al lui Abu Ali Ibn-Sina), filosof, naturalist şi medic arab de origine persană; autor al „Canonului medicinei”, care a stat mult timp la baza studierii medicinei (m. 1037).În1480, are loc instituirea inchiziţiei în Spania (campanie sângeroasă împotriva ereticilor, maurilor şi evreilor). Inchiziţia spaniolă a fost fondată de monarhii catolici Ferdinand şi Isabela pentru a menţine catolicismul în regatele lor şi s-a situat sub controlul direct al monarhiei spaniole. Nu a fost abolită definitiv decât în 1834, în timpul domniei lui Isabela a II-a.Inchiziţia, ca tribunal ecleziastic, avea jurisdicţie numai asupra creştinilor botezati. Însă, de când evreii (în 1492) şi maurii musulmani (în 1502) au fost exilaţi din Spania, jurisdicţia Inchiziţiei de-a lungul unei perioade lungi a istoriei sale s-a extins practic auspra tuturor supuşilor coroanei. Inchiziţia avea în mare parte scopul de a asigura catolicismul celor recent convertiţi, cunoscuţi drept conversos sau marranos.În1607, s-a născut, la Sibiu, Georg Kraus (m.1679), cronicar german din Transilvania. În lucrarea sa Cronica Transilvaniei, care cuprinde perioada 1608-1665, prezintă informaţii privind istoria celor trei ţări române.În 1773, s-a născut, la Viena, Austria, Constantin Caracaş (m.1828), medic, tipograf şi editor român. A contribuit la organizarea ştiinţifică a medicinii româneşti şi a introdus vaccinarea antivariolică în Ţara Românească. A fost unul dintre fondatorii spitalului „Filantropia” din Capitală. A înfiinţat la Bucureşti prima tipografie laică din Ţara Românească (1817). În1787, a fost adoptată Constituţia SUA, de către Convenţia Constituţională a Statelor Unite ale Americii, desfăşurată la Philadelphia (Pennsylvania), care proclama noul teritoriu republică federală şi introducea sistemul prezidenţial de guvernământ; intrată în vigoare la 4.III.1789, Constituţia SUA este valabilă, cu unele amendamente (27 la număr), şi astăzi.În1817, s-a născut, la Cernăuca-Cernăuţi, Gheorghe Hurmuzaki (m.1882), publicist şi om politic român. A participat la mişcarea revoluţionară de la 1848 din Moldova. A fost redactor responsabil (1848-1849) al primului periodic al românilor bucovineni „Bucovina”. A luptat pentru caracterul unitar al limbii şi valorificarea folclorului românesc. În 1823, s-a stins din viaţă, la Avrig, jud. Sibiu, Gheorghe Lazăr (n.1779), cărturar iluminist român.În 1844, s-a născut, la Bucureşti, Constantin I. Brătianu (m.1910), general, geodez şi topograf român. Membru corespondent al Academiei Române (1899). A luat parte la Războiul de Independenţă din 1877-1878. S-a numărat printre fondatorii revistei România militară (1864). În vederea întocmirii hărţii României, a efectuat lucrări topografice şi geodezice. A fost unul dintre autorii Marelui dicţionar geografic român. A fost fiul lui Dimitrie Bratianu. În1881, 4/17, s-a născut George Bacovia, poet român. George Bacovia (n. 4/17 septembrie 1881, Bacău – d. 22 mai 1957, Bucureşti) a fost un scriitor român format la şcoala simbolismului literar francez. Este autorul unor volume de versuri şi proză scrise în baza unei tehnici unice în literatura română, cu vădite influenţe din marii lirici moderni francezi pe care-i admira. La început văzut ca poet minor de critica literară, va cunoaşte treptat o receptare favorabilă, mergând până la recunoaşterea sa ca cel mai important poet simbolist român şi unul dintre cei mai importanţi poeţi din poezia română modernă. În 1919, a luat fiinţă la Cluj Conservatorul de muzică şi artă dramatică, care poartă astăzi numele primului său director: compozitorul şi dirijorul Gh. Dima. În 1935, România este aleasă membru permanent în Consiliul Ligii Naţiunilor. În 1939, în urma invaziei Poloniei de către URSS, în noaptea de 17 spre 18 septembrie, preşedintele Poloniei, membrii guvernului şi o parte din armata poloneză, au trecut graniţa în România; mulţi dintre refugiatii polonezi au parasit apoi România cu sprijinul guvernului de la Bucureşti. În1944, în timpul celui de-al doilea război mondial, Armata a 4-a Română a dus lupte grele pentru forţarea Mureşului în centrul Transilvaniei, în zona Oarba de Mureş.În 1973, s-a înfiinţat Cenaclul „Flacăra”, sub conducerea poetului Adrian Păunescu; Cenaclul (interzis de autorităţile comuniste la 16.VI.1985) a fost o adevărată rampă de lansare pentru numeroşi interpreţi ai muzicii tinere româneşti, poeţi şi alţi creatori.În1976, prima navetă spaţială este făcută cunoscută publicului, iar în1994, a murit Sir Karl Popper, filosof britanic de origine austriacă, unul dintre cei mai importanţi filosofi ai ştiinţei din secolul XX (n. 1902).

