„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 11 la 17 iulie
  de Nicolae Uszkai, Brașov

Motto: „Un popor care nu își cunoaște istoria și eroii, e ca un copil care nu își cunoaște părinții” – Nicolae Iorga

Stimați cititori, privitori, ascultători și dragi amici, astăzi voi continua obiceiul de fiecare sâmbătă, de trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Repet ce am mai spus aici, că e greu să alegi din noianul de fapte și personalități care au marcat istoria și, firește, nu le vom ști niciodată pe toate, dar merită să încercăm să aflăm cât mai mult și mai multe! Prin urmare, să vedem, pentru început, ce s-a întâmplat într-o zi de 11 iulie de-a lungul timpului…

11 iulie este „Ziua Mondială a Populaţiei”; se celebrează anual, la recomandarea din iunie 1989 a Consiliului Director al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare-PNUD; marchează „Ziua celor cinci miliarde” de locuitori ai Terrei, celebrată în întreaga lume la 11 iulie 1987.La 1428, este prima atestare a Mănăstirii Horaiţa (judeţul Neamţ), emisă de Cancelaria lui Alexandru cel Bun, domnul Moldovei (1400-1432).Mănăstirea Horaiţa este aşezată la altitudinea de 600 de metri, nu departe de poalele muntelui Horăiciorul – 1.076 de metri, lângă versantul răsăritean al munţilor Stânişoarei din Carpaţii Orientali şi intre mănăstirile Almaş si Varatec. În 1714, Dimitrie Cantemir este ales membru de onoare al Academiei din Berlin. Este pentru prima dată când un român este ales într-un for ştiinţific internațional. În1780, a apărut, în limba latină, prima gramatică a limbii române, „Elementa linguae daco-romanae sive valachicae” de Samuil Micu şi Gheorghe Şincai. În anul1866,Camera Deputaților a adoptat Constituţia Romaniei pe care a depus jurământ Carol I.În 1909, 11/24, s-a născut Constantin Noica, filosof şi eseist; mentor spiritual în cadrul aşa-numitei „Şcoli de la Păltiniş”; deţinut politic între anii 1958 şi 1964; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (m. 1987). În 1917, 11/24.VII – 1/14.VIII: începe bătălia de la Mărăşti; puternică ofensivă a Armatei a II-a române, comandată de generalul Alexandru Averescu, în cooperare cu Armata a IX-a rusă, soldată cu o importantă victorie împotriva armatei germane – 1920: S-a născut (la Vladivostok, Rusia) Yul Brynner, actor de film american de origine rusă (m. 1985). În 1937, a murit George Gershwin, compozitor, pianist şi dirijor american; a creat aşa-numitul jazz simfonic (n. 1898) („Rapsodia albastra“, „Un american la Paris“).În anul1939, a murit istoricul britanic Harold William Temperley, unul dintre cei mai de seamă istorici ai vremii; a fost atras şi de istoria Ţărilor Române, despre care a publicat numeroase studii şi documente; membru corespondent străin al Academiei Române din 1933 (n. 1879). În 1940, în condiţiile declanşării celui de-al Doilea Război Mondial, România se retrage din Liga Naţiunilor (Societatea Naţiunilor), care din 1938 îşi continua o existenţă pur formală. În1975, arheologii chinezi anunțau descoperirea „Armatei din teracotă”.În 1989, a murit Sir Laurence Olivier, actor şi regizor englez de teatru şi film; reprezentant ilustru al şcolii teatrale engleze, în primul rând al celei shakespeariene (n. 1907).În anul1995, a avut loc masacrul de la Srebrenica, în estul Bosniei, când 8.000 de musulmani au fost ucişi de forţele sârbe bosniace, în timpul războiului bosniac (martie 1992 – noiembrie 1995); este cel mai sângeros episod pe care l-a cunoscut Europa după cel de-al Doilea Război Mondial. În 1997, președintele SUA, Bill Clinton, a efectuat o scurtă vizită la București, prilej cu care are o convorbire cu președintele României, Emil Constantinescu și ține o cuvântare în Piața Universității.

Să trecem acum să vedem ce s-a întâmplat într-o zi de 12 iulie…La anul1475, în faţa iminentului atac turcesc, Ştefan cel Mare recunoaşte suzeranitatea regelui Ungariei, Matei Corvin, care se obligă să-l sprijine pe domnul Moldovei în lupta împotriva turcilor (printr-un act care va fi emis, la Buda, la 15 august).În 1536, a murit umanistul Erasmus din Rotterdam, personalitate remarcabilă a Renaşterii. Este cunoscut ca editor erudit al clasicilor greci şi latini şi al scrierilor patristice; a tradus in limba latină „Noul Testament”. A fost independent față de Reformă, aparținând spiritului toleranței împotriva concepţiei lutheraniste a predestinării şi un critic sarcastic al exceselor catolicismului („Colocvii”, „Adagii”, „Elogiul nebuniei”) (n. 27.10.1469). În anul1797, a murit Ienăchiţă Văcărescu, istoric, filolog şi poet(n. 1740).Este autorul celei dintâi gramatici româneşti tipărite (1787), care, pe lângă diversele categorii gramaticale, cuprinde şi un capitol de prozodie, ilustrat cu exemple originale.În anul1844, are loc inventarea sirenei de ceaţă. Căpitanul J.N. Taylor din Royal Navy a testat o sirenă de ceaţă. Aceasta emite semnale acustice atunci când, din cauza ceţii, lumina farurilor (de navigaţie) nu mai este vizibilă. În1854, s-a născut George Eastman, inventator şi industriaş american; a realizat şi utilizat pentru prima oară, în 1878, plăcile de bromură gelatinoasă de argint în domeniul tehnicii fotografice; a inventat, în 1888, aparatul de fotografiat „Kodak”, iar în 1889 a brevetat filmul transparent de nitroceluloză; în 1892 a fondat „Eastman Kodak Company” (m. 1932). În anul1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza semnează Ordonanţa de înfiinţare a Oficiului Central de Statistică Administrativă, marcând actul de naştere al statisticii oficiale în Romania. De acest moment îşi leagă numele doi eminenţi economişti români ai veacului al XIX-lea, Dionisie Pop Marţian şi Ion Ionescu de la Brad.La anul 1882, 12/2, s-a născut matematicianul Traian Lalescu, unul dintre fondatorii teoriei ecuaţiilor integrale, autorul primei lucrări sintetice importante în acest domeniu din literatura ştiinţifică; din iniţiativa sa a luat fiinţă Şcoala Politehnică din Timişoara, fiind primul ei rector (1920-1921); membru post-mortem al Academiei Române din 1991 (m. 1929).În 1885, a murit generalul Mihail Cristodulo Cerchez, comandant al trupelor române la Plevna, în timpul Războiului de Independenţă; la 28.XI.1878, când Osman Paşa a încercat să iasă din încercuirea Plevnei, i-a predat sabia generalului Cerchez, declarându-se prizonier; generalul s-a remarcat şi în luptele de la Smârdan şi Vidin; membru al Societăţii „Junimea” din Iaşi (n. 1839).În anul1887, a murit Florian Aaron, istoric şi publicist; precursor al lui Mihail Kogălniceanu şi Nicolae Bălcescu, a făcut în istoriografia română trecerea de la iluminism la romantism; propagator al ideilor Şcolii Ardelene în Ţara Românească; participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească şi din Transilvania (n. 1805). În1910, a murit Charles Rolls, constructor britanic de automobile şi aviator; în 1904, a fondat, împreună cu Henry Royce (1863-1933), la Manchester, societatea „Rolls-Royce”, specializată în fabricarea de maşini de lux, care a deţinut supremaţia mondială absolută; în timpul Primului Război Mondial „Rolls-Royce” a fabricat motoare de aviaţie; după al Doilea Război Mondial a fost prima societate care a fabricat în serie motoare cu reacţie (n. 1877).  În1948, Biblioteca Fundației Universitare „Carol I” este transformată în Biblioteca Centrală a Universităţii din Bucureşti. În 1960, Franţa a acceptat să acorde independenţa statelor Nigeria, Volta Superioară, Coasta de Fildeş, Ciad, Africa Centrală şi Congo. În anul1986, a murit actorul George Calboreanu (n. 5.01.1896).În anul1991, Palatul Cotroceni a devenit Muzeu Naţional sub patronajul Ministerului Culturii.În1999, a murit prozatorul si eseistul Mircea Nedelciu („Efectul de ecou controlat”, „Amendament la instinctul proprietăţii”, „Tânguire de mior”) (n. 12.10.1950).În 2004, a murit Mioara Avram; specialistă în gramatică, ortografie şi lexicologie; redactor-responsabil la „Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române” (n. 4 februarie 1932, Tulcea, d.Bucureşti). De-a lungul mai multor decenii a avut un rol esenţial în analiza, normarea şi popularizarea diferitelor aspecte din gramatica limbii române, mai cu seamă în domeniul ortografiei. A condus Sectorul de gramatică al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” din Bucureşti al Academiei Române.

Acum să vedem ce s-a întâmplat în 13 iulie…La anul 100 î.Hr., s-a născut Cezar (Caius Iulius Caesar), om politic, general, scriitor şi orator roman; unul dintre cei mai străluciţi strategi ai Antichităţii; a introdus, în anul 45 î.H., calendarul iulian (m.15.III.44 î.H; asasinat).Luna iulie poarta numele acestuia, nume atribuit de Octavian Augustus, nepotul lui Cezar (d.15.03.44 î.Hr.).În 1762: A murit astronomul englez James Bradley; prima sa descoperire este cunoscută sub denumirea „aberaţia luminii” (1727); cea de-a doua descoperire importantă, „mutaţia axei Pământului”, a făcut-o în 1747. James Bradley (n. martie 1693 — d. 13 iulie 1762) a descoperit că era nevoie să modifice permanent înclinaţia telescopului sau pentru a putea capta lumina stelelor pe măsură ce Pământul se rotea în jurul Soarelui. A ajuns astfel la concluzia că mişcarea Pământului deplasa telescopul în lateral faţă de lumina care cobora asupra acestuia. Unghiul de înclinaţie, numitaberaţie stelară, este aproximativ egal cu raportul dintre viteza orbitală a Pământului şi viteza luminii. (Aceasta reprezintă şi una dintre metodele prin care oamenii de ştiinţă au demonstrat că Pământul se mişcă în jurul Soarelui şi nu invers).În1841, a fost semnată Convenţia Internaţională de la Londra privind regimul  strâmtorilor Bosfor şi Dardanele.În1878, la Tratatul de la Berlin, puterile europene redesenează harta Balcanilor. Serbia, Muntenegru şi România devin complet independente de Imperiul Otoman. Congresul de la Berlin (13 iunie – 13 iulie 1878) a fost o întâlnire a principalelor puteri europene ale vremii şi reprezentanţi ai Imperiului Otoman. Congresul s-a desfăşurat în urma conflictului dintre Imperiul Ţarist şi cel Otoman (1877-1878) şi a avut drept scop principal reorganizarea Ţărilor Balcanice. Cancelarul Otto von Bismarck a fost cel care a încercat să echilibreze balanţa între interesele divergente avute în zonă de Imperiul Britanic, Imperiul Austro-Ungar şi Imperiul Rus. În 1886, s-a născut Maria Ventura, actriţă de renume european (societară a Comediei Franceze din 1922); directoare (1929-1934) a unui teatru bucureştean ce i-a purtat multă vreme numele; stabilită în Franţa (m. 1954, la Paris).În anul1897, Guglielimo Marconi patentează aparatul de radio.În1908, femeile concurează la Jocurile Olimpice moderne pentru prima dată. În anul 1916, 13/26: A murit chimistul Nicolae Teclu; cercetări privind arderea, gazele, tehnologia hârtiei; membru al Academiei Române (n. 1839), La 1928, la concursul automobilistic de la Monthelery din Franţa, românul Matei Ghica stabileşte opt recorduri mondiale. În anul 1930, primul campionat mondial de fotbal a fost organizat la Montevideo, Uruguay. La1945, întreprinderea IAR Braşov a trecut la producţia de pace, începând munca pentru executarea primului lot de 3.000 de tractoare, fabrica de avioane fiind desfiinţată din dispoziţia autorităţilor sovietice. În 1945, a fost transportată prima bombă atomică în deşertul din New Mexico, fiind pregătită pentru primul test care a avut loc două zile mai târziu.În 1956,apare Hotărârea CC al PMR şi a Consiliului de Miniştri cu privire la îmbunătăţirea învăţământului de cultură generală (se generalizează învăţământul de şapte ani şi se înfiinţează noi şcoli şi institute pedagogice cu o durată de şcolarizare de doi ani pentru pregătirea învăţătorilor).În1977, o pană de curent de 25 de ore a cauzat panică şi haos în New York.În 2011, a murit Cornel Fugaru, compozitor de muzică uşoară, solist vocal şi instrumentist (n. 1940).