Finalmente, să vedem ce s-a întâmplat în 18 septembrie…În anul 53, s-a născut Traian, împărat roman (d. 117) Marcus Ulpius Nerva Traianus (n. 18 septembrie 53, Italica Santiponce, d. 9 august 117 Selinus Cilicia), Împărat Roman între (98 – 117) a fost al doilea dintre cei aşa-zişi cinci împăraţi buni ai Imperiului Roman (dinastia Antoninilor) şi unul dintre cei mai importanţi ai acestuia. În timpul domniei sale, imperiul a ajuns la întinderea teritorială maximă.În1600, Mihai Viteazul este învins la Mirăslău. Mihai Viteazul pierde Ardealul, fiind înfrânt de trupele austriece conduse de generalul Gheorghe Basta. În1739, a fost încheiată pacea de la Belgrad; a fost pus punct războiului ruso-austro-turc din perioada 1736-1739; Imperiul Habsburgic restituia Ţării Româneşti Oltenia.În1831, a murit poetul Vasile Cârlova; deşi concentrată doar în câteva poezii, experienţa sa literară este atât de semnificativă, încât se constituie în veritabilul început al liricii române moderne (n. 1809).În 1911, 18.IX / 1.X: Grigore Brezeanu (regizor şi scenarist, unul dintre pionierii cinematografului românesc) termină primul film artistic românesc, „Amor fatal”; în distribuţie: Lucia Sturdza şi Tony Bulandra. În1931, a început agresiunea Japoniei împotriva Chinei. Acţiunile agresive ale Japoniei au drept rezultat ocuparea, în mai puţin de 5 luni, a întregului teritoriu al Chinei de nord-est (provincia istorică Manciuria).În1947, are loc inaugurarea Teatrului Municipal din Bucureşti (actualul Teatru „Lucia Sturdza Bulandra”), cu piesa „Insula” de Mihail Sebastian, în regia lui Mircea Şeptilici, care a realizat şi decorurile şi costumele; interpreţi: Jules Cazaban, Beate Fredanov, Ion Lucian şi Nicolae Sireteanu Iniţial, teatrul s-a numit Teatrul Municipal, apoi Teatrul Lucia Sturdza Bulandra iar în prezent se numeşte Teatrul Bulandra.Teatrul Bulandra din Bucureşti a fost înfiinţat în anul 1947 iar primul director a fost Lucia Sturdza Bulandra. În perioada 1963 – 1972,Liviu Ciulei a fost director al teatrului, iar din anul 2002 teatrul Bulandra este condus de regizorul Alexandru Darie.Începînd din anul 1991, Teatrul Bulandra este membru al Uniunii Teatrelor din Europa, o asociaţie fondată în martie 1990. În prezent, activitatea teatrală se desfăşoară în două săli, sala „Liviu Ciulei” (renovată în 2002), aflată în apropierea cheiului Dâmboviţei şi sala „Toma Caragiu” (renovată în 2003), situată în apropierea parcului „Grădina Icoanei”.Clădirea Izvor era sediul central al teatrului, unde se află sala de spectacole şi administraţia teatrului. Sala de pe strada Icoanei era înainte de război sala de spectacole a Şcolii Centrale de Fete. După naţionalizare, a fost trecută în patrimoniul statului sub numele de sala Filimon Sârbu. Ulterior, această sală a primit numele de „Toma Caragiu”, în memoria marelui actor român.În 2011 sala „Izvor” a primit numele de „Liviu Ciulei”, în memoria regizorului, actorului şi directorului teatrului Bulandra.Clădirea a fost ridicată între anii 1926 – 1929 după planurile arhitectului Ion Trajanescu şi sub coordonarea inginerului Constantin Cihodaru. E cunoscută şi sub numele de Palatul Ligii Culturale. Faţada combină elemente de arhitectură neoromânească cu stilul Art Deco. În1954, a fost înfiinţată Compania TAROM prin încetarea activităţii TARS (Transporturi Aeriene Româno-Sovietice).