Trecând la  ziua de 14 iulie, trebuie să menționez că aceasta este „Ziua transmisioniştilor militari”, sau a „comunicațiilor militare”, cum se spune astăzi; la 14.VII.1873 principele Carol a semnat un decret prin care s-a aprobat înfiinţarea unei secţii de telegrafie în cadrul Batalionului de geniu al Armatei române, marcându-se, astfel, apariţia transmisiunilor militare. În anul1582, a apărut „Palia de la Orăştie”, prima traducere românească a celor două cărţi de început ale „Vechiului Testament” („Geneza” şi „Exodul”), monument de limbă veche românească, important document lingvistic, mai ales datorită încercărilor de unificare a limbii prin evitarea regionalismelor; a fost tipărită la Orăştie de meşterul-tipograf Şerban, fiul diaconului Coresi, şi de diaconul Marian.În1700, a fost semnat Tratatul de pace de la Constantinopol între Rusia şi Turcia, prin care Marea Azov a fost atribuită Rusiei. În 1789, căderea Bastiliei a marcat începutul Revoluţiei franceze. În 1813, în Bucureşti, pe podul Mogoşoaiei, se deschide prima „spiţerie” (farmacie), iar la 1867, Alfred Nobel, inventator suedez, face prima demonstraţie privind puterea dinamitei.În 1892, a murit Grigore Manolescu, actor român, unul din star-urile teatrului românesc de la sfârşitul veacului al 19-lea, rămas celebru, între altele, pentru interpretarea rolului lui Hamlet (n.29.03.1857). În anul1932, a murit Dimitrie Paciurea, sculptor român (n. 1873).La anul 1947, un grup de zece conducători ai PNŢ, în frunte cu Ion Mihalache, vicepreşedinte, Nicolae Penescu, secretar general, şi Nicolae Carandino, director la ziarul „Dreptatea“, a fost arestat pe aeroportul din Tămădău, la 46 de km de Bucureşti, sub acuzaţia de „fugă într-o ţară străină“.În 1965, a murit Matila Ghyka (Matila Costiescu), ofiţer de marină, diplomat, estetician, scriitor, matematician, inginer şi istoric român. (n. 13.09.1881), iar în 1967, a murit Tudor Arghezi, poet, prozator, dramaturg şi publicist; membru al Academiei Române. Tudor Arghezi (n. 21 mai 1880, Bucureşti) a fost un scriitor român cunoscut pentru contribuţia sa la dezvoltarea liricii româneşti sub influenţa baudelairianismului. Opera sa poetică, de o originalitate exemplară, reprezintă o altă vârstă marcantă a literaturii române.A scris, între altele, teatru, proză (notabile fiind romanele Cimitirul Buna Vestire şi Ochii Maicii Domnului), pamflete, precum şi literatură pentru copii.A fost printre autorii cei mai contestaţi din întreaga literatură română. Numele său adevărat este Ion N. Theodorescu, iar pseudonimul său, Arghezi, provine, explică însuşi scriitorul, din Argesis – vechiul nume al Argeşului. Ovid S. Crohmălniceanu propunea în studiul consacrat operei poetului din Istoria literaturii române între cele două războaie mondiale o altă explicaţie, pseudonimul ar proveni din unirea numelor a doi celebri eretici, Arie şi Geza. Arghezi este unul dintre autorii canonici din literatura română.

Urmează să vedem ce s-a întâmplat într-o zi de 15 iulie…15 iulie este „Ziua mărcii poştale româneşti”; în anul 1858 apărea, la această dată, prima marcă poştală emisă în sud-estul Europei, de către Principatul Moldovei; vestitul şi preţiosul „Cap de bour” (a cărei primă emisiune cuprindea patru timbre) a apărut cu cinci ani înaintea primului timbru emis de Imperiul Otoman; ziua se celebrează din 1958, când Poşta Română a aniversat un secol de când au fost emise renumitele mărci, şi este marcată anual prin lansarea unor emisiuni cu diverse tematici de mare interes pentru filatelişti. La anul 1099, se încheie prima Cruciadă (1096-1099), prin asedierea şi cucerirea Ierusalimului de către cruciaţii conduşi de Godefroy de Bouillon; încheierii Cruciadei, declanşate la apelul Papei Urban al II-lea, îi urmează formarea diferitelor state creştine din Orient.În1240, are loc victoria armatelor ruseşti asupra armatelor suedeze (Bătălia de pe Neva).În 1410, are loc bătălia de la Grunwald, soldată cu înfrângerea cavalerilor teutoni de către forţele unite ale polonilor şi lituanieni sprijiniţi de ruşi, cehi, moldoveni, tătari. În 1497,începe construcţia bisericii Naşterea Sf. Ioan Botezatorul din Piatra-Neamţ, ctitorie a lui Ştefan cel Mare; lucrările au fost finalizate la 11.XI.1498, când a avut loc ceremonia de sfinţire a bisericii; aceasta şi Turnul Clopotniţei este tot ce a rămas din complexul Curţii Domneşti de la Piatra-Neamţ.Biserica Naşterea Sf. Ioan Botezătorul din Piatra Neamţ este o capodoperă a arhitecturii ecleziastice moldoveneşti de la sfârşitul secolului al XV-lea, una din construcţiile care s-au păstrat până astăzi din vechea reşedinţă domnească de la Neamţ. Edificiul a fost ridicat între anii 1497-1498 în stilul moldovenesc constituit în epoca lui Ştefan cel Mare, cu puternicele influenţe ale arhitecturii gotice (contraforturi, socluri profilate, ancadramente etc. specifice acestui stil).Monumentul este de frumoase proporţii, de plan mixt boltit cu calote semisferice dispuse în filă, cu absidele laterale mascate de puternice rezalituri. Împreună cu turnul clopotniţă de la 1499, monumentul vădeşte pronunţate caracteristici gotice. Pe faţade se păstrează intactă o bogată decoraţie de ceramică smălţuită. În anul1606, s-a născut Rembrandt van Rijn, pictor olandez. Rembrandt Harmenszoon van Rijn (n. Leiden – d. 4 octombrie 1669, Amsterdam) a fost un pictor olandez din secolul al XVII-lea, considerat unul din cei mai mari pictori din istoria artei, celebru şi pentru desenele şi gravurile sale.A trăit în epoca ce s-a numit „vârsta de aur olandeză”, timp în care cultura, ştiinţa, comerţul şi influenţa politică a Olandei au atins apogeul. Rembrandt este autorul a 600 picturi, 300 gravuri şi peste 2000 desene.Maestru al tehnicei de clar-obscur, Rembrandt a fost „singurul pictor care şi-a putut permite să amestece noroiul cu strălucirea ochilor, focul cu cenuşa, sau să facă culorile să strălucească proaspăt, ca o floare, pe giulgiul mortuar roz sau bleu deschis” (Élie Faure).În1835, s-a născut medicul Alexandru Simion Marcovici, întemeietorul învăţământului de clinică medicală în România (m. 1886).În 1858, au fost tipărite în Moldova, primele mărci poştale. Acestea erau vestitele „Cap de bour” a căror primă emisiune cuprindea patru timbre.Prima emisiune de mărci poştale româneşti intitulată Cap de bour a fost tipărită la 15 iulie 1858 şi a intrat în circulaţie la 22 iulie 1858 la biroul poştal din Iaşi şi la 8 august 1858 la celelalte birouri poştale moldovene, iar la 31 octombrie 1858 a fost retrasă.În1881, s-a născut, la Turcheş, jud. Braşov, istoricul Ilie Minea (m.1943).A absolvit liceul la Braşov, după care a plecat la Budapesta, cu sprijinul Societăţii „Transilvania”, unde s-a înscris la Facultatea de Istorie.Şi-a luat licenţa în istorie în anul 1905, iar în 1907 şi-a dat doctoratul în istorie medie şi ştiinţe auxiliare. S-a specializat ulterior la Universitatea din Viena şi la Institutul de arhivistică din acelaşi oraş. În anul 1908 s-a întors în Transilvania, funcţionând ca profesor secundar la Caransebeş. A colaborat la două importante publicaţii româneşti din Ardeal, „Tribuna” şi „Telegraful român”. În 1910, a trecut munţii în România şi s-a stabilit la Bucureşti, unde s-a înscris la Universitate, ca student al profesorului Dimitrie Onciul. În anul 1911, este numit de către D. Onciul, care era director al Arhivelor statului, bibliotecar la această instituţie. În timpul primului război mondial Ilie Minea a urmat cursurile şcolii de ofiţeri în rezervă, după care a participat ca voluntar la bătăliile de la Mărăşeşti şi Oituz. După război a fost profesor la gimnaziul din Giurgiu, iar în 1922, ca urmare a morţii lui Alexandru D. Xenopol ajunge profesor în locul acestuia la Facultatea de Istorie, Catedra de istoria românilor, la Universitatea din Iaşi. Va ocupa această poziţie până la moartea sa, survenită la 19 februarie 1943. În anul 1925, a înfiinţat revista „Cercetări istorice”, pe care a tipărit-o cu mari sacrificii personale. Revista, în care s-au publicat valoroase studii de istorie medie şi modernă românească, a apărut până în anul 1947. În anul 1941, Ilie Minea a înfiinţat Institutul de istoria românilor „A. D. Xenopol”, pe lângă Facultatea de litere şi filozofie. Din anul 1964 instituţia înfiinţată de el se va numi Institutul de istorie şi arheologie. Opera sa a cuprins subiecte legate de istorie politică, economică, militară, culturală, socială, a instituţiilor, a relaţiilor internaţionale, pe lângă cercetările arheologice privind epoca medievală pe care le-a efectuat. În anul 1904, a murit Anton Pavlovici Cehov, dramaturg şi prozator rus (n. 1860) Cehov s-a născut la Taganrog, un oraş de la Marea Azov. Între 1867 şi 1879, face studii primare şi secundare în oraşul natal. Frecventează teatrul şi conduce o revistă a elevilor. După fuga tatălui său la Moscova, este nevoit să acorde meditaţii.În 1879, începe studii de medicină la Moscova şi-şi ajută financiar familia, publicând în reviste umoristice. După absolvirea facultăţii în 1884, profesează în jurul Moscovei. În 1886, începe colaborarea la revista Novoe Vremia (Timpuri noi), condusă de Alexei Suvorin, cel ce îi va fi editor.În această perioadă, publică proză, lucrând şi la piesele sale de teatru. În 1890, efectuează un voiaj în insula Sahalin, unde recenzează populaţia.În timpul voiajului său în Italia, din 1894, starea sănătăţii sale se înrăutăţeşte.În 1896, îl cunoaşte pe Constantin Stanislavski, care îi va regiza piesele de teatru. În 1897 este spitalizat, atins fiind de tuberculoză pulmonară. Între 1897 şi 1901, piesele sale de teatru (Unchiul Vania, Trei surori) sunt publicate şi reprezentate.În 1901, se căsătoreşte cu actriţa Olga Knipper (1868 – 1959).În 1903, finalizează piesa Livada cu vişini.În 1904, boala i se agravează şi, la 2/15 iulie, moare în sanatoriul de la Badenweiler, în Germania.În 1914, 15/28: Austro-Ungaria declară război Serbiei; începutul primului război mondial (15/28.VII.1914 – 11.XI.1918).Enciclopedia de istorie universală (2003) dă ca dată a declanşării războiului 28.VII.1914. La 28.VI.1914 au fost asasinaţi, la Sarajevo (Bosnia), arhiducele Franz-Ferdinand, moştenitorul tronului Austro-Ungariei, şi soţia sa de către un naţionalist sârb; „atentatul de la Sarajevo” (cum a rămas în istorie) a servit Austro-Ungariei şi Germaniei ca pretext pentru declanşarea Primului Război Mondial (1914-1918).