În 1959, a fost înfiinţată Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), în baza Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, amendate prin Protocolul nr. 11; Convenţia (care asigură principiul apărării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale la nivelul Consiliului Europei) a fost semnată la 4.XI.1950, la Roma, şi a intrat în vigoare la 3.IX.1953; CEDO are sediul la Strasbourg şi i se poate adresa orice stat contractant sau orice persoană particulară care se consideră victimă a unei violări a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.În 1962, a murit Krikor H. Zambaccian, critic şi colecţionar de artă; impresionanta sa colecţie de obiecte de artă modernă românească şi franceză a donat-o, în 1947, statului român, deschizând în Bucureşti, la 19 mai acelaşi an, muzeul ce-i poartă numele şi care, ulterior, a fost încorporat în cadrul Muzeului Colecţiilor de Artă; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1889).În1974, a fost inaugurat, la Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, Monumentul Ostașului Român.Creaţie a sculptorului Peter Balogh, monumentul se înalţă pe o colină situată în municipiul Sfântu Gheorghe.A fost construit din iniţiativa locală, în memoria militarilor români care şi-au jertfit viaţa în luptele pentru alungarea inamicului din zonă. În1977, apare prima fotografie a ansamblului Pământ – Luna.În1990, a murit cântăreaţa Ioana Radu, interpretă de romanţe şi muzică populară. Ioana Radu (n. 17 februarie 1917, Bucureşti — d. Bucureşti) a fost o cântăreaţă română de muzică populară şi romanţe. A fost sora cântăreţei Mia Braia. Pe numele adevărat Eugenia (Jana) Braia, copilăreşte în Craiova, unde era stabilită familia artistei. În ianuarie 1936 soseşte în Bucureşti. Aici, se înscrie, cu ajutorul cântăreţului Petre Alexandru (soţul Miei Braia), la un concurs de muzică populară organizat deSocietatea Română de Radiodifuziune, care a durat trei luni şi la care erau înscrişi 800 de candidaţi. Au fost admise doar Eugenia Braia şi Eugenia Nedelea (Rodica Bujor). Comisia, condusă de Theodor Rogalski, era alcătuită din Valentina Creţoiu, Aurel Alexandrescu (amândoi prim solişti ai Operei), Alfred Pagoni, Grigoraş Dinicu, Alfred Alessandrescu şi Ion Filionescu (compozitor şi pianistul lui George Enescu), cel care i-a ales pseudonimul artistic – Ioana Radu. Cântă prima oară la Radio pe 30 aprilie 1939, într-un program de muzică uşoară cu Petre Alexandru şi Mia Braia, cu numele Jana Radu şi acompaniată de Ansamblul „Serenada” condus de Sandu Marian. Melodiile pe care le-a interpretat au fost „Pădure şi iar pădure”, „De cine dorul se leagă” şi „Dorule”. Debutul radiofonic real, cu pseudonimul ales de Ion Filionescu, s-a desfăşurat în 29 octombrie 1939, în cadrul căruia a prezentat un buchet de melodii populare („Dorule şi-o boală grea”, „Când o fi la moartea mea”, „Am iubit şi-am să iubesc”, „Mă suii pe dealul Cernei”, „La Ciolpan, la crucea’naltă”, „Foaie verde ca cicoarea”) în acompaniamentul orchestrei Vasile Julea. Pentru astăzi voi încheia cele câteva momente de istorie din mașina timpului. Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!

Al dumneavoastră,

Nicolae Uszkai

Surse foto:

Wagon Wheels Decorative Wooden