(Insert foto 2)

În 1936, a apărut, la Bucureşti, săptămânalul „Cuget clar”, revistă de direcţie literară, artistică şi culturală, sub conducerea lui Nicolae Iorga.În1940, Adolf Hitler îi adresează regelui Carol al II-lea o scrisoare prin care îi cere, pe un ton ultimativ, să facă unele concesii Ungariei horthyste, ameninţând că, în caz contrar, „sfârşitul va fi, mai devreme sau mai târziu, posibil chiar în foarte scurt timp, distrugerea României” . În1955,un număr de18 laureaţi ai Premiului Nobel semnează o declaraţie împotriva armelor nucleare; mai târziu declaraţia a fost semnată de alţi 34 laureaţi Nobel. În anul1964, s-a înfiinţat, la Bucureşti, studioul cinematografic „Animafilm”, specializat în producerea de filme de animaţie, iar în 1965, sonda spațială americană Mariner IV transmite spre Terra primele imagini ale Planetei Marte. În1972, se lansează la apă, la Şantierul Naval Galaţi, cargoul de 15.000 tdw, cel mai mare vas construit până la acea dată în România.În1975, au fost lansate pe orbită nava americană „Apollo 18″ şi cea rusească „Soiuz 19″; ele s-au întâlnit în spaţiu la 17 iulie, începând primul zbor comun din istoria astronauticii a celor două tipuri de nave („Soiuz” a revenit pe Pământ la 21 iulie, iar „Apollo”, la 24 iulie).

Iar acum să trecem la următoarea zi, cea de 16 iulie…Aceasta este „Ziua memoriei naţionale” în Franţa, stabilită de fostul preşedinte francez François Mitterrand, în 1993, pentru comemorarea evreilor închişi pe velodromul de iarnă din Paris (16-17.VII.1942) şi trimişi în lagărul de la Auschwitz-Birkenau.La anul 622, Profetul Mahomed este forţat să fugă de la Mecca la Medina; potrivit tradiţiei, acesta a început atunci propovăduirea credinţei în Allah.Această fugă, numită Hegira, a marcat începutul islamului.Calendarul islamic începe de la această dată, iar anii sunt număraţi de la „A.H.” însemnând „Anul Hegirei ” (anul musulman are doar 354 de zile).În 1054, are loc separarea Bisericii de Răsărit (de la Constantinopol) de Biserica de Apus (de la Roma), care a dus la apariţia Bisericii Ortodoxe (separarea este cunoscută în istorie sub numele de Marea Schismă); ruptura s-a oficializat prin excomunicarea reciprocă (anulată în 1965) dintre delegaţii pontificali, conduşi de cardinalul Umberto da Silva Candida, şi patriarhul din Constantinopol, Mihail Cerularios, ca urmare a îndelungatei dispute asupra noţiunii de Filioque şi a primatului episcopului Romei, refuzat de creştinii din Răsărit. În 1264, are loc prima menţiune documentară a oraşului Bistriţa, iar la 1544, Filip Moldoveanul primeşte din partea Sfatului sibian o recompensă pentru imprimarea unui „Catehism românesc” (este atestată, astfel, prima tipăritură românească, din care, însă, nu s-a păstrat niciun exemplar).În1661, Banca suedeză „Stockholms Banco” emite primele bancnote din Europa. Acestea au purtat numele de Kreditivsedlar .Banca din Stockholm a fost prima bancă europeană care a tipărit bancnote, la 16 iulie 1661. Folosirea monedei de hârtie modifica operaţiunile comerciale: bunurile reale şi efective sunt schimbate pe „hârtii” care au numai o valoare convenţională. Înainte, un bun real se schimbă pe un alt bun real. Din acest motiv, la început, bancnotele erau tratate cu neîncredere şi privite ca nişte hârtii ciudate şi fără valoare, dar cu care se putea cumpăra tot ce trebuia. În 1864, a fost emis Decretul domnesc privind înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, al cărei prim rector a fost juristul Gheorghe Costa Foru.Înfiinţată prin Decretul nr. 765 din 4 / 16 iulie 1864 al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi reclamându-se ca succesoare a structurilor de învăţământ superior inaugurate de Academia Domnească (1694), Universitatea din Bucureşti a contribuit şi contribuie în mod decisiv la dezvoltarea şi modernizarea învăţământului, ştiinţei şi culturii româneşti. În 1877, primele unităţi române au început să treacă Dunărea.În1898, are loc vizita oficială, la St.Petersburg, a lui Carol I, regele Romaniei (1866-1914), prima vizită, dupa cucerirea independenţei, a unui şef de stat român în Rusia (16/28-19/31). Sunt curios când se va întâmpla în vreun viitor previzibil asta… În 1913, s-a desfăşurat Conferinţa de pace de la Bucureşti (România, Grecia, Muntenegru, Serbia, Bulgaria şi Turcia) prin care s-a încheiat cel de-al doilea război balcanic.Prin tratatul semnat la această conferinţă, României i-a revenit partea din sudul Dobrogei (judeţele Durostor şi Caliacra) până la linia Turk – Smil – Ekrene. (16/29 iul. – 28 iul./10 aug). În 1920, se semnează (la Spa, Belgia), Acordul privind reparaţiile datorate de Germania puterilor învingătoare în Primul Război Mondial; României i se atribuie cota de numai 1 la sută din totalul reparaţiilor germane. Nici o câtime din cât a furat aceasta din România… În 1921, a avut loc primul Congres al medicilor din România, prezidat de prof. dr. Ioan Cantacuzino. (16-23).În1933, s-a născut actorul Gheorghe Cozorici. Gheorghe Cozorici a fost cel care l-a „reînviat” pe Ştefan cel Mare printr-o interpretare monumentală.„Ştefan cel Mare” (regia Mircea Drăgan), „Pădurea spânzuraţilor” (regia Liviu Ciulei), „Gioconda fără surâs” (regia Malvina Urşianu), „Moartea unui artist” (regia Horia Popescu), „Capcana mercenarilor” ,„Ciuleandra” (regia Sergiu Nicolaescu) sunt doar câteva dintre peliculele în care şi-a lăsat amprenta.A cunoscut cele mai intense trăiri în teatru şi în film şi i-a uimit pe toţi cu vocea sa…În 1941, unităţile române ale Diviziei 1 Blindată sub comanda generalului Sion au pătruns prin lupte în partea de nord a oraşului Chişinău în timpul celui de-al doilea război mondial. În anul 1943, a murit criticul si istoricul literar Eugen Lovinescu, directorul revistei „Sburătorul”; membru post-mortem al Academiei Române din 1991.Eugen Lovinescu (n. 31 octombrie 1881, Fălticeni) a fost critic şi istoric literar, teoretician al literaturii şi sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier şi nuvelist român, cel mai de seamă critic după Titu Maiorescu. Este autorul teoriei Sincronismului şi al Mutaţiei valorilor estetice. În ciuda valorii sale incontestabile, a faptului că şi-a susţinut doctoratul la Paris cu Emile Faguet, a ocupat doar o catedră de profesor de latină la liceul Matei Basarab din Bucureşti, fost profesor al Colegiului Naţional Mihai Viteazul din Bucureşti.Este tatăl criticului Monica Lovinescu şi unchiul prozatorului Anton Holban, al dramaturgului Horia Lovinescu şi al criticului literar şi specialistului în ocultism Vasile Lovinescu. În anul1945, a fost efectuată prima experienţă nucleară din lume, în deşertul Alamogordo – SUA (prima bombă atomică din istorie, numită „Trinity”, a avut o putere de 19.000 tone TNT; ca urmare a exploziei, suportul de lansare a fost pulverizat, iar nisipul, pe o rază de 700 metri, calcinat).Acesta a fost prima testare a unei bombe atomice.Pe un teritoriu cu un diametru de 1,6 kilometri, în cer s-a ridicat o minge gigantică de foc cu nuanţe de violet-verde-portocaliu. Explozia a cutremurat pământul, iar coloana de fum a urcat până la 11 km înălţime, căpătând forma intimidantă a unei ciuperci. Prima explozie nucleară i-a şocat pe militari şi pe oamenii de ştiinţă.În1961, atleta Iolanda Balaş, multiplă campioană, a stabilit, într-un concurs desfăşurat la Sofia (Bulgaria), al 14-lea (ultimul) record mondial la săritura în înălţime: 1,91 m. În 1965, Charles de Gaulle şi preşedintele Italiei, Giuseppe Saragat inaugurează tunelul de sub Mont Blanc, care leagă localitatea franceză Chamonix de cea italiană Aosta; considerat, la inaugurare, cel mai lung tunel din lume (11600 m), în prezent ocupă locul al patrulea. În 1969, este lansată racheta Saturn V în cadrul misiunii Apollo 11 care va duce pentru prima dată oameni pe Lună.

Următoarea zi din povestea noastră este cea de 17 iulie…Aceasta este  „Ziua Justiţiei Penale Internaţionale”. Această dată a fost stabilită prin Declaraţia de la Kampala (11 iunie 2010), adoptată cu prilejul primei Conferinţe de Revizuire a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, şi marchează aniversarea datei de 17 iulie 1998, moment istoric la care comunitatea internaţională a adoptat Statutul de la Roma. Adoptarea Statutului, tratatul fondator al Curţii Penale Internaţionale, a reprezentat un pas decisiv în lupta împotriva impunităţii pentru crime deosebit de grave, care pot ameninţa pacea şi securitatea globală, precum genocidul, crimele de război, crimele împotriva umanităţii şi crima de agresiune. La anul 1393, prin cucerirea Ţaratului bulgar de Târnovo, stăpânit de Ivan Şişman, Imperiul Otoman ajunge vecin cu Ţara Românească pe Dunăre; cu acest prilej, este cucerită, în urma unui asediu, cetatea Silistra, aflată în stăpânirea lui Mircea cel Bătrân.La1436, prima atestare a Chişinăului (azi, capitala R. Moldova), pe atunci un simplu sat din ţinutul Lăpuşna. În1440,Vladislav al III-lea, regele Poloniei (1434-1444), devine şi rege al Ungariei.În1453, victoria de la Castillon (Franţa) marchează sfârşitul „Războiului de 100 de ani” (1337-1453), conflict armat între Anglia şi Franţa pentru teritoriile franceze stăpânite de dinastia engleză şi pentru Flandra; englezii, conduşi de John Talbot, sunt înfrânţi de francezi, conduşi de Charles al VII-lea. În1790, a murit Adam Smith, autorul celebrei lucrări „Avuţia natiunilor”, cercetare asupra naturii şi cauzelor ei. Poate fi considerat creatorul economiei politice moderne şi părintele şcolii liberale, care a cunoscut o puternică dezvoltare în secolul al XIX-lea (n. 5.06.1723).În anul 1803, s-a născut Iosif Romanov, librar, editor, tipograf din Bucureşti.Iosif Romanov ortografiat şi Romano (n. Bendorf, în Scaunul Nocrich, azi Beneşti, judeţul Sibiu) a fost un tipograf, librar şi editor român din Bucureşti din prima jumătate a secolului XIX.Din documentele vremii precum Catagrafia supuşilor străini din anul 1841-Arhivele statului Bucureşti, fondul Agie, reiese că Iosif Romanov, librarul, venise în capitala Ţării Româneşti de la Sibiu şi că era supus cezaro-crăiesc, adică austriac, având actul de suditare 46, statut care conferea o serie de privilegii celor care se stabileau şi îşi desfăşurau comerţul în Principatele române.În asociere sau tovărăşie, cum se mai spunea atunci, Iosif Romanov va înfiinţa prima Companie de carte românească cu sediul în Bucureşti care ulterior va avea reprezentanţi la Viena,Constantinopol şi Cairo. – 1810: S-a născut August Treboniu Laurian, filolog (în ciuda concepţiei sale latiniste exagerate, a lăsat câteva lucrări importante în lexicografia românească), istoric (a întemeiat, alături de Nicolae Bălcescu, prima revistă de istorie din Ţara Românească – „Magazin istoric pentru Dacia”, 1857), publicist şi om politic (unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania); membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866, preşedinte al acestui for (1870-1872, 1873-1876) (m. 1881).În1815, s-a născut medicul Iuliu Baraş, întemeietorul primului spital de copii din Bucureşti (la 10.X.1858 a fost deschisă o secţie cu 40 de paturi, într-o clădire din cartierul Dudeşti care-i aparţinea dr. Baraş, unde, pentru prima dată, îngrijirea copiilor bolnavi se făcea separat de cea a adulţilor) (m. 1863). În anul 1821, are loc lupta de la Slobozia. Cetele de panduri, rămase fără Tudor Vladimirescu, au fost înfrânte de turci. Printre cei luaţi prizonieri se afla şi Papa, fratele lui Tudor Vladimirescu. Este sfârşitul revoluţiei. În1856, în locul domnilor celor două Principate (Barbu Ştirbei şi Grigore Alexandru Ghica), cărora li se terminase perioada de şapte ani de domnie hotărâtă prin Convenţia de la Balta-Liman (1849), sunt numiţi caimacami (locţiitori domneşti): în Ţara Românească – Grigore Alexandru Ghica, fostul domn al Principatului, iar în Moldova (din 11/23 iulie) – boierul Toderiţă Balş, turcofil, conservator şi separatist; sprijinit de Viena şi Istanbul, Balş reintroduce cenzura (desfiinţată în mai 1856), interzice presa unionistă şi persecută pe membrii partidei naţionale; îi succede, în urma decesului (17/19 februarie 1857), ultraconservatorul Nicolae Conachi-Vogoride. În1867, s-a născut Ludovic Mrazec, geolog, mineralog şi petrograf; a întocmit primul curs de mineralogie şi petrografie din România; a fost fondator şi director (1906-1928) al Institutului Geologic al României; membru titular al Academiei Române din 1905, vicepreşedinte (1913-1916) şi preşedinte al acestui for (1932-1935). La anul1868, 17/29, apare Legea privind organizarea armatei, care cuprindea armata permanentă (cu rezerva ei), corpurile de dorobanţi şi grăniceri, miliţiile, garda orăşenească şi gloatele; toţi locuitorii ţării, români sau străini fără cetăţenie, de la 20 la 50 de ani, erau datori să facă armata; vor fi aduse modificări acestei legi în 1872, printr-o nouă Lege. În 1894, s-a născut Georges Henri Lemaître, fizician belgian. Georges Henri Lemaître (n. Charleroi – d. 20 iunie 1966, Geneva) a fost un preot şi fizician belgian, întemeietor al teoriei Big Bang.Preotul născut la Charleroi a fost primul cercetător care a prezis prin calcule matematice, cu 20 de ani mai inainte ca cercetările experimentale să confirme, teoria că universul nu este static ci este în continuă expansiune. Această dovadă a venit 2 decenii mai târziu in anul 1965 când Penzias şi Wilson descopereau prin telescoape performante ecourile exploziei primordiale, adică a conceptului de Big Bang în forma pe care o ştim astăzi.Lemaître însuşi şi-a descris teoria sa ca „oul cosmic care explodează în momentul creaţiei”. Aceasta a devenit mai bine cunoscută sub numele de „teoria Big Bang”, un termen peiorativ inventat de Fred Hoyle. Cu toate acestea Lemaître, ca preot, credea că Universul şi deci şi Pământul au fost create de către Dumnezeu.În 1918, din ordinul dat de Partidul Bolşevic, împăratul Nicolae al II-lea şi famila sa au fost asasinaţi la casa Ipatiev din Ekaterinburg, Rusia.Ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei sau Nikolai Alexandrovici Romanov (n. 6 mai 1868 (S.N. 18 mai) – d. 17 iulie 1918) a fost ultimul împărat al Rusiei. A domnit din 1894 până la abdicarea sa din 15 martie 1917 la sfârşitul revoluţiei din februarie. A fost asasinat împreună cu întreaga sa familie de către bolşevici la ordinul lui Lenin.Canonizat drept sfânt al Bisericii ortodoxe ruse.Pe 4 august 2000, Nicolae şi membrii familiei lui au fost canonizaţi drept sfinţi de sinodul Bisericii ortodoxe ruse. Ei nu au fost denumiţi „mucenici”, atâta vreme cât moartea lor nu a fost un rezultat imediat legat de credinţa lor creştină; în schimb ei au fost canonizaţi drept „cuvioşi (supuşi pătimirii)”. În1923, a murit Theodor G. Rosetti, jurist şi om politic; ministru în mai multe rânduri; prim-ministru (1888-1889); guvernator al Băncii Naţionale (1890-1895); s-a numărat printre fondatorii Societăţii literare „Junimea”; membru de onoare al Academiei Române din 1891 (n. 1837). În1931, apare Legea privind autonomia universitară în România; aceasta prevedea, printre altele, şi transformarea Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică în Academia de Muzică şi Artă Dramatică. În anul1942, începe bătălia de pe Volga (Bătălia de la Stalingrad), încheiată la 2.II.1943, moment de cotitură în desfăşurarea celui de-al Doilea Război Mondial .Bătălia de la Stalingrad a fost un punct de cotitură dintre cele mai importante ale celui de-al Doilea Război Mondial şi este considerată cea mai sângeroasă şi mai mare bătălie din istoria omenirii. Bătălia a fost marcată de brutalitate şi de lipsa de grijă pentru populaţia civilă, manifestate de ambele părţi angrenate în conflict.Bătălia include campania de bombardamente a oraşului Stalingrad (azi redenumit Volgograd) din sudul Rusiei, atacul terestru german asupra oraşului, luptele din interiorul oraşului însuşi şi contraofensiva sovietică care, în cele din urmă, a încercuit şi distrus forţele germane şi ale celorlalţi aliaţi din cadrul Axei din oraş şi din raionul oraşului. Numărul total al pierderilor este estimat la aproximativ trei milioane. Lipsa datelor exacte este datorată refuzului guvernului sovietic de atunci de a calcula pierderile din cauza temerilor că sacrificiile ar fi părut prea mari şi ar fi demobilizat eforturile de război. Forţele Axei au pierdut aproximativ un sfert din efectivul total de pe frontul de răsărit şi nu şi-au mai revenit niciodată de pe urma acestei înfrângeri. Pentru sovietici, victoria de la Stalingrad a marcat începutul eliberării patriei, luptă care a dus în cele din urmă la victoria din 1945 asupra Germaniei Naziste.În 1945, 17.VII – 2.VIII, a avut loc Conferinţa de la Potsdam (Germania) a şefilor de stat şi de guvern ai SUA, Marii Britanii şi URSS, consacrată reglementării situaţiei postbelice în Europa. În1948, apare Decretul-lege prin care Guvernul român instalat de comunişti denunţă Concordatul cu Vaticanul, odată cu începerea represiunilor împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică; Concordatul cu Sfântul Scaun, semnat la 10.V.1927, reglementa reorganizarea cultului catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7.VII.1929). În 1976, 17.VII – 1.VIII, la Montreal (Canada) are loc a XXI-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară, la care gimnasta română Nadia Comăneci a obţinut trei medalii de aur, fiind prima gimnastă din lume căreia i s-a atribuit nota 10 într-un concurs iar România a ocupat locul nouă pe naţiuni, cu patru medalii de aur, nouă de argint şi 14 de bronz (17 iulie – 1 august). În1980, au fost inaugurate lucrările de construcţie a centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă. În1981, a murit Marietta Sadova, actriţă şi regizoare (prima femeie-regizor de teatru din România); condamnată în 1960 la opt ani de temniţă grea pentru „uneltire contra ordinei sociale”, graţiată în 1963 (n. 1897). În 1996, autorităţile americane decid permanentizarea clauzei naţiunii celei mai favorizate acordate României. Prin Acordul privind relaţiile comerciale dintre România şi SUA, semnat la 2.IV.1975, României i se acorda clauza naţiunii celei mai favorizate; la 25 şi 28.VII.1975 Congresul SUA (Senatul, respectiv Camera Reprezentanţilor) ratifica Rezoluţia prin care se acorda României clauza; printr-o declaraţie a Guvernului SUA, din 26.II.1988, se anunţa că începând din 3 iulie acelaşi an înceta aplicarea clauzei; la 3.XI.1993 preşedintele Bill Clinton semna textul Rezoluţiei comune a Senatului şi Camerei Reprezentanţilor privind (re)acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate României.

Pentru astăzi voi încheia cele câteva momente de istorie din mașina timpului. Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!

Al dumneavoastră,

Nicolae Uszkai

Sursa foto:

Wagon Wheels Decorative Wooden